KorAP: Find »[drukola/base=vocalic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...15 >

360 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

1538 de limbi (cea mai mare din lume) dintre care: grupul atlantic-congo are 1441, kordofanian are 23, mande are 73 și o limbă (mbre, din Coasta de Fildeș) neclasificată. În privința trăsăturilor comune ar fi de semnalat, la nivel fonetic, armonia vocalica, absența grupurilor consonantice (dar prezenta consoanelor prenazalizate de tipul mb, nd, ŋg), predominantă silabelor deschise (consoana + vocală). La nivel morfologic aceste limbi sînt flexionare, cu o morfologie a grupului nominal extrem de complexă (numeroase clase nominale care pot marca diferențe precum

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
panamericana: mo- (nahuatl), 'im (karok), juma (aymara), may (kiliwa), qam (quechua), eymi (mapudungun), mɨ̃'ɨ̃ (siona), am (wichi), 'ám (hup), mue (muisca), 'am (toba), mi-a (chácobo), miada (tacana), m-ah (selknam) etc. Ruhlen argumentează și cu alternanta vocalica i-u-a (masculin-feminin-neutru) în exemple de tipul t'ina-t'una-t'ana (fiu-fiică-copil). În volumul An Amerind Etymological Dictionary, Joseph Greenberg și Merritt Ruhlen propun următoarea structura filogenetica a familiei amerinde 328: 1. Ramură Nord-Centrală 1.1. Grupul de Nord 1

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
să însemne "populație autohtonă" prin opoziție cu wiraqucha "străini, spanioli". Astăzi runa șimi înseamnă "limba populației indigene", față de mișu șimi, kastilla șimi "spaniolă". În cele două dialecte columbiene ale acestei limbi, quechua e denumită inka šimi "limba incașilor". Inventarul fonematic vocalic se compune doar dintr-o vocală deschisă (a) și două închise (u și i). Inventarul consonantic este foarte bogat, grupat în trei serii: oclusive surde, aspirate și glotale. Tipul de silaba cel mai frecvent este CVC. În privința structurii gramaticale, iată

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
dar are articol hotărît; postpoziții; SOV latină și etiopiana 2. abază OR Rusia (R. Karaceaevo-Cerkesă) / N Turcia, Iordania; considerată și dialect al limbii abhaze; că majoritatea limbilor N-V caucaziene, bogat inventar consonantic (63 de foneme) și foarte sărac inventar vocalic (2 foneme) familia caucaziana de nord-vest, ramura abhazo-adîghei, grupul circasian; aglutinanta; ergativă; SOV; adj. - subst. chirilica (Rusia), latină (Turcia) 3. abhază (abkhază) O Rep. Abhazia (de fapt regiune autonomă a Georgiei, dar autoproclamata republică independența; nerecunoscuta ca atare de comunitatea

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
latină cu semne și caractere speciale 9. akan LN Ghana / N Coasta de Fildeș, Surinam, Jamaica (America de Sud și Centrală); dialecte: akan, asante, fante, twi; în America limba a ajuns datorită sclavilor africani familia nigero-congoleză, ramura kwa, grupul tano central; armonie vocalica de tip încrucișat; tonala; SVO transcriere latină 10. akkadiana (asiro-babiloniană) LM; Regatul Mesopotamiei (mîl. IV-mil. I i.C.); cea mai veche limba semitica cunoscută; două dialecte: babiloniana și asiriana; în mileniul III i.C. akkadiana a fost limba vernaculara a

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
baltice, indo-iraniene și armeana; SVO; subst. - adj. (de regulă) diverse (elbasan, buthakukye, argyrokastron, greacă, chirilica); latină modificată după anul 1900 12. altai O Rep. Altai (Rusia, Siberia de vest) / N Mongolia, China familia altaica, ramura turcica siberiana, grupul meridional; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica cu patru litere suplimentare (după 1938) 13. amharica O Etiopia / N Israel, Egipt, Djibouti, Yemen, Sudan, Eritreea; după numărul de vorbitori este a doua limba semitica după arabă, înaintea limbilor tigrină și ebraica familia afro-asiatică

