377 matches
-
câte un ceai călduț, după fiecare masă. Are efecte imediate În reglarea secrețiilor și În scurgerea bilei precum și acțiuni laxative și calmante În cazul afecțiunilor cronice. -Decoct din herba de rostopască, coada șoricelului, sunătoare, volbură, rădăcini de păpădie, turiță mare, volbură, fructe de măceș, mătase de porumb și scoarță de crușin care se Îndulcește moderat cu miere de albine și se beau 23 ceaiuri pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale. -Infuzie din herba de coada șoricelului, flori de gălbenele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
calmare a durerilor. *Infuzie din frunze de afin, coacăz negru, mentă, roiniță sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri cu efecte calmante și laxative. *Infuzie din herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și de diminuare a
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de colici abdominale. Ceaiurile cu specii separate de plante folosesc: *frunze de salvie (2-3 căni pe zi) cu mare eficacitate știind, Încă din antichitate, că persoanele care beau zilnic un astfel de ceai nu suferă niciodată de constipație; *frunze de volbură (infuzie din 2 lingurițe la 250 ml apă clocotită care se bea dimineața, pe stomacul gol) având acțiune purgativă datorită conținutului În ramnoză, rezine și acid convolvulinic; *flori de soc (1 cană băută seara Înainte de culcare) cu efecte ușor laxative
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ml apă la temperatura camerei); se adaugă lămâie și miere după gust și se consumă seara la culcare, atât lichidul cât și semințele, având acțiune mecanică În constipațiile rebele, prin reglarea tranzitului intestinal datorită conținutului ridicat de mucilagii. *tinctură de volbură, herba de nalbă mare, flori de soc sau rădăcini de păpădie (câte 20 g se macerează timp de 10 zile În 100 ml alcool 400); se consumă 2-4 linguri, amestecate cu 2-4 linguri de miere sau sirop natural, dimineața pe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
săptămâni pe lună. Amestecurile de specii sunt preparate sub formă de infuzii, decocturi, macerate, tincturi, vinuri medicinale, uleiuri eterice și pulberi laxative În care intră următoarele specii: *flori de soc, nalbă, piersic, porumbar, salcâm, măceș, mac roșu; *frunze de salvie, volbură, frasin, patlagină și roiniță; *rădăcini de cicoare, lemn dulce, obligeană, nalbă, pir; *semințe de in, mărar, fenicul, anason, chimion; *coajă de portocale. În literatura de specialitate sunt recomandate 3 amestecuri de plante care se iau alternativ, cu 30 minute Înainte de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de anason și fructe de păpălău ; se ia 1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează 5 minute, se strecoară și se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Infuzie din flori de porumbar, frunze de mentă, herba de volbură, fructe de chimion și de fenicul ; se ia 1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se bea o cană seara, Înainte de culcare. *Pulbere din amestec cu scoarță de crușin (50 g
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
irigate, curate de buruieni, se asigură o bună ventilație și lumină, condiții mai puțin favorabile pentru infecții (ex. Phytophthora infestans, Plasmopara viticola ). Prin lucrările de întreținere se combat, de asemenea, o serie de buruieni purtătoare ai unor agenți patogeni (ex. volbura pentru stolburul solanaceelor. morcovul sălbatic, rapița, pălămida, știrul etc. pentru Sclerotinia sclerotiorum etc.). Purificarea loturilor semincere. Cu ocazia purificărilor biologice, prevăzute a se efectua în culturile semincere, se elimină din cultură și plantele atacate de boli (Ustilago tritici la grâu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Creangă). Contribuie cu poezie idilică și mistică G. Topîrceanu, Aron Cotruș, V. Bogrea, I. U. Soricu, Elena Farago, George Voevidca, Virgil Tempeanu, Dem. Gâlman, Gh. V. Butnaru, Mihail Iorgulescu, Ioan I. Ciorănescu, Al. Iacobescu, N. Vulovici, Teodor Murășanu, H. Frollo, Volbură Poiană-Năsturaș, Ecaterina Pitiș, Radu Boureanu, Alice Soare. Semnează, în special nuvele și romane în foileton, Romulus Cioflec, N. Pora, V. Cârlogea, I. E. Torouțiu, Eugen Boureanul, C. D. Dumitrescu, G. M. Vlădescu, N. Batzaria. Se mai publică Din corespondența lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
A., Const. As., C. A. Siminei) în „Drum drept”, „Neamul românesc”, „Luceafărul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Gazeta țăranilor” (unde a fost și secretar de redacție), „Adevărul literar și artistic”, „Cuget clar” ș.a. A tipărit trei volume de poezii: Visuri și dureri (1919), Volbura (1921) și Luminișurile anilor mei (1937). Dintr-un amplu poem istoric (de fapt o încercare de epopee), intitulat inițial Apa trece, pietrele rămân, apoi Daciada sau Cântarea neamului românesc, la care lucrase unsprezece ani, nu i-au apărut, din cauza morții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285466_a_286795]
