214 matches
-
favorabilă / 155 2. O psihologie contopită cu fiziologia Secenov / 158 3. Psihicul abordat experimental Wilhelm Wundt / 164 3.1. Wundt organizatorul primului laborator de psihologie / 165 3.2. Obiectul cunoașterii psihologice: experiența, conștiința, asociația, cauzalitatea / 168 3.3. Auspicii doctrinare voluntarismul / 171 4. Identitatea franceză a psihologiei Theodule Ribot / 172 IX. Nevoia de "structurare" a psihologiei / 175 1. Psihologia și criza societății la începutul secolului al XX-lea / 175 2. Fundamentarea experimentală a psihologiei / 178 2.1. Școala de la Würzburg introspecția
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
îndreptate doar spre cunoașterea experienței nemijlocite în implicarea proceselor psihice superior organizate vor deschide larg ușa spre numeroase abordări indeterministe. Totodată, același Wundt atrage atenția asupra dependenței producerii procesului psihic de factori de natură socială, culturală. 3.3. Auspiciile doctrinare voluntarismul Acele vremuri de început au făcut ca obiectivele experimentale ale lui Wundt să-și păstreze mereu corespondentul imediat și la nivelul metafizicii: determinarea rolului voinței în gândire. Wundt a debutat ca profesor de filosofie și nu a putut să uite
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
industria chimică beneficiind de progrese tehnice (procedeul Leblanc pentru sodă), mătasea care profită de comenzile Curții, zahărul din sfeclă care ia în această perioadă un prim avînt; dar sectoare întregi ale industriei din Vest se prăbușesc, realizări născute dintr-un voluntarism protecționist se dovedesc fragile, penuriile cauzate de blocadă devin tot mai apăsătoare. Și, în sfîrșit, efectele de antrenare reușesc cu greu să se facă simțite. Cum masele țărănești, în mare mulțumite de soarta lor chiar dacă trebuie să se facă distincția
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pustiei față de sentimentalism și imaginație, ce tehnici recomandă ea pentru a le ține în frîu, pentru a le supune duhului sau intelectului. Se știe ce religiozitate kitsch poate rezulta atunci cînd trăirea spirituală e acaparată de ortopraxie, de afectivitate și voluntarism. Berdiaev a fulminat împotriva religiei adaptate la categoriile mundane, care blochează credința în zonele joase ale omului, sub masivitatea acestei lumi, fără ieșire către libertatea transcendentă. Marele Inchizitor al lui Dostoievski arată ce chip totalitar poate lua religia atunci cînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
referă la relatarea informațiilor și la înțelegerea a ceea ce s-a comunicat. Componenta de consimțire cuprinde atât decizia voluntară, cât și acceptarea procedurală. Astfel, se pot recunoaște cinci segmente ale consimțământului: a) competență mentală (discernământ), b) informare, c) înțelegere, d) voluntarism, e) consimțire. În prezent, marea majoritate a proceselor de malpraxis implică și o plângere legată de consimțământul informat (sau, mai exact, acordarea unui consimțământ neinformat). Se pune însă și întrebarea: „În afară de diagnosticul bolii, ce ar trebui să mai dezvăluie un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
pustiei față de sentimentalism și imaginație, ce tehnici recomandă ea pentru a le ține în frîu, pentru a le supune duhului sau intelectului. Se știe ce religiozitate kitsch poate rezulta atunci cînd trăirea spirituală e acaparată de ortopraxie, de afectivitate și voluntarism. Berdiaev a fulminat împotriva religiei adaptate la categoriile mundane, care blochează credința în zonele joase ale omului, sub masivitatea acestei lumi, fără ieșire către libertatea transcendentă. Marele Inchizitor al lui Dostoievski arată ce chip totalitar poate lua religia atunci cînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
democrația ale cărei baze le vor pune gânditorii moderni, în special cei din spațiul anglo-saxon, nu existase niciodată, ci urma să se realizeze: cu starea naturală a lui Grotius, cu individul lui Hobbes, cu proprietatea și munca lui Locke, cu voluntarismul acestora, cu contractualismul lor, cu dreptatea definită ca respectare a înțelegerii, cu libertatea ca lege naturală, cu separația puterilor în stat ș.a.m.d. Pe acest fundament teoretic vor apărea meditațiile gânditorilor secolului al XVIII-lea și se vor produce
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
viziunea lui Bramhall, "cea mai mare greșeală a lui Hobbes constă în teza că puterea reglementează justiția, când de fapt justiția reglementează puterea. Această teză era importantă pentru respingerea politicii lui Hobbes, și va fi dezvoltată necontenit ca răspuns față de voluntarismul radical al lui Hobbes. Făcând din justiție o consecință a puterii, Hobbes părea să traducă relația divină a oricărui conținut substanțial în termenii binelui esențial și ai răului esențial. De aici păreau să rezulte arbitrariul și lumea dezvrăjită a puterii
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