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
assameză O Assam (India) / N Bangladesh, Bhutan; considerată și dialect bengali familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental (asamezo-bengalez); SOV asameză, provenită din scrierea gupta 22. avar N / Daghestan (Rusia), Azerbaidjan, Kazakhstan, Turcia familia caucaziana de nord-est, grupul avar-andic; armonie vocalica; ergativă; SOV; adj. - subst. arabă modificată, latină modificată, chirilica 23. avestica LM , stă la baza vechii persane. Limba cărții sacre a zoroastrianismului, Avesta, cuprinzînd predici versificate (sec. VIII i.C.) atribuite lui Zoroastru și imnuri și indicații ritualice mai recente

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
grup de limbi mediteraneene pre-indo-europene; unii lingviști o considera ibero-caucaziană; aglutinanta; ergativă; cu elemente flexionare și polisintetice; SOV + OVS; subst. - adj. latină 38. bașkira O Rep. Bașkira (Rusia) / N Kazahstan, Uzbekistan familia altaica, ramura turcica, grupul kipchak de nord; armonie vocalica; aglutinanta; SOV; adj. - subst. arabă, latină (în trecut), chirilica cu noua litere suplimentare 39. batak N Indonezia (Sumatra de nord); puternică influență lexicala sanscrita; limbaj special al riturilor funerare; dialecte (limbi) doar parțial reciproc inteligibile: batak de nord (pak-pak dairi

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
glagolitica, chirilica (după creștinare) 55. bundeli N India (Madhya Pradesh și Uttar Pradesh) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată și dialect hindi devanagari 56. buriată OR Rep. Buriată (Rusia) / N Mongolia, China familia altaica, ramura mongola, grupul central; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, mongola, chirilica (Rusia) 57. burușaschi N Pakistan; origine extrem de controversata; unele genealogii fanteziste: continuatoare a vechii macedonene vorbite de soldații lui Alexandru cel Mare; propuneri de relaționare: cu sumeriana, cu basca, cu limbile caucaziene, dravidiene și

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
controversata; unele genealogii fanteziste: continuatoare a vechii macedonene vorbite de soldații lui Alexandru cel Mare; propuneri de relaționare: cu sumeriana, cu basca, cu limbile caucaziene, dravidiene și cu cele ieniseiene; "verigă intermediară între caucaziana și paleo-asiatică"; limba izolată; aglutinanta; armonie vocalica; ergativă; SOV; adj. - subst.; sistem de numerotare bizecimal (30 = altar-toorimi - "douăzeci-zece"); morfologie verbală extrem de complexă predominant vorbită; varianta urdu a alfabetului arab 58. cantoneză (yue) O Chină (Canton, Hong Kong, Macao); considerată dialect chinez, desi diferențele între cantoneză și mandarina sînt

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
considera creola spaniolă (50% din vocabular de origine spaniolă); că și palauana, nu este o limbă microneziana, deși se vorbește în Micronezia; alți lingviști o considera limba mixtă (spaniolă + malayo-polineziană + japoneză + germană) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; aglutinanta; armonie vocalica; VSO + SVO + OSV; adj. - subst. latină 66. cherokee N SUA (Oklahoma, Carolina de Nord); singură dintre limbile irocheze de sud care se mai vorbește astăzi; verbul conține minimum un prefix pronominal, o rădăcină verbală, un sufix de aspect și un

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
în Federația Rusă); Peninsula Ciukotsk din Rusia; ciukoții se autodenumesc luoravetlan ("om adevărat") iar limba pe care o vorbesc liiyiliil ("limba adevărată"); deosebiri interesante, la nivel fonetic și lexical, între vorbirea femeilor și vorbirea bărbaților familia ciukoto-kamceatkiană, limba paleo-siberiană; armonie vocalica; structuri incorporante, dar și aglutinante și analitice; ergativă; SOV; adjectiv-substantiv fără scriere, ulterior alfabet latin și chirilic 76. ciuvașa O Rusia (R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; aglutinanta; accent final; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt; dintre

