365 matches
-
cum sintetizează autorii principalele trăsături tipologice ale celor două familii: limbile din familia altaica "au sisteme consonantice simple și puține grupuri de consoane. Nu au tonuri (japoneză are un sistem asemănător celui tonal). Sînt în general limbi aglutinante, cu armonie vocalica între sufix și radical (că și limbile uralice), care nu se regăsește însă în coreeană și japoneză actuala. Nu exprimă formal genul natural. Multe limbi au cazuri gramaticale, ca și limbile uralice. Nu au articol definit (că și limbile din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi au cazuri gramaticale, ca și limbile uralice. Nu au articol definit (că și limbile din grupul finic). Postpozițiile predomina asupra prepozițiilor. Articolul preceda numele. Verbul stă la sfîrșitul propoziției"274. Limbile uralice actuale au următoarele trăsături tipologice comune: "sisteme vocalice simetrice; opoziție de cantitate vocalica distinctiva în unele limbi; corelație de rotunjime; în general nu au vocalism de tip turcic (prezenta în aceeași limbă a unei serii anterioare rotunjite și a unei serii posterioare nerotunjite); armonia vocalica nu e generală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și limbile uralice. Nu au articol definit (că și limbile din grupul finic). Postpozițiile predomina asupra prepozițiilor. Articolul preceda numele. Verbul stă la sfîrșitul propoziției"274. Limbile uralice actuale au următoarele trăsături tipologice comune: "sisteme vocalice simetrice; opoziție de cantitate vocalica distinctiva în unele limbi; corelație de rotunjime; în general nu au vocalism de tip turcic (prezenta în aceeași limbă a unei serii anterioare rotunjite și a unei serii posterioare nerotunjite); armonia vocalica nu e generală și reprezintă numai o regulă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipologice comune: "sisteme vocalice simetrice; opoziție de cantitate vocalica distinctiva în unele limbi; corelație de rotunjime; în general nu au vocalism de tip turcic (prezenta în aceeași limbă a unei serii anterioare rotunjite și a unei serii posterioare nerotunjite); armonia vocalica nu e generală și reprezintă numai o regulă care restrînge ocurenta vocalelor în rădăcina și în sufixele care i se atașează; corelația de sonoritate la oclusive are în general rol secundar; în unele limbi opoziție lenis/fortis; cel putin o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în unele limbi consoane geminate în temă sau sufix, dar în general rezultate din aglutinarea morfemelor și legate deci de granițele morfemice; absența combinațiilor consonantice la inițială și finală; alternante consonantice; accent preponderent inițial; cuvîntul se definește printr-un nucleu vocalic (o succesiune de consoane nu are sens decît în funcție de vocalele pe care se sprijină); aglutinarea este procedeul gramatical primar; sufixe posesive la nume; elemente de flexiune - sistem de cazuri locale; trei persoane la singular și plural; sistem dezvoltat de nume
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau împrumutate; lexic deosebit de bogat în cuvinte onomatopeice și expresive - trăsătură valorificata în poezia populară și culta."275 Ar mai fi de remarcat: marele număr de cazuri (estoniana - 14, finlandeză - 15, maghiară - 18, komi - 27, udmurtă - 16, vepsă - 24); armonia vocalica s-a pierdut recent în estoniana standard, dar a supraviețuit în dialectele acestei limbi; nu au pronume posesive, rolul acestora fiind preluat de sufixe posesive; mărci de plural comune: -j/-i și -ț/-d; nu au verbul a avea. După
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