-
stil popular, pasteluri cu tentă sămănătoristă), un poet prolific, exersat în arta versificației, dar fără un timbru propriu, dominat de surse livrești. A lăsat, în presă, și câteva traduceri din Hugo, Verlaine și Tagore. SCRIERI: Visuri și dureri, Huși, 1919; Volbura, București, 1921; Luminișurile anilor mei, București, 1937. Repere bibliografice: Cezar Papacostea, Const. Asiminei, „Volbura”, CL, 1921, 10-11; Lovinescu, Scrieri, IV, 412-413, VI, 80; [Constantin Asiminei], ADLTR, Ș - 6, Ș - 24. C.Bz.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285466_a_286795]
-
fără un timbru propriu, dominat de surse livrești. A lăsat, în presă, și câteva traduceri din Hugo, Verlaine și Tagore. SCRIERI: Visuri și dureri, Huși, 1919; Volbura, București, 1921; Luminișurile anilor mei, București, 1937. Repere bibliografice: Cezar Papacostea, Const. Asiminei, „Volbura”, CL, 1921, 10-11; Lovinescu, Scrieri, IV, 412-413, VI, 80; [Constantin Asiminei], ADLTR, Ș - 6, Ș - 24. C.Bz.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285466_a_286795]
-
spori savoarea căpșunelor, puteți adăuga și sânge uscat și coarne sfărâmate atunci când pregătiți pământul. Plantarea căpșunilor Dacă aveți în grădină de o brazdă mai mare, aceasta este ideală pentru a vă planta căpșunii. Smulgeți toate buruienile perene, precum scaieții sau volbura. Căpșunii se plantează într-un sol bine pregătit și bogat, pe rânduri duble, cu un spațiu de 50-60 de centimetri între plante. Utilizați în acest scop o folie specială din plastic negru, pe care aveți grijă să o montați înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
Cronica artistică”, „Comentarii”, „Impresii din Ardeal”, „Revista revistelor”. În numărul 7/1921 se publică, fără semnătura autorilor, un grupaj masiv de sonete, toate participând la un concurs finalizat în numărul următor. Cu poezie mai sunt prezenți Alexandrina Scurtu, Ion Al-George, Volbură Poiană-Năsturaș, George Gregorian, Corneliu Moldovanu, Vladimir Corbasca, Const. T. Stoika, George Voevidca, Const. Iliescu ș.a. Emilian I. Constantinescu comentează cartea lui D. Caracostea Poetul Brătescu-Voinești, Nicolae I. Russu scrie despre volumul de versuri Floarea pământului de Demostene Botez ori despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
creșterii are 95% șanse de a forma noi plante și doar către sfârșitul înfloritului, planta este slăbită, încât numai 5-10% dintre bucăți pot forma noi plante. Condițiile de sol și adâncimea de îngropare joacă un rol important în înmulțirea buruienilor. Volbura de exemplu, poate trimite lăstari la 20 25 cm adâncime, iar creșterea se realizează de la 20C. Rezervele minime sunt la 15-20 zile după începerea dezvoltării rizomului la stadiul de 3 sau 4 frunze. 5.3.1 Controlul buruienilor prin dirijarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
un indiciu pentru posibile metode de control. Ciulinii târâtori, de exemplu, au nevoie de apă suficientă pentru a crește. Compactarea, permeabilitatea solului pentru apă, textura, gradul de aerare a solurilor arabile în bună stare pot satisface cererile lor pentru umiditate. Volbura găsește bune condiții pe solurile bogate în elemente nutritive, grele și expuse la lumină, iar ciulinii din sămânță cer soluri grele, dense și umede, reci, sau soluri ușoare cu pânză freatică la suprafață. Coada calului este un colonizator care preferă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
propice agenților patogeni. Astfel, în culturile de solanacee, curate de buruieni, se asigură un aport mai mare de lumină, o ventilație mai bună, ceea ce nu creează condiții pentru realizarea infecțiilor masive cu Phytophthora infestans. De asemenea, eliminarea buruienilor așa cum sunt volbura, morcovul sălbatic, rapița, pălămida, care sunt gazde ai unor patogeni comuni cu legumele, reduce riscul infecțiilor cu Sclerotinia sclerotiorum sau cu Stolbur disease. Lucrările solului, cât și cele din timpul vegetației trebuie să îndeplinească următoarele condiții: o lucrările solului să
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în care ceva crește și se face văzut, se face în creșterea nevăzută care sparge limitele naturii: "Crește ceva în mine fără margini"99. Restul e cu margini, "e numai o părere ce dispare": "Ca revenind și mai adânc în volburile/ Ei primare pământul să-l strămute-n/ Străveziu". Nemărginitul transpare pe măsură ce crește, se face transparent, arată ceea ce nicio natură nu poate pro-pune: "S-au luminat și beznele. Se vede prin/ Țesătura lor deplin". Vederea plină - împlinită - este o vedere a