lui Putnam, se înregistrează astăzi noi forme de activitate politică menită să rezolve problemele acțiunii colective crede autorul mai ales la nivel local. De altfel, acest lucru este remarcat și de Verba, Schlozman și Brady (1995) în studiul lor asupra voluntarismului în Statele Unite. 1.2.3 Critica definiției și funcțiilor propuse de Robert D. Putnam Ipoteza lansată de Putnam a relansat dezbaterea despre beneficiile participării, dar a generat și un număr impresionant de critici. Acestea vizează trei aspecte: 1. presupusele efecte
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
gen, religie, apartenență la același trib sau la aceeași castă, vecinătate ș.a.m.d.), normele generalizate (încrederea socială), încrederea în instituții, politicieni, oameni de afaceri ș.a., sociabilitatea (frecvența întâlnirilor cu prietenii, vizitelor, jocurilor de societate ș.a.), legăturile de vecinătate și voluntarismul. Consistența tuturor acestor dimensiuni a fost testată prin analiză factorială. O altă măsură a capitalului social este cea utilizată de European Values Study un sondaj pe scară largă realizat de European Values Systems Study Group (van Schaik, 2002). Chestionarul EVS
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Society 29(2): 207-241. Rothstein, Bo și Eric M. Uslaner (2005). All for All: Equality and Social Trust. Lucrare prezentată la European Consortium for Political Research Joint Session of Workshops, Granada. Rubenson, Daniel (2000). Participation and Politics. Social Capital, Civic Voluntarism, and Institutional Context. Lucrare prezentată la European Consortium for Political Research Joint Sessions of Workshops, Copenhaga. San Martin, Josep, Font, Juan și Cecilia Schneider (2005). The democratic roles of Spanish associations: is context so crucial?. Lucrare prezentată la European Consortium
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
încă nedeterminată o mare necesitate. Dar și o mai mare incertitudine și un semn enorm de întrebare. Mai mult o aspirație ideală, o virtualitate, o promisiune, decât un proiect imediat realizabil. Unele etape istorice nu pot fi, într-adevăr, sărite. Voluntarismul de orice gen ideologic, educativ, politic rămâne încă ineficient și desprins de realități. Nu este o concluzie foarte comodă. Ea trebuie totuși trasă, dacă vrem să rămânem realiști și lucizi până la capăt. Ambiguitatea, mod de existență Cum nu ne-am
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
științific nu-i strivește sprintenele afabulații"36. Ovid S. Crohmălniceanu traduce injoncțiunea savantului asupra scriitorului, prin comparația cu unul din eroii romanelor sale, David Dragu: "Mircea Eliade a ezitat lungă vreme între atracția sa pentru experiența aventuroasă ("demonism", "erotism", "mistică", "voluntarism politic") și viața închinată studiului laborios de bibliotecă, între jocul cu plăsmuirile imaginației (literatura) și munca gândirii disciplinate (știința). E alternativa în fața căreia sta indecis și David Dragu. Ca și eroul său, Mircea Eliade a ales până la urmă ultima cale
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
exist? numai aici ?i acum, ci apropie genera?iile unele de altele ?i realizeaz? un fel de parteneriat �ntre vii ?i mor?i, merg�nd p�n? la angajarea celor care nu s-au n?scut �nc?. Ridic�ndu-se �mpotriva voluntarismului ?i a idealismului revolu?ionarilor, Burke se vrea realist c�nd reaminte?te acestora natură obstacolelor ce se ridic? �n fă?a ?intelor lor. Biserică, familia, corpora?iile s�nt institu?îi, deci realit??i istorice?te tangibile; �n schimb
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pu?în originale, ca ?i cum le-ar fi lipsit cadrul necesar pentru a �nflori. Interven?ia statului se face mult mai sim?it? �n domeniile economic ?i social. Aceasta se verific? peste tot, nu numai �n Fran?a. 1. Voluntarism politic ?i societate: cazul francez La mijlocul secolului al XIX-lea, Fran?a r?m�ne totu?i un formidabil laborator de idei. Ar trebui s? vedem �n acest fapt, f?r? �ndoial?, mo?tenirea filosofiei Luminilor care au f?cut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cunoa?tere (1790-1860) �����.... 1. Sociologia, mo?tenitoarea Revolu?iei ����..... 2. Multiplele fă?ete ale pozitivismului ?i ale scientismului ��������������.... 3. Continuitatea ?i schimbarea reflexiei politice ��. ÎI. Sociologie sau ?tiin??(e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) �������... 1. Voluntarism politic ?i societate: cazul francez �.. 2. �Paradigmele� aflate la originea ?tiin?ei sociale � 3. Limitele unei ?tiin?e a societ??îi �n anii 1880 ��.. III. 3. Sociologia că ?tiin?? general? a socialului ���� 4. Eforturile de organizare a disciplinei �n Fran
