595 matches
-
mulțumim "Comisiei Parlamentare Nana" și inițiatorului ei deoarece atrage serios atenția asupra necesității asocierii micilor producători agricoli în unități rentabile. Dacă primăriile mai deșin terenuri comasabile să le arendeze deîndată deoarece este o crimă să le ții părloage chiar dacă amimalele votanților le mai pasc. Referință Bibliografică: Nana / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1197, Anul IV, 11 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
NANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347789_a_349118]
-
poate fi eventual temporară, dar exercitarea funcției parlamentare sub auspiciile învinuirii este o palmă dată întregii vieți politice cât și Bisericii care tolerează păcatul. 7. Ori care demnitar, fie parlamentar sau simplu primar, este obligat a munci pentru satisfacerea necesităților votanților săi. Lipsa de activitate trebuie sancționată, prin reducerea venitului iar la recidivă prin ridicarea mandatului. 8. Cu toate drepturile omului, traseismul politic este o infracțiune. Regulamentul intern trebuie să se pronunțe ferm până la ridicarea mandatului. Să fim buni, mai buni
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]
-
PSD, nici vorbă să-l avantajeze pe Ponta. Dimpotrivă, ea confirmă spusa că graba strică treaba, deoarece a dus la reașezarea opțiunilor de vot (dreapta fragmentată de data asta își va reveni) și la o semnificativă regrupare a electoratului: numărul votanților din diasporă, deci în favoarea lui Iohannis, va spori de câteva ori (după aprecierile ambasadorului Bogdan Mazuru, numai la Paris numărul votanților va fi în jur de 10.000), în țară lucrurile vor lua o turnură asemănătoare (îndeosebi în rândul tinerilor
VOTUL RAŢIONAL ÎMPOTRIVA VOTULUI INERŢIAL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376845_a_378174]
-
opțiunilor de vot (dreapta fragmentată de data asta își va reveni) și la o semnificativă regrupare a electoratului: numărul votanților din diasporă, deci în favoarea lui Iohannis, va spori de câteva ori (după aprecierile ambasadorului Bogdan Mazuru, numai la Paris numărul votanților va fi în jur de 10.000), în țară lucrurile vor lua o turnură asemănătoare (îndeosebi în rândul tinerilor și al studenților), ungurii îl vor vota pe Iohannis cu mult mai multă tragere de inimă ca în primul tur (candidatul
VOTUL RAŢIONAL ÎMPOTRIVA VOTULUI INERŢIAL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376845_a_378174]
-
fără acordul lui. Dacă ai întreba un guvernant sau parlamentar, semnatar al acelor acte normative secretizate, dacă au cerut acordul poporului român, ți-ar râde în nas: semnatarii respectivi nu au fost reprezentanții poporului, aleșii lui? De fapt, majoritatea problemelor votanților au fost tratate de aleșii lor cu același înalt dispreț. Așa a fost pierdut aiurea, fără știrea națiunii, bazinul petrolier Murzuk din Libia, cu rezerve estimate la două miliarde barili de țiței, CEDAT firmei spaniole REPSOL, în niște condiții secrete
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
asemenea partid a fost, din păcate a fost subliniez, partidul liberal. Poporul se exprimă la alegerea „Evei” dintre femeile disponibile ca soție. Nu are alternative. Astfel politicienii se aleg „prin voință populară” așa cum le sună interesele particulare nicidecum cele ale votanților. Și nu uită să amintească numărul de votanți drept justificare a aprobării unei legi evident ruptă de interesul națiunii. Politicul se apără contra intervenției populare după alegeri. Dese ori agresiv. A trecut un sfert de veac de când comuniști sadea, dar
ROMÂNIA, ZIUA A TREIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373146_a_374475]
-
tot un imn, al foamei.) Președinții au acceptat o țară fără demnitate, au muls-o pentru ei, pentru dușmanii țării și pentru prietenii lor. Chiar dacă președintele mai era om de onoare, închidea ochii la furtișagurile monstruoaselor coaliții care guvernau în numele votanților, membri sau simpatizanți de partid. Onoarea, drapelul, imnul! Noțiuni ținute vii de oaste, adevărata mână înarmată a țării care apăra poporul de toate orgiile și vitregiile sorții. Azi armata a fost desființată. Cică ne apără țara Pactul Atlantic, cel mai
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
29 octomvre, date cu unanimitate, între cari aflăm; Privilegiile de clase vor fi desființate în România. Așezarea dreaptă și generală a contribuțiilor în proporție cu averea fiecăruia fără deosebire ș. c. l. N-avem nevoie a spune că în unanimitatea votanților găsim numele conservatorilor actuali cu de prisos, de vreme ce ei fuseseră propuitorii acelor reforme constituționale. În ședința de la 7 octomvre 1857 s-au votat următoarele: 1. Respectarea drepturilor Principatelor, și îndeosebi a autonomiei lor în coprinderea vechilor lor capitulații, încheiate cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este prezentă și ea. Tot mai mulți indivizi devin votanți independenți, alegând ei singuri pe cine votează. Anterior, modul în care votau părinții era la un nivel mult mai cuprinzător un semn al modului în care votau descendenții. Pe măsură ce numărul votanților independeți crește, ei constituie un electorat volatil conducând și la instabilitate instituțională, în special la nivel local, unde organizarea politică servea cândva la întărirea legăturilor comunitare. Efectele acestor patru tipuri de mobilități sunt intensificate în variate moduri de alte dezvoltări