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Coreea de Nord; una dintre cele mai omogene arii lingvistice din lume; patru perioade: proto-coreeană, veche, medie și modernă; opere literare din sec. VII-VIII limba izolată; unii lingviști o considera altaica; alții cred că este înrudită cu japoneză; aglutinanta; urme de armonie vocalica; SOV han (chineză), în trecut; hangul (coreeană) - fonetica, silabica; scrisă în coloane verticale, ulterior orizontal 79. cornică LM, dispărută în 1777; Kernewek sau Kernowek; reînviata la începutul sec. XX; N Marea Britanie (Cornwall); primele texte din sec. IX-X; dispărută, conform tradiției

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
este celebră pentru măștile și statuetele sale de cult) familia nigero-congoleză (clasificare incertă), ramura atlantico-congoleză, grupul voltaico-congolez sau limba izolată; tonala; SOV latină 94. dolgan O Krasnoyarsk Krai (Federația Rusă) marea familie uralo-altaică, familia turcica siberiana, ramura dolgan; aglutinanta; armonie vocalica; nu are gen gramatical; SOV chirilica 95. dyirbal N Australia (Queensland); pe cale de dispariție; trăsături particulare care au făcut-o celebra pentru lingviști familia pama-nyungan; printre cele mai cunoscute și citate limbi ergative transcriere latină 96. dzongkha (bhutani) O Bhutan

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Imperiul Elamit (Orientul Mijlociu, 2800-300 i.C.) izolată; posibilă legătură cu limbile dravidiene; aglutinanta cuneiforma elamita adaptată după cuneiforma sumero-akkadiană 100. enet N Rusia (Siberia, Laponia); două varietăți: de tundra și de pădure familia uraliană, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta pînă în 1986 limba nescrisa, actualmente chirilica 101. engleză O în 54 de state: Africa de Sud, Antigua și Barbuda, Australia, Bahams, Barbados, Belize, Botswana, Camerun, Canada, Dominica, Eritreea, Fiji, Filipine, Gambia, Ghana, Grenadă, Guyana, Guyana, Irlanda, Jamaica, Kenya, Kiribati, Lesotho, Liberia, Malawi

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Tartu; texte religioase tipărite în sec. al XVI-lea; limba literară se constituie în sec. al XIX-lea; puternică influență din partea limbii germane familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; formă de tranziție între limbile aglutinante și cele flexionare; trei durăte vocalice și consonantice; SVO; adj. - subst. latină cu diacritice suplimentare 105. etrusca LM, vorbită între sec. VIII i.C. - sec. ÎI i.C. în Etruria (Italia centrală de astăzi) probabil ne-indo-europeană, aglutinanta etrusca, de influență grecească 106. ewe N Ghana, Togo

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
ce stă la originea limbilor din familia caucaziana; aglutinanta; ergativă silabarică cuneiforma akkadiana și idiograme sumeriene 147. iakută (sakha tyla) OR în Republică Sakha (Iakuția) din Siberia (Federația Rusă) familia altaica, ramura turcica, grupul turcic siberian de nord; aglutinanta, armonie vocalica; fără gen gramatical; SOV chirilica, cu cinci litere suplimentare 148. ibanag N Filipine (Isabela și Cagayan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; VSO latină 149. iberă LM, Peninsula Iberica, coasta mediteraneeana, pînă în sec. I - ÎI d.C.; înlocuită de latină

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de catalana limba izolată; considerată de unii lingviști limba autohtonă, ne-indo-europeană; cuvinte comune cu limba basca semi-silabarică iberica (signario ibérico) 150. ibo (igbo) OR Nigeria (Biafra și delta fluviului Niger) familia nigero-congoleză, grupul kwa sau gr. nigero-camerunian; limba tonala, armonie vocalica de tip încrucișat; topica SVO și subst. - adj. latină (alfabet "Africa") 151. idiș (iudeo-germană) N Israel, SUA, Belgia etc.; a servit că limba vernaculara comunităților evreiești din Europa Centrală și Orientala familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de vest; VSO; adj.

