443 matches
-
din diferențele individuale în privința abilităților cognitive generale un determinant și mai important în performanța decizională, mai ales în contexte în care este necesară adaptabilitatea. 4. Conștiinciozitatea Conștiinciozitatea este una dintre dimensiunile personalității din modelul Big Five ce include o componentă volitivă legată de nevoia de achiziție, automotivare și eficacitate personală. De asemenea, conștiinciozitatea include o componentă de dependență legată de nevoia de ordine, responsabilitate și precauție. Astfel, nu este surprinzător de ce conștiinciozitatea a fost identificată ca fiind într-o relație pozitivă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de acțiuni sau activități realizate în sensul satisfacerii motivelor, tendințelor sau trebuințelor proprii. Dar, conceptul de „acomodare” nu implică numai activitatea intelectuală de soluționare a problemelor apărute, sau a celor planificateș acomodarea presupune, în plus, și participarea instanțelor afective și volitive ale personalității, a acelor stări sufletești și reacții comportamentale care apar, care apar, de obicei, în situații de constrângere, contrariere sau blocare, când oamenii nu pot reacționa șablon, pe baza unor deprinderi stereotipe. Când exigențele realității obiective exterioare ating, sau
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
răspunderi, de natură creatoare, care sunt adaptate la rezolvarea problemei întâlnite. Așadar, aceste dificultăți, proprii tuturor formelor de activitate, reprezintă o condiție a dezvoltării psihice a omului, a dobândirii de către acesta a unei calificări profesionale și a formării unor trăsături volitive de caracter: inițiativă, tenacitate, hotătâre etc. Numai într-o singură situație dificultățile de acest gen pot provoca - după autorul citat - frustrația: atunci când sunt percepute subiectiv ca invincibile, atunci când omul renunță la luptă, considerându-se învins. În schimb, dificultățile obiectiv invincibile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
behavioriste tradiționale”, care minimalizau rolul proceselor și al determinărilor interne, unii psihologi au absolutizat, dimpotrivă, importanța factorilor interni subiectivi, în dezvoltarea psihicului uman, subliniind fie rolul impulsurilor, al tendințelor biologice, fie importanța unor procese și funcții psihice (ex. afective, cognitive, volitive). „Freudiștii”, de exemplu, nemulțumiți de caracterul static, asociaționist și mecanicist al interpretărilor psihologice de la începutul secolului XX, au introdus pe „scena” vieții psihice un „personaj misterios, plin de capacități creatoare și impreviyibile, inconștientul”. Conștiinței i se rezerva - așa cum arată V.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
V. Pavelescu - spre o concepție integrală a „personalității”, care nu mai este prezentată „ca efect al simplei opoziții între forțele instinctive și ambianță, și nu numai ca «cenzori», ci mai ales ca instanță normativă, cu o funcție cognitivă și alta volitivă”. („Drama psihologiei”, 1965, Ed. științifică, p. 187). În concepția „ reformiștilor”, frustrația apare nu atât ca rezultat al unor conflicte interioare, inerente unei structuri dinamice contradictorii („Sine” și „Supra-Eu”, „Eros” și „Thanatos”), cât mai ales ca provenind din conflictele specifice între
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
însuși, față de ceilalți, și față de activitate) și trăsăturile principale de caracter: a) „conștiința de sine”, de care depinde și nivelul de aspirație creativă a persoanei, b) „conștiința morală” care, prin simțul datoriei și al responsabilității, reglează propria conduită, c) „capacitatea volitivă”, de caredepinde atât persevereanța și curajul atitudinal, cât și înfrânarea la nevoie a unor impulsuri afective. Imaturitatea caracterologică — concretizată în tendințe egocentrice, indiferență și dispreț față de activitatea sistematică, dorința realizării unei vieții ușoare, autocontrolul insuficient, tendința spre simulare și disimulare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
diferite față de unul și același eveniment, situație din circulație. Din cele evidențiate decurge necesitatea că normalitatea să fie definită dinamic în sensul adaptării armonioase în fiecare moment al deplasării cu autovehiculului în funcție de mediu, caracteristicile vehiculului și posibilitățile individuale, inclusiv motivațional-afective, volitive și în funcție de scopul urmărit. Exemplu: Cei care au permis de conducere de mai multă vreme își pot aminti cum procedau că începători și cum procedează acuma, având X ani de conducere, la întâlnirea cu indicatorul „Cedeaza trecerea”. Începătorul oprește, acordă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mărcii (calitate, preț, durabilitate, design, noutatea. Spre deosebire de preferințe, atitudinile au un caracter mult mai complex, ele reprezentând o sinteză de sentimente, judecați de valoare, interese, convingeri, care nu sunt juxtapuse, ci unificate, alcătuind o structură determinată de întregul sistem intelectual, volitiv și afectiv al consumatorului. Atitudinile nu sunt înnăscute, ci sunt dobândite prin procesul învățării sociale; nu pot fi observate, ci doar deduse. Formarea lor se realizează în timp, iar odată formate, sunt stabile și durabile, desi schimbarea lor în timp
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