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
altele, În faptul că perspectiva științifică asupra organizării și evoluției sociale nu devenise până În anul 1918 o paradigmă larg acceptată de publicul românesc educat și cu atât mai puțin de electoratul de masă format din populația rurală și cea a votanților din păturile inferioare ale orașelor, care câștigaseră de foarte puțin timp dreptul la vot. Științele naturii, printre care biologia, nu erau parte a programei ce se preda În mod obișnuit În Învățământul secundar. În România, educația purta Încă amprenta pedagogiei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
control în luarea deciziilor. Pe lângă faptul că „furnizează o măsură a progresului către obiectivele stabilite”, indicatorii sociali îndeplinesc o „misiune democratică”, reprezentând un mijloc de influențare a agendei politice: „pe măsură ce indicatorii sociali sunt acceptați în discursul public, ei dau glas votantului” (Vogel, 1997, p. 108). Sistemele de indicatori și indicii (vezi măsurarea dezvoltării sociale: indici compoziți ai dezvoltării sociale) reprezintă un instrument fundamental de stimulare a dezvoltării, nu numai de măsurare a acesteia deoarece: - configurarea sistemelor de măsurare este parte integrantă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
conjuncturală, relaționată cu problemele alegătorilor din perioada alegerilor și/sau cu ofertele electorale în ceea ce privește candidații și programele acestora (sau conjuncția dintre acestea) și mai puțin cu un refuz absolut al votului ca metodă de alegere a conducerii politice. Nici categoria votanților nu este una omogenă, din mai multe puncte de vedere (stabilitatea opțiunii, preferința pentru un anumit partid, preferință unică sau multiplă, preferință simultană pentru partid și candidat etc.). Astfel, dacă avem în vedere criteriul stabilității opțiunii, distingem între votanți partizani
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partizanat, puternic, respectiv mediu/scăzut, cu o pondere aproape egală, 10% respectiv 8% din total alegători) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%). Este foarte probabil ca, dintre aceste trei categorii de alegători, se recrutează și cea mai mare parte a votanților cu ocazia diferitelor alegeri. Această afirmație este susținută categoric de diferența semnificativă dintre ponderea celor care exprimă o opțiune de vot pentru un partid dacă alegerile ar avea loc săptămâna viitoare (sau declară explicit că nu vor vota) la nivelul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
psihologice, economice), mezo (organizații, asociații), macro (cultură, caracteristici ale sistemului electoral, sistemului de guvernare etc.) poate fi diferit și în cazul participării la vot. O altă clasificare distinge între următoarele categorii majore de factori care influențează participarea: trăsături individuale ale votanților (resursele socioeconomice: educația, venitul, ocupația etc.), caracteristicile sistemului (sistemul electoral, procedurile și regulile electorale, proporțional sau nu, frecvența alegerilor, rolul partidelor, numărul de partide, separarea puterilor, votul prin poștă etc.) și contextul politic și cultural (mobilizarea venită din partea partidelor, tipul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
distinge în principal votanții (partizani sau pragmatici) de non-votanți (propriu-ziși sau „afoni”). Apartenența la categoriile non-votant și votant „afon” este determinată, în principal, de încrederea în partide, interes, informare și cunoștințe politice, evaluările votului, ale politicienilor și partidelor. În cazul votanților „afoni” o contribuție ceva mai mare o are și alienarea politică, iar în cazul non-votanților, integrarea socială. Votul „partizan” este, în principal, rezultatul încrederii în partide, dar și al interesului, informării și cunoștințelor politice sau al evaluărilor votului. Votul de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sau chiar opțiunea pentru opoziție și să declare că vor vota cu partidul la putere (și, implicit, alegători care vor subraporta opțiunea de vot, mai ales dacă aceasta este pentru un partid mai mic). Toate acestea limitează concluziile relativ la profilul votanților, în special în cazul relațiilor slabe, motiv pentru care am preferat să discutăm doar concluziile cu un grad de certitudine mai ridicat (relațiile mai clar definite). O parte dintre categoriile de predictori ai votului sunt cele întâlnite în cazul modelelor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
