477 matches
-
în castrul roman de la Tirighina-Bărboși, ajungând în prezent la un patrimoniu de peste 50.000 bunuri culturale, unele de importanță excepțională. Colecțiile deținute de instituție sunt diverse: arheologic (obiecte paleolitice descoperite la Pleșa, Puricani, Șipote, obiecte neolitice din cultura Criș, altarul votiv de la Șendreni, obiecte romane și medievale), numismatică, medalistică, etnografic, filatelie, artă decorativă, documente și înscrisuri din epoca modernă și contemporană, carte veche și rară, tehnică, presă și publicații, bunuri culturale memoriale ș.a. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” () [Corola-website/Science/331344_a_332673]
-
de arhitectul Faiser și de antreprenorul Conrad Schwink. În 1871, pictura interioară a fost refăcută de Gheorghe Tattarescu care a alternat diverse motive și decorațiuni din imitație de marmură. În biserică, pe peretele din vest al pronaosului, se află tabloul votiv, unde este înfățișat spătarul Mihai Cantacuzino împreună cu soția sa Maria. Ulterior, în 1895, în timpul reparațiilor supravegheate de arhitectul G. Mandrea, s-a descoperit sub tencuiala exterioară o zugrăveală în frescă, roșu cu negru, care acoperea biserica, și care i-a
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
în interior și exterior, împodobire cu frescă, policandre și mobilier (un nou cafas) prin contribuția benevolă a credincioșilor și cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Pictura bisericii a fost realizată de către pictorii Vasile și Violeta Carp din București. În tabloul votiv sunt reprezentați Vasile Lupu și Doamna Tudosca. A fost construită o casă parohială mare, cu mai multe încăperi, mansardă și anexe gospodărești. Construcția casei parohiale a fost executată de către IPROCHIM, prin bunăvoința prof.dr.ing. Dumitru Rădăuceanu. Ulterior, s-au îmbunătățit căile
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
este caracterizat de turla de pe naos și de un pridvor supraînălțat de un foișor cu o arcadă asemănătoare celei de la Ludești. Ansamblul de pictură murală din anul 1692 este una din cele mai importante creații ale meșterului Pârvu Mutu. Tabloul votiv cuprinde cincizeci și cinci de membri ai familiei Cantacuzino. Iconostasul datează din vremea întemeierii și are un decor sculptat cu ornamente figurative tipice barocului și Renașterii.
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
civice: „Kisegítő Kápolna Egyesület” ("Asociația Capelei Ajutătoare") și ("Comitetul Bisericii-Grotă de pe Dealul Sf. Gerard"), având scopul de a transforma peștera Sfântul Ivan, aflată în paragină și rău famată la vremea aceea, de pe versantul sudic al Dealului Gellert, într-un sanctuar votiv, având ca model "Grota de la Lourdes". Ulterior, grota naturală a fost lărgită prin excavații și dinamitări; actualul sistem de incinte datorându-se acestor lucrări subterane. Preotul Jenő Gyula Besnyő, împreună cu mai mulți confrați de ai săi, s-au hirotonit călugări
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
mare boier al vremii sale. De aceea, tablourile ctitorilor din pronaosul bisericii din piatră, înlăturate cu ocazia restaurării din 1926-1936, îi prezentau ca ctitori atât pe Matei Basarab cât și pe ruda sa, marele boier Preda Brâncoveanu. Pe aceste portrete votive scria: ""Fondatorul Matei Voevod-Basarab și soția sa Doamna Elena, Preda vel vornic-Brâncoveanu cu Doamna Păuna, Șerban Cantacuzino cu Doamna Maria, Constantin Brâncoveanu, Papa postelnic, Elisabeta schimonahia Brâncoveancă"". Biserica de astăzi prezintă în linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637-1639, ca necropolă domnească, reflectând aspirația ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă. Gravată în piatră pe fața sudică a bisericii Trei Ierarhi , inscripția votivă ne lasă să citim: "...am ridicat acestă ctitorie în numele celor trei sfinți: Vasile cel Mare, Grigore Teologul, Ioan Gură de Aur și a fost sfințită în luna mai, ziua a șasea, a anului 7147 (1639) de mitropolitul Varlaam...". Dintr-o dată
