1,651 matches
-
fără milă. Iarba fragedă creștea vioaie și, în multe locuri, deja erau răsărite și încântătoarele flori primăvăratice. Mestecenii și plopii își desfăceau frunzulițele cleioase și înmiresmate, pe ramurile teilor plesneau mugurii plini de sevă. Rândunelele, vrăbiile și porumbeii își clădeau voios cuiburile, gâzele mărunte pretutindeni bâzâiau necontenit, iar priveliștea lor îmbătătoare își revărsa tot farmecul în sufletul omului. Pentru cel aflat în permanente și în chinuitoare tulburări interioare, în totală tristețe și în deznădejde grea, așa un mediu este cel mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
a istoricilor bisericești și nu numai, care în scrierile lor au lăsat mărturie peste veacuri cu privire la timpurile cărora le-au fost contemporani, sau despre care au cules informații. „Bunica Dosia”, adevărată rememorare de pateric, în care vizualizăm iarăși candela, arzând voios în fața icoanei Maicii lui Dumnezeu, în fața căreia, cea care fusese botezată Feodosia, dar era numită „lelica Dosia” și „bunica Dosia”, va trece pragul lumii de dincolo: „Bunica Dosia o privi ultima dată pe Cea prin a cărei inimă trecuse sabia
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
acestei femei: „Hartină, eu voi pleca azi seară”. Și așa a fost. Seara s-au adunat mai multe femei, care țineau lumânări aprinse în mâini și citeau rugăciuni din carte. În fața icoanei Maicii lui Dumnezeu cu pruncul în brațe, ardea voios candela, pe care nimeni nu o văzuse niciodată stinsă. Bunica Dosia o privi ultima dată pe Cea prin a cărei inimă trecuse sabia durerii, Cea care îi fusese ajutor în toate încercările vieții și o întărise în credință și nădejde
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
că se plimbă în sala de bal. Zinzin se uită în urmă și își vede "colegul" pășind în vârful degetelor și uitându-se speriat la animale. Privirile celor două femei se întâlnesc în același moment și izbucnesc în râs. Ies voioase în curtea grajdului și se îndreaptă spre clădirea de unde vine miros de grătar. Pe vremuri aici era un conac boieresc, spune femeia din dreapta ei. Înconjurat de un parc de toată frumusețea. Grajduri, clădirile servitorilor. Noi vom mânca în una din
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
merită trăită și povestită, dacă ai ce spune, iar de lumea minunată din caruselul copilăriei ne amintim toți cu dragoste și nemăsurată nostalgie. Paradoxal însă, ca urmare a radiografierii furtului cinic de inocență, când am devenit un evadat din lumea voioasă și ingenuă de copii, astăzi nu mi rămâne decât să înfierez regimul politic antisocial din trecut, printr-o evocare nuanțată a tristei copilării. Copilăria nu mi-a mai aparținut din noaptea arestării tatei, 10 iunie 1961, când, cu lacrimi de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
dăruire, vârsta ei ce nu rotunjise cifra lui 20. De atunci, când venea dimineața în biroul lui Alex, i se așeza pe genunchi, îl săruta, se juca puțin cu părul lui inelat și apoi pleca spre locul ei de muncă voioasă, cu inima plină, spre o zi în care nici o umbră nu putea să-i întunece existența. Totul a culminat însă într-o dimineață când Marghiolița, femeia de serviciu, care nu bătea niciodată la ușă, a venit să ia gunoiul și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
săptămâni, cân' iese puii lor din ouă, ca să-i omoare și p-ăia. Unu' nu mai rămâne și efectu' durează cel puțin un an. Nu mai are curaj nici măcar să s-apropie. Dacă vrei, ți-aduc." "Adu-mi, bre!", acceptă voios vecinul. Până la urmă nu mai rezistă și-i explică tărășenia la care meditase adineauri: "Tălică te-ai gândit vreodată că asta-i o mină de aur?" "Cum o mină dă aur? Adică de ce?" "Dacă-ți spun, îți dai cuvântu' că
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
portughez cu care m-am plimbat prin satele dobrogene, Carvăn Cuigiuk spre Canaraua Fetei, văzînd cum copii de 6 ani călăresc caii fără frîu și cum poți manevra Dacia să cobori o rîpă, dacă ești localnic, și cum trec gîștele voioase, sîsîind pe mijlocul uliței, exclama de fiecare dată: "Kusturica!" Primul lucru pe care l-a făcut cînd a ajuns la Lisabona a fost să-mi trimită acest film, o poveste miraculoasă despre oameni și locuri care rezonează destul de bine, se
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
