557 matches
-
trece acum prin gând că singurul vers pe care l-au auzit citat de James, și încă destul de des, a fost „Orice s-ar întâmpla, noi avem arma Majoră, și ei nu o au!“. Desigur că acest jurnal plin de vorbărie nu-i decât o fațadă, echivalentul literar al zâmbetului de zi cu zi care camuflează ravagiile lăuntrice ale geloziei, remușcării, spaimei și ale conștiinței unei ratări morale ireversibile. Totuși, asemenea prefăcătorii nu sunt numai consolări, ci ar putea chiar genera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
simplu să umble. Și, pentru că pot distinge două sunete emise la numai o sutime de miime de secundă diferență, precum ceva ce se furișează, Îi aflu direcția cu o precizie de un grad și jumătate. Așa trag cu urechea la vorbăria voastră dar și la șușoteala ultrasonoră a șoarecilor, fiind Înzestrat pentru ambele ba chiar și cu selectivitate. Ca și mine, ignorantul de Cristi poartă mustăți, care Însă nu-i folosesc decât să strâmbe din nas a gâdilat, când i le
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e nevoia de a ne lămuri asupra sentimentului, dar nu pentru câini, ci pentru oameni. Datorită cățeilor, datorită relațiilor tandre pe care le stabilim cu un animal, căpătăm curaj și ne întrebăm ce e adevărat și ce nu în toată vorbăria oamenilor despre iubire. S-ar zice că unii dintre noi suntem îndelung nevorbiți despre iubire. Și nu fiindcă n-am fi avut parte. Deoarece sentimentul e clamat și reclamat excesiv de persoane care nu ne inspiră încredere, suntem rezervați, folosim cuvântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
făcea pe profesorul la Gulia, înconjurat de suplinitoarele de prostia cărora își bătea joc în pauze. Ele pălăvrăgeau despre mâncare, soți bețivi și plozi care știau să înjure înainte de a începe să vorbească. Emil Geanău se amesteca în toată această vorbărie, povestindule o rețetă de cozonaci (el care nu știa să fiarbă un ou) pe care i-o dăduse chiar cu o seară înainte amicul său Shakespeare. Conștiincioase, colegele luau notițe. Avocatul fuma zilnic cinci pachete de Mărășești. De asta a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
întreg, e numai o trăsătură grăbita: unde n-ar fi stricat lămurirea psihologică, e numai mișcarea exterioară; faptele singure aleargă neistovite’’. ( Vladimir Streinu ). Artă vorbită din ‘‘Povești și Amintiri’’ este în cele din urmă, dacă se dorește a spune astfel, ‘‘vorbărie goală’’, dar fermecătoare că nici una alta, din câte ni s-au păstrat în scris: un fel de tacla superioară, în care de atâtea ori avântul verbal confiscă pentru sine inițiativa povestitoare și chiar se aruncă în deplină neatârnare. Vorbele, făcute
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
iar dimineața când apărea În hală era numai bun de muncă, deși părea să-i fi luat glasul traseul acela epuizant al destinului său. Parcă-mi pare rău pentru el că s-a schimbat până Într-atât. Mă plictisește toată vorbăria asta a lui optimistă despre o Unitate de Prefabricate și Confecții Metalice a Cooperativei Glina, unde s-a oploșit de un an și ceva și uite că are timp din destul ca să Învețe pentru examenele de admitere ale vieții lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din ochi i se stinse și rămase două secunde cu gura Întredeschisă. N-atârna el de mine, Îmi era limpede, dar cu atât mai puțin aș fi atârnat eu de el. N-aveam chiar nimic de Împărțit amândoi, În afară de toată vorbăria asta În vânt și de vântul care ne șuiera prin buzunare. Îl descumpăniseră vorbele mele, dar În momentul următor se Însenină din nou și nu-mi dădeam seama ce fusese În capul meu curmându-i bucuria de a mă revedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bagi În el. — Bani? se trezi Viorel. Era singura vorbă pe care o auzise din polologhia părințelului. Păi banii lui, ai lui tac-su, asta nu-i desigur o problemă. Altminteri, de vreo lună el vădea o Încredere oarbă În vorbăria noastră, care la o adică putea fi acoperită de fapte. Văzându-l cum ne ascultă cu gura căscată, exact ca pe moșu’, socoteam că poate nici nu ne aude și i-am fi putut spune orice, dar nu-i puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tine și pe părințelu’, care-mpreună cu voi nu mi-e frică de nimenea și de nimic pe lumea asta. * E mare Timișoara asta. Ori unde eram prea obosit și hăituit de tot felul de presimțiri frământate laolaltă cu atâta vorbărie, mi se părea că nu se mai termină, că nu mai ajungem odată la Pepino ăla. Nu mai pridideam tălmăcind și răstălmăcind și punând la cale istoria vieților noastre, nu se mai linișteau gurițele noastre deloc deloc deloc, iar după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