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
brahmi) 179. kanuri N Ciad, Nigeria, Niger, Camerun familia nilo-sahariană, ramura sahariana (sau nilo-ciadiană), grupul kanuri-kanembu; SOV latină "Africa", arabă Ajami (ocazional) 180. karakalpak OR Uzbekistan (Karakalpakistan) / N Kazahstan, Afganistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; armonie vocalica arabă, latină, chirilica; revenire la alfabetul latin 181. kareliană (careliană) O Rusia (Rep. Karelia) / N Finlanda; considerată și dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; armonie vocalica latină 182. karen N Myanmar

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
grupul kiptchak meridional; SOV; armonie vocalica arabă, latină, chirilica; revenire la alfabetul latin 181. kareliană (careliană) O Rusia (Rep. Karelia) / N Finlanda; considerată și dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; armonie vocalica latină 182. karen N Myanmar (fosta Birmanie), Thailanda; considerată și grup de limbi cu 14 varietăți familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul karen; SVO monastic script (scriere mon), mission script (alfasilabar bazat pe alfabetul birman) 183. kașmiriană (kashmiri) O India (Jammu

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
alte limbi bantu + franceză, portugheză, engleza latină și mandombé (scriere tip silabar, inventată în 1978 pentru a transcrie mai multe limbi africane) 200. kîrgîza O Kîrgîzstan / N Tadjikistan, China, Afghanistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; aglutinanta, armonie vocalica; SOV; adj. - subst. arabă (în trecut), latină, chirilica cu litere suplimentare 201. klingoniană limba artificială imaginara creată de Marc Okrand, folosită în filmul Star Trek. aglutinanta; OSV; sintaxa asimilată celei a limbilor amerindiene latină 202. komi O Republică Komi și

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Olanda; N Belgia, Germania; dialect germanic occidental familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germano-neerlandez; accentuala; tonala latină 220. lingala (ngala) Națională în R. D. Congo și în Republică Congo / N Angola, R. Centrafricana familia negroafricană, ramura nigero-congoleză, grupul bantu meridional; armonie vocalica; SVO transcriere latină adaptată și scriere mandombé 221. lingua franca limba vehiculara compozita (un fel de pidgin) vorbită din Evul Mediu pînă în sec. al XIX-lea pe țărmurile Mării Mediterane mai ales de marinari și negustori; cuvinte luate mai

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi hieroglifica proprie 227. luxemburgheza O Luxemburg / N Belgia, Franța, Germania familia indo-europeană, ramura germanica occidentală, grupul franconic; accentuala; SVO latină 228. maasai (maa) N Kenya; Tanzania familia nilo-sahariană; ramură nilotica; tonala; armonie vocalica; prepoziții; VSO latină 229. macedoneană O Macedonia / N Șerbia, Albania, Bulgaria, Grecia; lingviștii bulgari o considera dialect bulgar Limba de tranziție dintre bulgară și sîrbo-croată, măi asemănătoare cu prima. Primele texte din sec. al XVII-lea. Această limbă slavă nu

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
în Europa; primul text - un discurs funebru de la sfîrșitul sec. XII - începutul sec. XIII; circa 250 de cuvinte moștenite din limba uralică primitivă; printre dialecte: transilvănean, secui și graiul ceangău în Moldova. familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul ugric; aglutinanta, armonie vocalica; SOV + ordine liberă latină 234. makua N Mozambic, Malawi, Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 235. malaeza (bahasa Malaysia) O Malaysia, Brunei, Singapore / N Indonezia, Thailanda familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malaez; SVO; indoneziana este în realitate una

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]