ești un dinozaur Bruce, dar tu i-ai lăsat pe puțoii ăștia să te descrie așa. Ține-ți cărțile de joc lîngă piept frățîne. — LÎngă piept Ray, așa cum ți-am spus și eu mereu. — Așa mi-ai zis, spune el voios. Se uită prin cameră și nu-și poate ascunde dezgustul. Se ridică În picioare. Lennox cel victorios, Robertson cel Învins. Cine s-ar fi gîndit la una ca asta. Poate Lennox. Oricum Bruce, treso tai. Mai e doar un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
un final am cedat, sperând că nu aveau cum să localizeze un apel În câteva secunde, cât mi-a luat să pronunț niște cuvinte precum „moartă“, „ajutor“ și o adresă. Ca să fiu și mai sigur, am vorbit pe cel mai voios ton posibil. Chiar dacă ofițerul de poliție care a răspuns nu m-ar fi luat În serios, trebuia să urmeze procedurile standard. Presupun că și-a trimis câțiva colegi care probabil au părăsit sediul din piața cea mare fără prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
sale de anonimitate“. Cotidianul Tageblatt i se alătură rugăminții Inspectoarei Manetti cu o cerere proprie: dragi concetățeni, haideți să ne prezentăm cu ce avem mai bun! Mi-am dat seama că trebuia să preiau inițiativa. Împăturind ziarul, m-am Îndreptat voios către Heino. Intrând În prăvălia sa de la subsol, l-am văzut efectuând ultimele retușuri pe trei coroane funerale, Împodobite cu panglici negre și late din mătase și Îi ordonă ceva unei doamne mai vârstnice care, căscând, se răcorea cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
parte, și niște căcăței bâlbâiți, nepricepuți, nesimțiți, neajutorați, egoiști și răi, niște mici ingrați, pe de altă parte! — Dar în Europa, unde...? apucă el să mai strige în momentul când taxiul demarează de lângă bordură. — Nu știu unde, strig eu după el, dând voios din mână în semn de rămas-bun. Am treizeci și trei de ani și, în sfârșit, m-am eliberat de maică-mea și de taică-meu! Pe o lună de zile. Dar cum o să-ți știm adresa? Bucurie! Pură bucurie! — N-o s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
uluitoare, ținând cont de ora atât de matinală, mai ales că e sâmbătă și mă așteptam ca orașul să fie cuprins de atmosfera evlavioasă și solemnă a Sabatului. Cu toate astea, mulțimea de evrei se arată a fi - din nou! - voioasă. Îmi studiez mădularul la lumina puternică a zilei și - din nou - sunt copleșit de spaimă când constat că pare să fie într-o stare de sănătate perfectă. Ies din cameră și mă duc să mă bălăcesc în apa mării, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
iubeam la nebunie, dar Îl cunoșteam cu adevărat după numai șase luni? Hunter era plecat doar de vreo săptămână, dar puteam să am Încredere În el? Pe măsură ce trecea timpul, simțeam cum mă scufund Într-o groaznică depresie duminicală. Nici măcar telefonul voios ca un ciripit din partea lui Milton, prin care mă anunța că găsise cel mai frumos candelabru vechi la Les Puces, nu a avut darul să mă Înveselească. Cui Îi mai păsa de corpuri de iluminat din cristal venețian, când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
o altă rochie creată de Narciso Rodriguez, să organizeze prânzuri Baby Buggy, să facă sex și să meargă să i se facă manichiura... —Cincizeci de dolari, doamnă, spuse fata de la casierie. Phoebe Îi Întinse o bancnotă de 100 $, apoi spuse voioasă: —Brânza asta costă 65 $ jumătatea de kilogram. Locul ăsta practică jaful la drumul mare, tâlhari, nu alta. Zâmbi fericită. Nimic nu adoră mai mult o femeie ca Phoebe decât să fie jefuită la drumul mare În fața unei cunoștințe recente. —Contez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
se Îmbujoreze. — Dumnezeule mare, am fluturi În stomac. A Început să-mi apară roșeața pe gât din cauza nervozității? Sorbind cu Înghițituri mari dintr-un pahar cu vin fiert, Giles Monterey se Îndreptă În colțul Îndepărtat al cortului, unde se salută voios cu un grup strălucitor de ruși. Pentru cineva de urma căruia era atât de greu de dat, părea, În mod sigur, foarte cunoscut. Era Înalt - pe puțin 1, 95 m - iar părul său blond era lipit de cap din cauza transpirației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
sfoară, tocmai pentru că e vorba de o cauză nobilă. — Prefer, totuși, să intru chiar acum și să nu mai aștept. Despre ce cauză e vorba? — Ajutorarea mamelor libere - vreau să spun a mamelor din națiunile libere. Arthur Rowe se Întoarse voios În lumea adolescenței și a copilăriei sale. Cam pe vremea asta, aveau loc Întotdeauna serbări În grădina parohială, de lîngă Trumpington Road; estrada improvizată pentru fanfară se reliefa pe fundalul cîmpiilor din Cambridgeshire, la capătul cărora se zăreau sălciile tunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