est: saama Kainuu (moartă), Kemi (moartă), Akkala (Rusia), Kildin (Rusia), Ter (Rusia), Skolt (Finlanda), Inari (Finlanda) - ramură de vest: saama Ume (pe cale de dispariție, Suedia), Pite (pe cale de dispariție, Suedia), Nordică (Norvegia), Lule (Suedia), Sudică (Suedia) Sînt limbi cu armonie vocalica, la fel ca în limbile turcice (acesta este unul dintre argumentele în favoarea existenței unei macrofamilii uralo-altaice). În finlandeză, maghiară și lapona accentul cade pe prima silaba. Sînt limbi aglutinante (la rădăcina se atașează diverse afixe pentru exprimarea categoriilor gramaticale). Numărul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
macro-phylum")288 care ar trebui să includă: - nihali (limba din centrul Indiei) - austro-asiatice (munda - mon-khmer) - hmong-mien (miao-yao) - daic (tai-kadai) - austroneziene - ainu (Japonia) Principala trăsătură caracteristică a acestor limbi ține de nivelul fonologic: sistemele consonantice sînt simple sau normale, în timp ce sistemele vocalice sînt extrem de bogate, unele limbi austro-asiatice avînd pînă la 40 de vocale: "adesea 3 serii după locul de articulare, 4 grade de deschidere, opoziție de cantitate și uneori de nazalitate. În unele limbi două registre vocalice: articulare normală și articulare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau normale, în timp ce sistemele vocalice sînt extrem de bogate, unele limbi austro-asiatice avînd pînă la 40 de vocale: "adesea 3 serii după locul de articulare, 4 grade de deschidere, opoziție de cantitate și uneori de nazalitate. În unele limbi două registre vocalice: articulare normală și articulare la care corzile vocale șunt fie mai apropiate decît la producerea sunetelor sonore obișnuite (fără a ajunge însă la închiderea glotei), fie mai depărtate (fără a duce însă la producerea unor sunete surde). În general nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aceleiași limbi (sau limba din aceeași ramură) este foarte redus - de ordinul celui existent de obicei între limbi diferite și, respectiv, între familii înrudite. Deși numărul de foneme variază între 16 (mulurudji) și 34 (arabana), caracteristicile sistemului sînt aceleași: inventar vocalic redus la 3: a, i, u (a are frecvență cea mai mare; i și u nu apar la inițială; e și o apar mai rar și nu sînt totdeauna foneme distincte); la consoane număr mare de puncte articulare (rareori sub
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
precolonială; împrumuturi din arabă și bambara B. Saharian este alcătuit din limbi insuficient cercetate, cu tonuri, fără clase nominale sau gen gramatical; sisteme cazuale; flexiune complexă a verbului; cea mai cunoscută limba din acest grup este kanuri C. Maba - armonie vocalica; patru tonuri; particulă mu pentru clasa "uman"; SOV D. Fur (For) - clase nominale; prefixul d - pentru singular și k - pentru plural; E. Sudanic oriental este alcătuit din patru grupuri: a). grupul sudanic oriental propriu-zis; b). grupul în care regăsim nubiana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1538 de limbi (cea mai mare din lume) dintre care: grupul atlantic-congo are 1441, kordofanian are 23, mande are 73 și o limbă (mbre, din Coasta de Fildeș) neclasificată. În privința trăsăturilor comune ar fi de semnalat, la nivel fonetic, armonia vocalica, absența grupurilor consonantice (dar prezenta consoanelor prenazalizate de tipul mb, nd, ŋg), predominantă silabelor deschise (consoana + vocală). La nivel morfologic aceste limbi sînt flexionare, cu o morfologie a grupului nominal extrem de complexă (numeroase clase nominale care pot marca diferențe precum
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
panamericana: mo- (nahuatl), 'im (karok), juma (aymara), may (kiliwa), qam (quechua), eymi (mapudungun), mɨ̃'ɨ̃ (siona), am (wichi), 'ám (hup), mue (muisca), 'am (toba), mi-a (chácobo), miada (tacana), m-ah (selknam) etc. Ruhlen argumentează și cu alternanta vocalica i-u-a (masculin-feminin-neutru) în exemple de tipul t'ina-t'una-t'ana (fiu-fiică-copil). În volumul An Amerind Etymological Dictionary, Joseph Greenberg și Merritt Ruhlen propun următoarea structura filogenetica a familiei amerinde 328: 1. Ramură Nord-Centrală 1.1. Grupul de Nord 1
