KorAP: Find »[drukola/base=voievod & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...412 >

10,282 matches

Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476

în Arhivele VATICANULUI). Edificatoare sunt și actul de danie emis la 8 ianuarie 1285 de regele Ungariei, LADISLAU în care se vorbește de LITOVOI si fratele sau BĂRBAT, documentul regelui Ungariuei, CAROL ROBERT (26 Iulie 1324), din care rezultă existența voievodului BASARAB (BAZARAB) care domnește în TRANSALPINA (denumire latină) cât și actul de danie al regelui Ungariei LUDOVIC I (datând din 1353) din care rezultă existența anterioară a românilor în MARAMUREȘ. Referindu-ne la întemeietorii primelor formațiuni statale românești medievale, se

ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
Corola-blog/BlogPost/367738_a_369067

din Cernăuți-Ucraina, și Prof. dr. Lilian Zamfiroiu, Ministru Plenipotențiar în Ministerul Afacerilor Externe. Un moment mult așteptat a fost lansarea antologiei alcătuită de Ioan Barbu, intitulată sugestiv “ RÂMNIC, Orașul domniei mele...“, titlul extras dintr-un hrisov de la 1389 al slăvitului voievod, ctitorul Mânăstirii Cozia.Despre această antologie a vorbit Conf.univ.dr.Gabriela Rusu-Păsărin. În paginile acestei frumoase antologi descoperim eseuri, taxte și poezii despre vatra de istorie Vâlcea, semnate, printre alții de Ion Andreiță, Mihai Antonescu, Ioan Barbu, George Călin, Ilie Gorjan

LA ZILELE RÂMNICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1432447351.html [Corola-blog/BlogPost/367738_a_369067]
Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849

împrimăvărate, anunța înnoirea anotimpului. În acest timp al armoniei dintre pământ și cer în Basarabia se simțea, prin purificări spirituale, profundele iluminări ale sufletului românesc. M-am simțit ca acasă ascultând în sfintele mânăstiri și biserici pictate de zugravii legendarilor voievozi clopotele și toacele, care ne deslușeau muzica tainică a Universului. Era acea atmosferă în care se pregătesc sărbătorile pascale, cu lumina din candelele străvechi din altarele ortodoxe voievodale, care sunt în rugăciune de veacuri. Bisericile Basarabiei, unele pictate în exterior

BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1462368966.html [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488

M-am născut într-o după amiază a lunii lui Cuptor Anno Dominii 1954. Părinții, mama Livia - Leana născută Brenici, a lu’ Crăciun din Sărcia, a fost învățătoare la Voivodinț, iar tatăl, Coriolan Marina a lu’ Păunsoare, originar din „Satul Voievodului“ a fost agronom. Așadar, eu sunt get-beget voivodincean. Doar m-am născut la Maternitatea din Vârșeț. Am trăit și la Straja, unde mama era învățătoare și directoare la Școala Generală, apoi la Vârșeț, unde am frecventat cursurile în limba română

INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1408268902.html [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767

LIMBII ROMÂNE (din ”Îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu) Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau

ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i

ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
Corola-blog/BlogPost/376308_a_377637

-a și Grigorescu Alexandru, din clasa a III-a, care au pregătit un material, din care cităm: ,,Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir - Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit pe vremea împăraților Diocletian și Maximian Galeriu (284- 311) și era fiul voievodului cetații Tesalonicului, botezat în taină de părinții săi, de frica cruntelor prigoane împotriva creștinilor. Și îl învățau părinții în cămara cea ascunsă a palatului lor toate tainele sfintei credințe, luminându-i cunoștința despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum și milostenia cea

EMOȚII PICURATE PRIN FRUNZIȘUL TOAMNEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1414420236.html [Corola-blog/BlogPost/376308_a_377637]
Corola-blog/BlogPost/378746_a_380075

Suișuri, coborâșuri, le-am suportat pe toate; Am invatat ca-n viața unirea dă putere Căci a venit și timpul când, prin frățietate, Ne-am avântat în luptă,-mplinind a noastră vrere: O Românie Mică, din două principate, Sub Cuza Voievodul, cel far-asemanare; Legi noi și țara nouă, cu vis de libertate, Vis de Independență și-o Românie Mare! Se pregătesc românii de mare sărbătoare, Cu dorul sfânt în suflet , la Domnul ei se roaga: -De-am reușit să facem o Românie

INTREGIRE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1491114386.html [Corola-blog/BlogPost/378746_a_380075]
Corola-blog/BlogPost/362051_a_363380

Acasa > Eveniment > Comunicate > CONCURS DE COMEDIE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 482 din 26 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Str. Gării nr. 4c/2, cod 700094 Str. Matei Voievod nr. 75-77, sector 2 București Telefon 0232/210 865; 0742/628 840 Telefon rectorat: 021/252 74 57 E-mail: liga scriitorilor.iasi@gmail.com E-mail : rector@unatc.ro C O N C U R S Liga Scriitorilor Români - Filiala Iași-Moldova