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
de la Zărnești. Biserica a fost tencuită abia în 1825, de către marele ban Constantin Bălăceanu și fii săi (marele hatman Ștefan Bălăceanu, fostul mare agă C. Bălăceanu, marele comis Iancu Bălăceanu și Grigore Bălăceanu). Cu această ocazie au fost pictate portrete votive ale Bălăcenilor, în biserica nezugrăvită până atunci. Conform unui raport din 1914 al lui Virgil Drăghiceanu către Comisia Monumentelor Istorice, stilul arhitectonic al bisericii din Balaci este cel al epocii lui Matei Basarab, incinta dreptunghiulară fiind împărțită în pridvor, pronaos
Biserica din Balaci () [Corola-website/Science/333933_a_335262]
-
frumusețe, cu teme unice sau cu abordări extraordinare ale unor teme clasice, culoarea predominantă fiind ocru auriu, cunoscut sub numele de "galben de Pătrăuți". Printre picturile murale ce decorează pereții interiori se remarcă, prin măiestria compoziției și acuratețea desenului, tabloul votiv și "Cavalcada Sfintei Cruci" - o aluzie la luptele antiotomane din acea perioadă. Pe peretele vestic al pronaosului se află ampla compoziție "Cavalcada Sfintei Cruci" (sau "Cavalcada Împăratului Constantin cel Mare"), considerată a fi cea mai importantă pictură din întregul ansamblu
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
Este de fapt o invocare a Armatei cerești chemată de domnitor în sprijinul armatelor sale pământești ce luptau pentru păstrarea identității creștine în fața turcilor. Spre deosebire de "Cavalcada Sfintei Cruci", celelalte picturi din pronaos au fost refăcute. În naos se remarcă Tabloul votiv în care Ștefan cel Mare este reprezentat oferind biserica Mântuitorului Iisus Hristos, prin mijlocirea Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Domnitorul este urmat de soția sa, Maria Voichița, de fiul său Bogdan al III-lea și de domnițele Maria și Ana
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
poartă pe cap o coroană și pe umeri o mantie de brocart. Fiul domnitorului, Bogdan al III-lea, poartă pe cap aceeași coroană ca și tatăl său, precum și aceleași însemne domnești pe hainele sale. Istoricii de artă presupun că tabloul votiv ar fi fost repictat în perioada 1496-1499, acest lucru fiind dovedit de existența unei spărturi în partea de jos a picturii. Este posibil ca inițial să fi fost pictat și Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare și succesor la domnie
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
bisericii. Acesta a murit însă în 1496, determinând desemnarea lui Bogdan ca succcesor la tron. În această pictură mai apare și domnița Ana, despre care se știe că a murit la 1499, dar care nu mai este reprezentată în tabloul votiv realizat în jurul anului 1500 în biserica Mănăstirii Voroneț. Pe pereții naosului sunt pictate Patimile lui Iisus, sub care se află un registru de sfinți și martiri. Pe calota turlei se află Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru evangheliști. Pictura
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
în zona noastră de interes, ctitorind bisericile mănăstirilor Bordești și Recea - Cândești. Biserica de la Bordești a fost ridicată din cărămidă, piatră și lemn pe un mic platou de sub Dealul Străjii, pe malul unui pârâiaș - numit azi al Bisericii. Pe tabloul votiv al ctitorilor, apar Mănăilă și soția sa Mina, alături de domnitorii Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu. Știm cu certitudine, dintr-o inscripție de pe ușa din lemn sculptat a bisericii (azi dispărută), că în ianuarie 1699, construcția era gata, pictura finalizându-se
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
asemenea, mănăstirea avea un turn masiv de intrare având și funcția de clopotniță. Biserica ridicată atunci, cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, a fost pictată în 1609, când ctitorul Radu Șerban era deja domn al Țării Românești. El apare în tabloul votiv de la intrarea în pronaos împreună cu soția sa Elina și cu insemnele domnești, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. Tot în timpul domniei lui Radu Șerban, în anul 1608, s-a ridicat Mănăstirea Cernica, care a fost ctitorită de marele vornic al lui