publice și introducerea în programele școlare și regulamentele militare a unor lecții care să promoveze discreția. Acest lucru a avut la bază „ușurința” cu care se discută față de străini probleme sensibile și secrete, iar aceștia profită „de această boală - a vorbăriei” autohtonilor, pentru a obține informații, pe care le utilizează împotriva României. General Nicoleanu a cerut să se organizeze „un crez al păstrării secretului”, mai ales în chestiunile militare, iar lucrările trimise departamentelor civile să fie încredințate funcționarilor, care au calitatea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
despre subiecte asupra cărora nu aveau absolut nimic de spus și să descrie sentimente pe care nu le resimțeau. Pentru el, a vorbi însemna a spune ceva, a comunica altuia un sentiment, o experiență: "Toate regulile retoricii nu par decît vorbărie curată pentru cine nu știe să le întrebuințeze pentru profitul său... Dacă în locul acelor cuvîntări mărețe i-ai spune cum trebuie să procedeze pentru a decide pe directorul său să-i dea vacanță, fii sigur că va fi mai atent
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
adversari ai Războiului Rece și să restrîngă reapariția conflictelor tradiționale dintre naționalități, în Europa Centrală și de Est și fosta Uniune Sovietică. Ea se bazează mai mult pe diplomație decît pe forța militară, urmînd afirmația lui Winston Churchill conform căreia "vorbăria este mai bună decît războiul". OSCE are cincizeci și patru de state membre, inclusiv statele din NATO, statele fostei Uniuni Sovietice și ale fostei Iugoslavii. Din OSCE fac parte țări care se consideră aliate, dar și țări care îi consideră
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
întors - fiindcă am dat de alte necazuri acasă - alerg pe la autorități cu audiențe și jalbe. Îți scriu pe fugă. Adina 3 Buc., joi, 15.9.1970 Prețuite prietene, Ne-am despărțit în Suceava cu un sentiment de contrarietate pe care vorbăria și veselia mea de circumstanță o mascau numai în parte. Tu erai îngândurat. Am presupus că ai necazuri 602. Călătoria mea în avion a fost mai puțin plăcută decât la ducere. Avionul balansa și asta mă cam amețea. La aeroport
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de a te vedea în slujba unui crez, când ești doar glod și cenușă. Știu înșelarea de a te crede menit să-i instruiești pe alții când abia silabisești alfabetul Vieții cele noi. La fel, ispita de-a cădea în vorbăria fideistă, mărturisind o credință din care sufletul abia își ghicește un licăr. Pe scurt, păcatele cărturarilor le pot întrece pe cele ale fariseilor... Dar dacă mărturisirea rămâne acel disperat strigăt al tatălui vitregit - „cred, Doamne, ajută necredinței mele” -, dacă mărturisirea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acest lucru. Inutil să ne mai lamentăm. Căci dincolo de un astfel de spectacol histrionic, dincolo de conformismul intelectual despre care L.-F. Céline spunea cu luciditate că este "sloganizat, blablatizat, gargară", se prefigurează exigența și practica unei gândiri meditative. Împotriva unei vorbării utilitare sau abstracte, ceea ce este totuna, necesitatea unei adevărate "cun(o)așteri" care să știe să "se nască" odată cu obiectul ei. Un discurs care se dezvoltă pornind de la experiență. Pentru a relua o expresie din clasele primare de altădată, ceva
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
competențe”, „capacități”, „performanțe”, „obiective de referință”, „obiective terminale”, „competențe de bază” etc. nestructurat ierarhic, fără raporturi precise și relații clare între aceste componente instrucționale. În practică, expresiile au devenit, din operaționale, formale și educatorii percep „noul limbaj pedagogic” ca o vorbărie goală și stupidă care nu clarifică, ci sufocă demersurile instruirii eficiente. Așadar, în mod ironic, „modelul centrat pe competențe” a devenit un „examen de competență profesională” și pentru designerii Noului Curriculum românesc. 12.10. Optimizarea curriculumului și reforma curricularătc "12
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acest raport a confundat grav fabricile cu școlile și căminele. Documentul continuă astfel: „... s’au ținut câte o conferință pe fabrică în care s’a prelucrat referatul <<Unitate și reconstrucție>>”. Cât de mult i-a interesat pe muncitori sau ucenici vorbăria fără conținut practic al oratorilor, nu am găsit nicăieri consemnat. O piedică serioasă în calea minciunilor „de partid” patentate cu mai mult sau mai puțin succes, a reprezentat-o Școala de corecție. Iată ce am găsit referitor la acest subiect