există o afacere în gospodărie, valorizează persoanele care au o afacere, preferă siguranța riscului, consideră că statul este responsabil pentru bunăstarea indivizilor). O sinteză a principalelor rezultate obținute în urma analizelor de regresie logistică este prezentată în continuare (profilele detaliate ale votanților sunt prezentate în anexe, REF Ref508439805 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A4): Legendă: M0 Sociodemografice (model de bază); M1 M0 și evaluări generale ale situației actuale la nivel local și național; M2 M0 și evaluări ale situației proprii (prezent, evoluții: în ultimul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Din totalul celor care au încredere în PSD, 63% votează cu PSD. Categoria „Mixt” se referă la subiecții care au declarat că au încredere în două sau mai multe partide. Dincolo de aceste tendințe general valabile, există câteva diferențe între profilele votanților unui anumit partid (anexe, REF Ref508439805 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A4). Astfel, sursa principală a votului pentru principalele partide (D.A., PSD, PRM) este diferită, chiar dacă pentru ansamblul partidelor contează toate sursele (încredere, partizanat și încredere în lideri). Astfel, sursa votului pentru
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Alianței D.A. susține afirmația anterioară conform căreia o parte a alegătorilor tind să se afilieze puterii chiar dacă opțiunile lor reale nu sunt acestea. Supraestimarea votului pentru putere (D.A. în acest caz) este susținută și de faptul că o parte a votanților principalelor partide de opoziție (PSD și PRM) declară că au încredere și în Alianța D.A. (sau unul dintre partidele componente ale acesteia). Mai mult, alegătorii cu încredere ridicată mixtă (în două sau mai multe partide) tind să voteze într-o
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cea a non-votanților sau a indecișilor non-votanți (cei fără încredere într-un partid), ci una în zona indecișilor probabil votanți (cei cu o oarecare încredere într-un partid și mai ales cu încredere în mai multe partide) sau cea a votanților pragmatici. Câmpul actual al alegătorilor din mediul urban descris anterior poate fi ilustrat grafic astfel: Figura SEQ Figura \* ARABIC 10. Spațiul alegătorilor din România Urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Câteva concluzii Pe parcursul acestui capitol am urmărit construirea unor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
acestui capitol am urmărit construirea unor tipologii de alegători, respectiv de votanți și modalități de a le relaționa, în încercarea de a răspunde la câteva întrebări importante în ceea ce privește spațiul opțiunilor politice din România urbană: „cine sunt non-votanții sistematici?”, „cine sunt votanții partizani respectiv pragmatici?”, „care sunt caracteristicile care îi determină pe electori să aleagă un anumit partid?”, „cum poate fi structurat spațiul opțiunilor politice?”. La ora actuală, în România urbană, în funcție de încrederea în partide, alegătorii se împart în patru categorii mari
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
aprecia nivelul de încredere. Prin combinarea tipologiilor, rezultă trei tipuri mari de alegători: „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%), categorii din care se recrutează și cea mai mare parte a votanților cu ocazia diferitelor alegeri. Apartenența la aceste tipuri este, în principal, rezultatul încrederii în partide, al interesului pentru politică, informării și cunoștințelor politice, al evaluărilor votului (votul contează, dificultatea cu care se ia decizia de vot) și al alienării politice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
principal: modernitate (varianță explicată 73%). Nemulțumirea față de clasa politică scor factorial din afirmațiile: partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor, indiferent cine câștigă e la fel, moralitatea politicienilor este scăzută, salariile parlamentarilor sunt prea mari, parlamentarii nu susțin interesele votanților (metoda componentelor principale; KMO = 0,82; factorul rezultat explică 54% din varianță). Preferă siguranța riscului scor factorial din afirmațiile: e mai bine să ai un salariu mic, dar sigur decât unul mare, dar nesigur, în viață omul e bine să
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de protest. Cei care votează diferit în funcție de contextul electoral de la un moment dat, analizând comparativ spațiul partidelor și al candidaților, pot fi considerați, într-un anumit sens, votanți raționali. Prin opoziție însă, această etichetare ar putea duce la ideea că votanții partizani ar fi unii iraționali (ceea ce nu e cazul, din anumite perspective teoretice). Prin urmare, am preferat să denumim acest tip de votant „votant pragmatic”, preluând denumirea propusă de Andrei Gheorghiță în cadrul unei discuții pe marginea acestui material. Ponderea partizanilor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
garanteze ordinea și o viață politică onestă. Proclamat rege În exil, În 1961, la moartea tatălui său Zog, Leka I a fost susținut de partidele Național-Democrat și Legalitatea, dar la referendumul din 1997 partizanii săi reprezentau numai 33% din numărul votanților (cifră contestabilă, avînd În vedere că opțiunea pentru republică a avut loc În condițiile În care partidul Socialist domina cea mai mare parte din teritoriu, iar monarhiștii erau asociați cu partidul a cărui Înfrîngere era previzibilă, cel Democrat). Partidul Democrat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]