CONCURS DE COMEDIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Concurs_de_comedie_al_florin_tene_1335454666.html [Corola-blog/BlogPost/362051_a_363380]
Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856

ne descurcăm, doar eram majori și vaccinați încă din copilărie; spera în urma acestor demersuri să-i fim recunoscători pe vecie, deci cum se spune ... oficia rolul de naș. Acesta a fost gândul lui Edy. Seara, când am plecat din Matei Voievod nu se deschisese cantina, unde luam masa pe blat și simțeam imperios pofta de a servi ceva lichid, însă Edy, îmi spuse sigur pe el: - Ai răbdare, în seara asta vom bea și vom mânca pentru o lună! Oricum, alți

ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
vom îmbogăți odată pentru totdeauna, însă deocamdată ne ajungeau infimele sume lunare primite de acasă. Speram că într-un viitor foarte apropiat se va ivi alt amic cu disponibilități financiare nelimitate. Așa ne petreceam timpul împreună, câțiva visători, din căminul Voievod ... din lună în lună! Luna, cea adevărată, din văzduh, ca un colac plin de pofte își aruncase un fular de nori peste obrazul zdrențuit, de frigul unui noiembrie păcătos, ascunzându-și fața vizibilă și ochiul plângăcios care-i rămăsese de la

ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778

din ce în ce mai mult Să-i fiu pe dată mire. Și-o ascultam tremurător, ...mă aprindeam mai tare, Până-ntr-o zi când hotărât M-am aruncat în mare... Apoi așa... ușor plutind, I-am apărut în prag: Un tânăr chip de voievod, În mână cu-n toiag. Și i-am vorbit de Cerul meu, ...de Lumea mea aleasă, Rugând să-și lase lumea ei, Căci mi-o doream mireasă!... În două rânduri am venit Nebun de-așa iubire: O stea din haos

(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mihai_eminescu_in_memoriam_.html [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731

și Nae Alexandru de la Teatrul de estradă Constantin Tănase. Soprana de coluratură Rosdica Anghelescu a deschis spectacolul cu „RUGĂCIUNE” - versuri Mihai Eminescu, muzica Eugen Cuteanu și „AVE MARIA”- compozitor inegalabilul naist Gheorghe Zamfir, omagiu fierbinte adus demiurgului poeziei fără seamăn, Voievodul Limbii Române, Mihai Eminescu. La prezentarea cărții de către d-na dr. Lia Cosma, am făcut cunoscută (publicului spectator prezent în sală) personalitatea maestrului Gheorghe Zamfir, artistul cel mai titrat român de pe mapamond cu peste 500 de milioane de discuri vândute

DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1422007796.html [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930

unii politicieni, sau președinți aflați întotdeauna sub un partid? Niciodată, până în sinistrul decembrie 1947, al abdicării forțate a Majestății Sale Regelui Mihai I al României și până la proclamarea republicii ilegitime, nu au existat în țara ctitorită de regii Daciei, de voievozii Principatelor și Regii Regatului României, președinți și prezidențialism! Prognozați prin ideologiile și dogmatismul primitivismului ideologic lipsit de adevăr și inteligență, desemnați într-o manieră de organizare tribală, drept stăpâni, tătuci, sori luminători în inima istoriei, de către regimul comunist de la Moscova

ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Argument_aurel_v_zgheran_1387359717.html [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
Corola-blog/BlogPost/366899_a_368228

frecventă în literatura română, aceea a dezumanizării prin setea de avere, la Plângerea lui Dracula (1977) - în care, printr-o ingenioasă armonizare a documentelor istorice cu ficțiunea, autorul reconstituie destinul dramatic al lui Vlad Țepeș înfățișându-l în închisoare, unde voievodul își rememorează domnia și își lămurește sieși gândul care l-a călăuzit - până la Romanul nopții de februarie (Plângerea Domnului Alexandru) (1984), axat pe complotul din februarie 1866, care l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza, destinul lui Corneliu Leu are

LA MULŢI ANI CORNELIU LEU! de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_corneliu_leu_.html [Corola-blog/BlogPost/366899_a_368228]
Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383

SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1251 din 04 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Dobriceni. File de istorie Domnia voievodului Matei Basarab (20 septembrie 1632 - 9 aprilie 1654) reprezintă una dintre cele mai glorioase pagini ale istoriei naționale a românilor. Factor de stabilitate politică, descendent din Craiovești și înrudit cu Neagoe Basarab, el a avut cele trei însușiri care au

SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
9 aprilie 1654) reprezintă una dintre cele mai glorioase pagini ale istoriei naționale a românilor. Factor de stabilitate politică, descendent din Craiovești și înrudit cu Neagoe Basarab, el a avut cele trei însușiri care au caracterizat pe toți marii noștri voievozi: a fost viteaz, credincios și gospodar 1). Stăpânirea sa de peste două decenii a însemnat o epocă de pace și de stabilitate internă pentru Țara Românească, plătită însă scump, printr-o aspră fiscalitate pentru contribuabili și o înăbușire a „libertăților” boierești

SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
istoric mergând mai departe cu aprecierea că „Matei Basarab este cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru”3), în Țara Românească doar Constantin Brâncoveanu călcându-i pe urme. Între toate acestea se află o ctitorie vâlceană, de care marele voievod și-a legat numele pe vecie, și anume Mănăstirea Arnota. Destinația bisericii Mănăstirii Arnota, închinată arhanghelilor Mihail și Gavril, a fost aceea de necropolă a familiei lui Matei Basarab 4). Alegerea modestei biserici - pierdută atunci în pădurea acoperind muntele Arnota

SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
Arnota. Destinația bisericii Mănăstirii Arnota, închinată arhanghelilor Mihail și Gavril, a fost aceea de necropolă a familiei lui Matei Basarab 4). Alegerea modestei biserici - pierdută atunci în pădurea acoperind muntele Arnota - pentru îndeplinirea acestui rol se încadra politicii tradiționaliste a voievodului, căci apropierea ei de Mănăstirea Bistrița o includea în perimetrul trecutului familiei boierilor Craiovești și astfel o dorință, în aparență personală se integra de fapt unei rațiuni de stat5). Vizitând în 1658 Arnota, Paul de Alep nota că pe locul

SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
Totuși, rămășițele sale pământești au fost mutate la Arnota, „precum au poftit până era în viață”, de Mihnea Radu al III-lea (domnitor al Țării Românești între 19 ianuarie 1658 - noiembrie 1659), în urma invaziei turco-tătare din anul 1658, când mormântul voievodului a fost profanat 7). Grija deosebită a voievodului Matei Basarab față de Mănăstirea Arnota se vede și din numeroasele privilegii acordate acestei mănăstiri, în calitate de ctitor al ei, acestea constând în danii și scutiri de dări. Astfel, printr-un hrisov din anul

SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
Arnota, „precum au poftit până era în viață”, de Mihnea Radu al III-lea (domnitor al Țării Românești între 19 ianuarie 1658 - noiembrie 1659), în urma invaziei turco-tătare din anul 1658, când mormântul voievodului a fost profanat 7). Grija deosebită a voievodului Matei Basarab față de Mănăstirea Arnota se vede și din numeroasele privilegii acordate acestei mănăstiri, în calitate de ctitor al ei, acestea constând în danii și scutiri de dări. Astfel, printr-un hrisov din anul 1638, Matei Basarab hotărăște ca Arnota să fie

SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
comisul de la Ruda, și sătenii de la Dobriceni, o primă judecată având loc la 1600, când țăranii se duc la Alba-Iulia, cu plângere la domnie, nemulțumiți că boierul nu i-a scos de la salină și totodată îi ține „rumâni în silnicie”. Voievodul Mihai Viteazul, care dăduse legea ca „fiece rumân să rămâie veșnic în această stare”, dă câștig boierului Chirca, în detrimentul țăranilor, ca o exprimare a dreptului feudal. În același an 1600 (7108), Martie 25, Mihai Viteazul confirmă jupânesii Maria, soția răposatului

SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
dreptului feudal. În același an 1600 (7108), Martie 25, Mihai Viteazul confirmă jupânesii Maria, soția răposatului Chirca comis Rudeanu și fiilor ei stăpânirea moșiei Dobricenii din Vâlcea 9). Procesul va ține mai bine de 30 de ani, până în 1633, când voievodul Matei Basarab dă un hrisov prin care „dă poruncă satului Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele

SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
danie mănăstirii Arnota, pentru ca „să fie satul Dobriceni, cu toți rumânii și cu toate veniturile lor, moșie ohabnică, sfinții mănăstirii întru întărire, iar dumnezăieștilor călugări spre hrană și spre îmbrăcăminte, iar domnii sale și părinților domnii sale, veacinică pomenire”13). Voievodul Matei Basarab nu va reuși însă, în timpul domniei sale, să ridice pe moșia de la Dobriceni un schit. Acest lucru îl va face pe Ștefan, egumenul Arnotei „la leat 7218 (1710) iunie 20”. Acesta a fost un „harnic, învățat și duhovnicesc călugăr

SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
Cristescu, cel care în 1937 scria istoricul Sfintei Mânăstiri Arnota, de la Părintele Teodor Bălășel din Ștefănești - Vâlcea, care poseda un manuscris lămuritor la această privință 17). Din păcate, nu a mai rămas în Dobriceni decât amintirea schitului Dobriceni de pe moșia voievodului Matei Basarab. Pe locul unde fusese zidit acest schit, acum trei sute de ani, se află o capelă de cimitir ridicată în vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit care au fost cândva

SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]