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
să însemne "populație autohtonă" prin opoziție cu wiraqucha "străini, spanioli". Astăzi runa șimi înseamnă "limba populației indigene", față de mișu șimi, kastilla șimi "spaniolă". În cele două dialecte columbiene ale acestei limbi, quechua e denumită inka šimi "limba incașilor". Inventarul fonematic vocalic se compune doar dintr-o vocală deschisă (a) și două închise (u și i). Inventarul consonantic este foarte bogat, grupat în trei serii: oclusive surde, aspirate și glotale. Tipul de silaba cel mai frecvent este CVC. În privința structurii gramaticale, iată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dar are articol hotărît; postpoziții; SOV latină și etiopiana 2. abază OR Rusia (R. Karaceaevo-Cerkesă) / N Turcia, Iordania; considerată și dialect al limbii abhaze; că majoritatea limbilor N-V caucaziene, bogat inventar consonantic (63 de foneme) și foarte sărac inventar vocalic (2 foneme) familia caucaziana de nord-vest, ramura abhazo-adîghei, grupul circasian; aglutinanta; ergativă; SOV; adj. - subst. chirilica (Rusia), latină (Turcia) 3. abhază (abkhază) O Rep. Abhazia (de fapt regiune autonomă a Georgiei, dar autoproclamata republică independența; nerecunoscuta ca atare de comunitatea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină cu semne și caractere speciale 9. akan LN Ghana / N Coasta de Fildeș, Surinam, Jamaica (America de Sud și Centrală); dialecte: akan, asante, fante, twi; în America limba a ajuns datorită sclavilor africani familia nigero-congoleză, ramura kwa, grupul tano central; armonie vocalica de tip încrucișat; tonala; SVO transcriere latină 10. akkadiana (asiro-babiloniană) LM; Regatul Mesopotamiei (mîl. IV-mil. I i.C.); cea mai veche limba semitica cunoscută; două dialecte: babiloniana și asiriana; în mileniul III i.C. akkadiana a fost limba vernaculara a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
baltice, indo-iraniene și armeana; SVO; subst. - adj. (de regulă) diverse (elbasan, buthakukye, argyrokastron, greacă, chirilica); latină modificată după anul 1900 12. altai O Rep. Altai (Rusia, Siberia de vest) / N Mongolia, China familia altaica, ramura turcica siberiana, grupul meridional; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica cu patru litere suplimentare (după 1938) 13. amharica O Etiopia / N Israel, Egipt, Djibouti, Yemen, Sudan, Eritreea; după numărul de vorbitori este a doua limba semitica după arabă, înaintea limbilor tigrină și ebraica familia afro-asiatică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
assameză O Assam (India) / N Bangladesh, Bhutan; considerată și dialect bengali familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental (asamezo-bengalez); SOV asameză, provenită din scrierea gupta 22. avar N / Daghestan (Rusia), Azerbaidjan, Kazakhstan, Turcia familia caucaziana de nord-est, grupul avar-andic; armonie vocalica; ergativă; SOV; adj. - subst. arabă modificată, latină modificată, chirilica 23. avestica LM , stă la baza vechii persane. Limba cărții sacre a zoroastrianismului, Avesta, cuprinzînd predici versificate (sec. VIII i.C.) atribuite lui Zoroastru și imnuri și indicații ritualice mai recente
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grup de limbi mediteraneene pre-indo-europene; unii lingviști o considera ibero-caucaziană; aglutinanta; ergativă; cu elemente flexionare și polisintetice; SOV + OVS; subst. - adj. latină 38. bașkira O Rep. Bașkira (Rusia) / N Kazahstan, Uzbekistan familia altaica, ramura turcica, grupul kipchak de nord; armonie vocalica; aglutinanta; SOV; adj. - subst. arabă, latină (în trecut), chirilica cu noua litere suplimentare 39. batak N Indonezia (Sumatra de nord); puternică influență lexicala sanscrita; limbaj special al riturilor funerare; dialecte (limbi) doar parțial reciproc inteligibile: batak de nord (pak-pak dairi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