romanele realistobiec tive: de principii și valori (conflict între generații), de interese, econo mic/material, social, politic, moral, religios, etnic, erotic, existențial etc. - Conflictele interioare - specifice prozei de analiză psihologică/narațiunii subiective - pot fi: moral (bine/rău), psihologic (rațiune/pasiune), volitiv (a fi/a voi), cognitiv (criză de identitate/de valori, criză de conștiință, criză existențială etc.). Momentele subiectului vizează o construcție canonică a textului narativ, fiind mai puternic reliefate în creațiile tradiționale (desen epic convențional, însumând toate cele cinci momente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rezistență, îndemânare, mobilitate), care reprezintă suportul formării măiestriei motrice. A treia finalitate se referă la latura psihicului uman, care este și el profund angajat în efortul fizic. Calitățile psihice din sfera cognitivă (senzații, percepții, reprezentări, gândiri, imaginație, e.t.c.), volitivă (curaj, spirit de inițiativă, hotărâre, perseverență, e.t.c.), afectivă (sentimente, emoții) și estetică (simțul ritmului al armoniei, al coordonării mișcărilor, expresivitatea combinată cu exactitatea actului motric tot mai rafinată, precum și trăsăturile de personalitate (caracter, aptitudine, conștiință), sunt stimulate și
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
cu conturarea unui stil individual de înot pe probe și procedee, care asigură obținerea celor mai bune rezultate. Pe lângă pregătirea fizică și tehnică verificate și găsite corespunzătoare, se va urmări în cadrul competițiilor manifestarea sportivului și dacă acesta prin pregătirea moral volitivă face cât mai bine față obiectivelor de performanță prevăzute în cadrul concursului respective. Și aceste aspecte ale pregătirii vor fi interpretate diferențiat în cadrul selecției. Normele de control pentru verificare gradului de pregătire fizică generală sunt efectuate pe uscat. Ele
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
în planul capacității de mișcare (motric: în educație fizică - funcția de dezvoltare psiho-motrică de perfecționare a capacității motrice; în sport - funcția de dezvoltare a capacității de performanță ; c. în plan psiho-social: în educație fizică: de dezvoltare a calităților intelectuale, morale, volitive, funcție de socializare; în sport: de perfecționare a profilului specific unei ramuri de sport sau probe sportive; funcția agonistică; funcții de excelență. d. în plan cultural: în educație fizică: de transmitere a valorilor spirituale, materiale de reflectare a activității de practicare
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
citat de A. Dragnea consideră următoarele: principii generale: dezvoltării multilaterale a personalității și integrării socio -profesionale a sportivului; eficienței maxime și economicității; complementarității teoriei cu practica; principii privind obiectivele antrenamentului: maximizarea capacității de performanță; dezvoltării aptitudinilor motrice, cognitive, afective și volitive; controlului, obiectivării și evaluării activității; colaborării dintre antrenor, sportiv și echipa de asistență științifică; principii privind conținutul antrenamentului: interdisciplinarității; raționalizării; operaționalizării; principii metodico - strategice: individualizării; conștientizării; motivației și efortului voluntar; accesibilității; interacțiunii mijloacelor verbale cu cele non - verbale; modelării; stimulării
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
mișcării o anumită stare emoțională, determinată de conținutul muzicii și de înțelegerea ei exactă, de frumusețea și expresivitatea mișcării; dezvoltarea muzicalității și ritmicității (educarea capacității de a reda prin mișcare particularitățile acompaniamentului muzical); dezvoltarea imaginației creatoare; formarea unor calități moral volitive, voința, perseverența, curajul, dârzenia, stăpânirea de sine, fermitatea, combativitatea. Aceiași autori consideră că estetica mișcării în gimnastică se realizează prin: existența unui bagaj motric expresiv complex care duce la conturarea personalității artistice a executantelor prin intermediul mișcărilor de expresie; forma plastică
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
publicate. Lect. Univ. Dragoș Mocanu 9 Introducere În procesul învățării productiv-creatoare, de asimilare și valorificare a bunurilor culturale cu care vine în contact, elevul trebuie să participe cu întreaga sa personalitate, cu toate laturile și funcțiile sale: cognitivă, afectivă și volitivă, deși, desigur, accentul cade pe munca intelectuală. În perioada sa de școlarizare, copilul acumulează un mare volum de informații ș i cunoștințe formându-și cu ajutorul acestora o gama largă de capacitați intelectuale și însușiri de caracter și dobândind o gândire
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
publicate. Lect. Univ. Dragoș Mocanu 9 Introducere În procesul învățării productiv-creatoare, de asimilare și valorificare a bunurilor culturale cu care vine în contact, elevul trebuie să participe cu întreaga sa personalitate, cu toate laturile și funcțiile sale: cognitivă, afectivă și volitivă, deși, desigur, accentul cade pe munca intelectuală. În perioada sa de școlarizare, copilul acumulează un mare volum de informații ș i cunoștințe formându-și cu ajutorul acestora o gama largă de capacitați intelectuale și însușiri de caracter și dobândind o gândire
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