începea Sopranos. M-am urcat pe covorul zburător și am părăsit încăperea prin peretele dinspre vest, care se prăbuși în urma mea. Zburând peste Magheru, l-am văzut pe Baronu’. M-a văzut și el pe mine și mi-a făcut voios cu mâna. Mâine mă duc să îmi dau demisia de la Greenpeace, iar poimâine voi ieși din ACR. Pentru că așa nu se mai poate. Trai. Ce pula mea. VECEUL Pe Shuoke Inamura îl trecea căcarea. Mai avea douăzeci de minute până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
vizită ce treceau discret de la o persoană la alta, saluturile reținute aproape prusace, chiar stilul de petrecere, foarte nou, toată lumea în picioare, cu prăjiturele și tartine, pahare umplute cu discreție de slujitori, toate la un loc dădeau impresia unei zăpăceli voioase, generoase, ceva ce aducea cu explozia de bucurie a unui copil ce se trezește dimineața cu mult mai multe daruri decît a putut să-și închipuie sau să viseze pînă atunci. Basarab Cantacuzino naviga fericit, cu un zîmbet uriaș întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
simplă și plăcută de keroncong. Vocea cristalină a sopranei sclipea ca niște cioburi fine de sticlă. Lui i s-a părut că o mai auzise odinioară În Perdo. Din s-a apucat să fluiere melodia, parcă mergea pe arcuri, arăta voios, era În formă și renun țase la vitriolul vorbelor de zilele trecute. — Aici nu suntem chiar departe de litoral. Când terminăm tot ce-avem de făcut, poate că ne ducem să privim corăbiile la Sunda Kelapa. știi, vasele-alea mari
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îl vedem pe poetul din Poiana Mărului visător, înfiorat de frumusețea lucrurilor ce-l înconjoară, meditând precoce la succesiunea timpului, la trecerea lucrurilor în lumea noastră: ,,Azi e la fel, și vinul așteaptă-n adormire; M-aștepți cu vin roșu, voioasă să mi-l dai, Dar sunt acum departe, privind în amintire O mamă grijulie și-un băiețel bălai.” Vesela și nevinovata copilărie a humuleșteanului devine spațiu de sine stătător în care copilul exersează posibile îndeletniciri de ale țăranului de mai
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
gospodarii au ajuns la mărimea reală. Știind că sunt invizibilă, am început să mă plimb pe ulițele satului. Cât pe-aci să mă ciocnesc cu Nică, cel care mergea cu mâncare la lingurarii din Valea-Seacă. Lam urmărit. Mergând în pas voios, Nică ajunse la un tei bătrân și umbros. Apoi, numai ce-l văd că se urcă în tei, bagă mâna printre ramurile noduroase ale copacului și scoate de acolo o biată pupăză. Băiatul nostru însă nu mai văzuse niciodată o
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mă mângâie duios, îmi vine să plâng de bucurie. Sora mea cea mică este școlăriță. Ea învață bine pentru a le mulțumi părinților. Numai așa pot copiii să mulțumească părinților pentru grija pe care le-o poartă. Ea este mereu voioasă și are ochii mari și albaștri ca cerul senin. Eu sunt elevă în clasa a V-a și mă străduiesc să învăț cât mai bine ca să pot menține zâmbetul pe fața părinților și bucuria în sufletul lor. Îmi place să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Nu Înțeleg Întrebarea, bâigui Petru. Era iritat. Începuse un joc ciudat al replicilor care risca să prelungească mica lor reuniune până la ora Închiderii. Parcă zicea că Îl așteptau părinții la masă și când colo, iată-l parcă stăpânit de o voioasă amnezie. Hotărî că era timpul să-și reia locul În fotoliu, crezând că În acest fel Îl va obliga pe cel născut aici, iar nu venit, să se care, să se retragă pe ulița copilăriei sale, În Arbatul său chesaro-crăiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lăsând dopul să zburde prin sufragerie apoi turnă cu multă Îndemânare În cele patru pahare până când nivelul băuturii aurii ajunse la aceeași cotă. Ciocniră toți patru pentru prima oară. O solemnitate simplă, amicală, o complicitate ușor ironică, Întărită de jocul voios al bulelor de argint În cupele cu șampanie. Să fie acesta Începutul unor Întâlniri repetate! zise Petre, privindu-și oaspeții cu o egală simpatie. Ar fi bine, zise Iolanda. Poate punem și noi umărul la lansarea antenelor parabolice... Parcă le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]