glagolitica, chirilica (după creștinare) 55. bundeli N India (Madhya Pradesh și Uttar Pradesh) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată și dialect hindi devanagari 56. buriată OR Rep. Buriată (Rusia) / N Mongolia, China familia altaica, ramura mongola, grupul central; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, mongola, chirilica (Rusia) 57. burușaschi N Pakistan; origine extrem de controversata; unele genealogii fanteziste: continuatoare a vechii macedonene vorbite de soldații lui Alexandru cel Mare; propuneri de relaționare: cu sumeriana, cu basca, cu limbile caucaziene, dravidiene și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
controversata; unele genealogii fanteziste: continuatoare a vechii macedonene vorbite de soldații lui Alexandru cel Mare; propuneri de relaționare: cu sumeriana, cu basca, cu limbile caucaziene, dravidiene și cu cele ieniseiene; "verigă intermediară între caucaziana și paleo-asiatică"; limba izolată; aglutinanta; armonie vocalica; ergativă; SOV; adj. - subst.; sistem de numerotare bizecimal (30 = altar-toorimi - "douăzeci-zece"); morfologie verbală extrem de complexă predominant vorbită; varianta urdu a alfabetului arab 58. cantoneză (yue) O Chină (Canton, Hong Kong, Macao); considerată dialect chinez, desi diferențele între cantoneză și mandarina sînt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
considera creola spaniolă (50% din vocabular de origine spaniolă); că și palauana, nu este o limbă microneziana, deși se vorbește în Micronezia; alți lingviști o considera limba mixtă (spaniolă + malayo-polineziană + japoneză + germană) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; aglutinanta; armonie vocalica; VSO + SVO + OSV; adj. - subst. latină 66. cherokee N SUA (Oklahoma, Carolina de Nord); singură dintre limbile irocheze de sud care se mai vorbește astăzi; verbul conține minimum un prefix pronominal, o rădăcină verbală, un sufix de aspect și un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Federația Rusă); Peninsula Ciukotsk din Rusia; ciukoții se autodenumesc luoravetlan ("om adevărat") iar limba pe care o vorbesc liiyiliil ("limba adevărată"); deosebiri interesante, la nivel fonetic și lexical, între vorbirea femeilor și vorbirea bărbaților familia ciukoto-kamceatkiană, limba paleo-siberiană; armonie vocalica; structuri incorporante, dar și aglutinante și analitice; ergativă; SOV; adjectiv-substantiv fără scriere, ulterior alfabet latin și chirilic 76. ciuvașa O Rusia (R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile turcice și limbile mongole familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; aglutinanta; accent final; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. runica; arabă; chirilica cu patru litere suplimentare 77. copta N Egipt (limba liturgica a creștinilor copți); descendentă a limbii egiptene antice; sec. I - sec. XVII; a supraviețuit că limba liturgica a bisericii creștine de riț copt; dintre
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Coreea de Nord; una dintre cele mai omogene arii lingvistice din lume; patru perioade: proto-coreeană, veche, medie și modernă; opere literare din sec. VII-VIII limba izolată; unii lingviști o considera altaica; alții cred că este înrudită cu japoneză; aglutinanta; urme de armonie vocalica; SOV han (chineză), în trecut; hangul (coreeană) - fonetica, silabica; scrisă în coloane verticale, ulterior orizontal 79. cornică LM, dispărută în 1777; Kernewek sau Kernowek; reînviata la începutul sec. XX; N Marea Britanie (Cornwall); primele texte din sec. IX-X; dispărută, conform tradiției
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]