vinovăție înțeleasă ca atitudine psihică a autorului faptei ilicite, față de faptă și față de rezultatele ei. Indiferent de abordarea - civilă sau penală - a unei situații de fapt, vinovăția presupune întotdeauna existența a doi factori care se interferează: factorul intelectiv și factorul volitiv. Factorul intelectiv - sau conștiința - este facultatea psihică prin care persoana devine conștientă de dorințele sau trebuințele sale, de modul în care acestea ar putea fi satisfăcute, de mijloacele necesare, de acțiunea sau inacțiunea pe care ar urma să o îndeplinească
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
care ar urma să o îndeplinească în acest scop1. În etapa în care lucrează factorul intelectiv apare ideea, se cântăresc argumentele și contraargumentele și se ia hotărârea. În urma finalizării procesului decizional, urmează manifestarea de voință, etapa în care acționează factorul volitiv. Factorul volitiv - sau voința - este facultatea psihică prin care sunt mobilizate și orientate conștient energiile fizice ale omului în vederea îndeplinirii actului de conduită exterioară 2. Pentru existența vinovăției însă nu este suficient să existe voința de a săvârși fapta, ci
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
urma să o îndeplinească în acest scop1. În etapa în care lucrează factorul intelectiv apare ideea, se cântăresc argumentele și contraargumentele și se ia hotărârea. În urma finalizării procesului decizional, urmează manifestarea de voință, etapa în care acționează factorul volitiv. Factorul volitiv - sau voința - este facultatea psihică prin care sunt mobilizate și orientate conștient energiile fizice ale omului în vederea îndeplinirii actului de conduită exterioară 2. Pentru existența vinovăției însă nu este suficient să existe voința de a săvârși fapta, ci este necesar
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
solidar față de cel vătămat, dar, între ele, prejudiciul se împarte în raport cu culpa fiecăruia 1. Spre deosebire de intenție - care va fi stabilită relativ ușor, stabilirea vinovăției sub forma culpei prezintă uneori dificultăți datorită particularităților legate de manifestările specifice ale factorilor intelectiv și volitiv. De aceea, doctrina și practica țin cont de aceste particularități prin prisma a două criterii: unul obiectiv și altul subiectiv. Criteriul obiectiv constă, în mod obișnuit, în verificarea împrejurărilor de fapt în care a avut loc actul de conduită, pentru
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
în tempo moderat. O atenție deosebită trebuie acordată formării ritmului respirator și dezvoltării musculaturii intercostale, toracele fiind într-o stare de destindere permanentă . Dezvoltarea proceselor psihice și a personalității La intrarea în școală, majoritatea proceselor de cunoaștere (intelectuale), afective și volitive ale copilului se găsesc în stadiul primelor etape al dezvoltării. Acest lucru solicită învățătorului multă înțelegere, tact, dar și perseverență în îndeplinirea obiectivelor instructiv educative urmărite, acționarea deliberat concepută pentru sprijinirea dezvoltării activității psihice a elevilor. Se cunoaște caracterul instabil
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
care au suferit de percuțiile acestei boli noosomice au existat din toate timpurile . La vida en sueno. De aceea probabil istoria noastră nu-i decît un ținut de trudă și Încîlceli. De aceea eroii noștri mai mult encefalodistrofici decît somatogeni volitivi În a păstori netrebnicele oițe n-au putut forja În structura comportamentală a turmei un ideal negentropic, ci s-au sinucis ontologic crezînd că o astfel de jertfă va putea Întemeia un regat, o metodă sau o doctrină. De aceea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
în mâinile aceluiași gen. Puterea și genul sunt două concepte care mișcă starea lucrurilor în societate; îmbinarea lor este însă și mai seducătoare și mai promițătoare când se unesc în același subiect, cum este cazul Parizienei. Pariziana are un substrat volitiv puternic, fiind înzestrata cu o pofta și un talent de putere care nu au sex. Doamna Dambreuse este caracterizată că: "Avide, sans doute, de pouvoir et d'action" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.387]. Ea demonstrează capacități, informare, energie și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
post-mortem și, totodată, in aeternum), pe cînd legătura cu Linton păstrează mai mult aerul plat al conviețuirii domestice. În realitate, construcția personajului de-a lungul textului nu lasă loc pentru o astfel de concluzie. Catherine este, în egală măsură, anihilată volitiv atît de Heathcliff, cît și de Edgar Linton, devenind nu numai o "dispută" erotică, ci și o "anexă" a identităților celor doi. Se poate observa că și id-ul (se-ul), și ego-ul/supra-ego-ul (eul/supraeul) lui Cathy intră, din
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
creatoare de lumi care face cu totul superfluă, dacă nu chiar nelalocul ei, prezența concretă a unui obiect aducător de moarte, o concesie inutilă și inestetică făcută "realității", cîtă vreme ființele trăiesc, iubesc, urăsc și dispar doar prin formidabila încărcătură volitivă și emoțională a unei rostiri. Desigur, de aici încolo se deschide un amplu evantai de analize textuale posibile, care să evidențieze fie erudiția autoarei, jocurile de limbaj și de idei care trimit spre mari autori și mituri universale (ea însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]