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a Muncii”. În „raportul” din care am citat, nu se suflă un cuvânt despre „problemele ce frământă ucenicii” și nici despre „rezolvarea problemelor”. Care va fi fost cauza? Nu cumva oamenii preferau să muncească pentru un ban decât să asculte vorbăria fără limită de timp a tov-ilor activiști? Documentul precizează și numele celor implicați activ în opera de distrugere a conștiințelor tinerilor de atunci. Iată care erau mahării: „...responsabilul colectivului de muncă - tov. Goldstein Herșcu; instructor oraș - tov. Simionescu Florian; responsabilul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a activiștilor din care cea a elevilor nu are Comitet (de conducere, compl.ns.), din cauză că elevii sunt în vacanță și nu s’a putut ține nici o ședință cu ei. Iar a opta organizație o avem în comuna Rafaila”. Prin urmare, vorbărie multă și fapte puține, cârpeli jenante și organizații fără conducere, cam până aici se ajunsese după mai bine de doi ani de „bătălii” politice și o intensă „muncă de lămurire”!. Iată și numărul celor înscriși, precum și structura socială și etnică
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
său, devenea repede realitate. Ce-au făcut utemiștii pentru combaterea șușotelilor din lumea satelor, ne spune tot el: „...acest zvon a fost combătut de activiștii noștri, fie prin ședințele plenare ale organizației, fie de la om la om”. Așadar, tot cu vorbărie goală și minciuni propagandistice credeau acești indivizi că vor rezolva problemele oamenilor. h. „Organizațiile Sionistă creiază ura de rasă în rândurile populației” Aceasta constatare poate fi catalogată ca fiind una reală și extrem de gravă, dar populația majoritară românească îi mai
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
s-a părut intervenția tov. Turtea Vasile care a făcut o asociere anapoda între creșterea producției agricole la hectar și faptul că membrii biroului organizației de bază nu se implică mai ferm în strângerea impozitelor și taxelor! Din toată această vorbărie stereotipă plină de gunoaie ideologice ne-a reținut faptul, deloc de neglijat, că în anul 1956 nu toți locuitorii satului Miclești erau înscriși la „întovărășire”. De aici putem deduce (fără a greși!) că de gospodărie agricolă colectivă nici nu putea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și nu ale forței? Lumea știe că există un Papă, îl aude și îi apreciază glasul, unica autoritate morală pe acest mizer pământ; dar de ce să nu dăm de înțeles lumii că alături de acea voce există o solidaritate, nu a vorbăriei, ci una reală și faptică a unei armate de preoți și călugări și, prin urmare, a unei forțe neînvinse de conștiințe? De ce nu facem să funcționeze în mod serios catolicitatea noastră, întocmai ca aceea care țâșnea acolo la Ierusalim din
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
răsputeri. Iar ritmul meu era neîntrerupt în singurătatea satului și în pacea nopților. Oh, ce conversații dulci! Lacrimi de iubire negrăite! Cât de mult îmi plăcea să mă consider iubit de Isus, logodit lui Isus! Oh, asta nu este o vorbărie frate! Pe calea cunoașterii lui Dumnezeu, creștinului i se prezintă prima, cea mai dulce relație, și el îl numește pe Dumnezeu: Tată. Apoi își dă seama că se stabilesc alte relații și că aceiași iubire se colorează de tonalități diferite
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
boier Isaia... Nu mi-am dat sama... Să-l ierte Dumnezău... Și... și să ne ierte și pe noi... Dracu' l-a pus să se bage?! Nu se știa că-i năvleg?! Cu mâna lui și-a făcut-o. Destulă vorbărie! replică Isaia. Să trecem la faptă! Steaua tiranului e spre apus. E singur... Credința multora în Vodă a început să se clatine. Apusul l-a lăsat ca cucu' pe cracă. Singur și-a săpat groapa, cu sabia și-a săpat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
învățător mi s-a părut strivitoare. Dar poate nu această jignire indirectă și involuntară a făcut ca apoi, când ne am reîntâlnit uneori la Casa Scriitorilor, cu paharul de vin în față, Petre Țuțea să mă enerveze și plictisească cu vorbăria lui fără spor, cu ideile lui monomane, răsuflate și lipsite de duh. Ceea ce s-a publicat din el după moarte mi s-a părut inacceptabil, confuz, iresponsabil, fără prezent și viitor, și nu-i pot înțelege pe cei care îl
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]