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1971,1972). Simptome. În funcție de grupa de plante pe care este semnalată mycoplasma, se înregistrează o varietate mare de simptome. La cartof, vinete, ardei, ochiul boului și tutunul turcesc mycoplasma produce decolorări și ofiliri rapide. La tomate, vinca, lemn câinesc, cuscuta, volbură și tutunul turcesc mycoplasma produce înverziri accentuate, transformarea florilor în frunze, proliferări, deformări și sterilitatea florilor. La catof, morcov și loboda porceascămycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței acestora (fig. 46). La tomate apare în urma
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au efectuat studii numeroși cercetători între care Alice Săvulescu și P.G. Ploaie (1960, 1969, 1971, 1972). Simptome. Cercul de plante gazdă a acestei micoplasme este foarte larg și simptomele variază pe grupe de plante. La roșii, vinete, lemn câinesc, cuscută, volbură și tutunul turcesc, micoplasma produce virescență (înverziri ale organelor, ce în mod normal nu sunt verzi), filodie (transformarea organelor florale în frunze), proliferări (creșteri exagerate), malformări (creșteri anormale) și aspermii (deformări ale inflorescențelor ce nu vor produce sămânță). La cartof
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cât și calitativ și în final la uscarea pomilor. Transmitere-răspândire. Soiurile Jonathan, Red Delicious, Golden delicious, Booskoop, London Pepping și Cox orange sunt foarte sensibile la această boală. Micoplasma poate infecta mărul pădureț, precum și unele plante ca: pirul gros și volbura. Ca transmițători sunt unele cicade (Philaenus spumarius și Artianus interstitialis). Transmiterea directă se realizează prin altoire, alipiri de rădăcini și niciodată pe cale mecanică. Perioada de de la infecție până la simptome durează de la 6-7 luni la 3-4 ani. Prevenire și combatere. Obținerea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unor poezii necunoscute ale Văcăreștilor, rămase în manuscris, și în reactualizarea unor autori de memoriale de călătorie ca Dinicu Golescu, Ion Codru-Drăgușanu, Gh. Asachi ș.a. Poezia este reprezentată de I.U. Soricu, Victor Eftimiu, Nichifor Crainic, I. Sân-Giorgiu, Eugeniu Revent, Volbură Poiană, Panait Papazissu, N. Pora, A. Popovici-Bănățeanu, proză semnează I. Ionescu-Boteni, M. Lungianu, Ion Dragu, Corneliu Moldovanu, Emil Gârleanu, T. Negrescu, iar eseuri, Emil Isac, D. Tomescu, Constanța Hodoș. Se publică traduceri din Infernul lui Dante (G. Coșbuc), Cidul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286054_a_287383]
-
noiembrie 1922 până la 22 aprilie 1923 și de la 26 martie până la 12 noiembrie 1933. Are subtitlul „Organ de polemică literară, politică și socială”. De la numărul 3/1922 prim-redactor este Polidor G. Tutoveanu, iar de la numărul 9/1933 A. Z. Volbură. Articolul-program al primei serii, intitulat De ce apărem, afirmă: „Vom reda studii din problemele sociale ce agită vremurile noastre și lângă ultimele informații vom lăsa să picure și câțiva stropi din literatură”. Ca urmare, încă din numărul 1/1922, sub semnătura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289501_a_290830]
-
prezentare romanțios-ironică a urbei moldovene. În seria a doua, mai puțin preocupată de probleme culturale, se publică totuși articole cum e cel aparținând lui Irimia Jitaru, Bârladul cultural. De reținut și intervențiile pe teme de actualitate ale lui A. Z. Volbură, Antisemitismul - o inepție și Hitlerismul... . Un amuzant poem satiric, nesemnat, este dedicat, în 1922, lui Ion Mihalache, atunci aflat în opoziție. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289501_a_290830]
-
mii. Și, dacă-i punem la socoteală și pe cei luați de Dunăre, de Siret... Dumnezeu doar să-i numere. Că veniseră apele mari, cu sloiuri. Ștefan, întors cu spatele, bolborosește: M-or blăstăma moldovencele... Cuvintele lui sunt luate în volbura fulgilor de zăpadă. Închide fereastra, se întoarce și continuă: Ne veselim... Să recunoaștem: ne bucurăm că n-am dat ortu' popii, spune el zâmbind ironic. Pentru cei ce-au căzut acolo, am făcut mare pomenire: patru zile am postit numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de... de dragostea ta! Nu știi... nu știi cât te iubește... O... o să am grijă, promite el, cu ochii ațintiți pe florile de gheață de pe geamul geruit. O să am... Deschide fereastra. O răbufnire înghețată îi biciuie obrajii înfierbântați cu o volbură de fulgi de zăpadă... "Dacă știam"... Viscolul îi spulberă cuvintele: "Dacă știam"... Închide fereastra și spune hotărât: Să mergem la Maria!... A?! Don Giovanni! se miră observându-l pe Don Batista în întuneric, cufundat într-un jilț, în fundul întunecat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]