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rezultatelor funcționării lor. Așteptările sociale față de afaceri s-au extins, de la de jure la de facto, de la respectarea legilor cu semnificația de complianță și conformism la asumarea voluntară de către afaceri a scopurilor celor dintâi ale omenirii: prosperitatea umanității. Pentru înțelegerea voluntarismului moral actual al marilor corporații voi face apel la o teorie, pe nedrept uitată de sociologi: praxiologia. În urmă cu 50 de ani, Talcott Parsons și Tadeusz Kotarbinski vorbeau despre maximizarea eficienței acțiunii umane praxiologia și despre importanța "lucrului bine
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
care au pornit de sus și nu au avut un suport real la baza societății românești. Textul constituțional elaborat în urmă cu mai bine de două decenii nu a dus de aceea la apariția unui constituționalism autentic, care să limiteze voluntarismul și arbitrariul politic. Marcată de spectrul revenirii monarhiei și caracterizată de un etos ultranaționalist care astăzi nu-și mai are locul în Uniunea Europeană, Constituția lui Antonie Iorgovan a fost, din păcate, așa cum afirma un reputat specialist, profesorul Bruce Ackerman 6
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cel mai puțin pe calea reformelor politice și economice în anii '90. De aici și sentimentul (din păcate, justificat) că ceea ce s-a urmărit, în realitate, a fost doar crearea unei aparențe de constituționalism care să ascundă imensul potențial de voluntarism și arbitrariu politic aflat la dispoziția noilor elite politice ajunse la putere imediat după 1989. Regimul politic care a luat naștere în România a fost astfel unul semiprezidențial, în care puterea executivă a fost împărțită într-o manieră neclară "și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
România, prin el, o propunea lumii Întregi! Ceea ce Îi lipsea Încă României ca să fie cu adevărat o putere mondială era ponderea economică și umană. Și În aceste domenii, Ceaușescu s-a pus pe lucru. În economie, el a dovedit un voluntarism și o megalomanie de aceeași intensitate ca În politica internațională. Era Însă mai simplu să stai de vorbă despre destinul lumii decât să faci economia să meargă (și, mai ales, o economie comunistă care, de felul ei, nu prea merge
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
intensitate ca În politica internațională. Era Însă mai simplu să stai de vorbă despre destinul lumii decât să faci economia să meargă (și, mai ales, o economie comunistă care, de felul ei, nu prea merge!). Ceaușescu a dus la extrem voluntarismul economic specific de altfel comunismului. Trebuia „obligată“ industria să se dezvolte În ritmuri Înalte, și Îndeosebi industria grea, sacrificându-se astfel nevoile de consum ale populației. Siderurgia, construcția de mașini, cărora li s-a adăugat și industria chimică (specialitatea Elenei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Politica externă a României a continuat să evolueze Între integrarea europeană și strânsa colaborare cu Statele Unite. Considerat până În 2005 drept prea puțin cunoscător al treburilor din afară, Băsescu a uimit Încă o dată, lansându-se cu brio pe scena internațională, cu voluntarismul lui caracteristic. Ideea lui centrală este de a face din România un actor major În regiunea Mării Negre, În alianță privilegiată cu Statele Unite și cu Marea Britanie („axa Washington-Londra-București“, din nou o inițiativă nu tocmai pe placul Parisului). Deosebindu-se și În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un individ, dar nu și pentru o organizație cu un capital de mai multe milioane de lire sterline cum ar fi un muzeu. Desigur, dacă ar fi atât de simplu, toată lumea ar fi un pasager clandestin și întreaga structură a voluntarismului s-ar prăbuși: modelele noastre ar fi Scrooge și Shylock, nu eroii altruiști și sfinții străvechi pe care, de obicei, îi admirăm mai mult. Că lucrurile nu stau chiar așa este un fapt evident atât pentru economiști, cât și pentru
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
modul În care este construit sistemul instituțional european. B) Noi instrumente. Această formă corespunde unui mix Între modelul majoritar și cel consensual de democrație. Este vorba despre mai multe tipuri de instrumente, care au În comun accentul pus pe participare, voluntarism și inițiativă. Ele sunt un fel de reglementări-cadru ce definesc scopurile și liniile generale de acțiune, fără să definească exact măsurile specifice care vor duce la scopurile stabilite. Totuși, scopurile stabilite sunt obligatorii, la fel ca În cazul primei forme
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Beckett (doar cu nu an mai tînăr). O Întreagă gîndire a sfîrșitului Îl continuă astăzi, mai ales În fenomenologie. Fără să-l uite, Însă, literatura contemporană l-a lăsat să reprezinte o epocă astăzi terminată: cea a modernității al cărei voluntarism ajunsese să fie pus doar În propria lui slujbă, a continuării propriei agonii. Noii Romancieri au reușit remarcabile fapte de literatură, cu toate că, pe alocuri, i-au coborît temperatura sub zero, Înzestrați cu o voință redutabilă de a șoca cititorul pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]