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
mulțumim pictându-l în mănăstire, împreună cu familia"", a declarat starețul Mănăstirii, protosinghelul Meletie Cucoară . După aflarea de către presă a existenței acestei fresce, omul de afaceri a declarat că nu a știut de pictură și a cerut ștergerea ei. În locul tabloului votiv au fost pictați Sfinții Împărați Constantin și Elena. Paraclisul a fost construit în anul 1996 într-un timp record de numai trei luni, din cărămidă făcută în mănăstire. Are formă de navă și este compartimentat în altar și naos. Altarul
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
celebra firmă "Stuflesser" din Tirol, fiind pictate în culori în ulei și aurite. Amvonul bisericii este impunător, el culminând cu figura lui "Isus, Bunul Păstor". În prezbiteriu, pe un perete lateral, se află o vitrină cu peste 100 de obiecte votive din aur și argint, de diferite mărimi, ce reprezintă figuri umane în rugăciune, brațe și picioare, dar cele mai multe sunt inimi, ochi ce plâng, cruciulițe ș.a., depuse aici ca recunoștință de către pelerini. După inundațiile din 1908, când s-a consolidat terenul
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
1530 de logofătul Toader Bubuiag și pictată în 1535 de echipa meșterului Toma („Toma de la Humor”). Caracteristic pentru acest monument este pridvorul cu două arcade frânte și pictura murală a "Fecioarei cu pruncul" din luneta ușii de intrare și portretele votive din naos. Domnitorul Vasile Lupu a ridicat în 1641 turnul clopotniță. Biserica Mănăstirii Humorului este așezată într-un cadru natural de o rară frumusețe, cu priveliști încă sălbatice și pitorești. Ea își are începuturile în vremea domniei lui Alexandru cel
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
pigment necunoscut azi, extrem de rezistent în timp, și scena Judecății de Apoi, desfășurată pe întreg peretele vestic, neîntreruptă de nicio deschidere a vreunei uși sau ferestre. În interior se află picturi murale din vremea lui Ștefan cel Mare, inclusiv tabloul votiv al ctitorului. Legenda “originii” bisericii unește pe vecie două mari personalități în destinul nostru național: ctitorul mănăstirii Ștefan cel Mare și cuviosul părinte Daniil, primul stareț al mănăstirii, unul din cei mai mari sfinți pe care i-a odrăslit pământul
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
din mâna unor aurari, iar lanțurile care susțin crucile sunt aidoma unor mari bijuterii lucind în soare. În interior, pe lângă zugrăveală executată în ulei de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard și de românul N. Constantinescu din Curtea de Argeș, pe lângă panourile votive, mormintele ctitorilor și tâmplă făcută din marmură, bronz aurit și onix, pe lângă icoanele ei lucrate în mozaic, atrage atenția, ca o excepțională realizare sculpturală, grupul celor 12 coloane, original ornamentate floral, reprezentând pe cei 12 Sfinți Apostoli; aceste coloane dau
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
VI-lea Rareș, se duce la Constantinopol și se turcește, luând numele de Mehmet, și devine pașă de Silistra în 1551. Fiind exilat la Bursa, moare, probabil otrăvit, la Alep, Siria, în 1562. Chipul lui a fost zugrăvit în tabloul votiv al bisericii Mănăstirii Probota, ctitorită în 1530 de tatăl său. După trecerea sa la islam, fața lui Iliaș din tabloul votiv de la Probota a fost înnegrită.
Iliaș Rareș () [Corola-website/Science/299152_a_300481]
-
Fiind exilat la Bursa, moare, probabil otrăvit, la Alep, Siria, în 1562. Chipul lui a fost zugrăvit în tabloul votiv al bisericii Mănăstirii Probota, ctitorită în 1530 de tatăl său. După trecerea sa la islam, fața lui Iliaș din tabloul votiv de la Probota a fost înnegrită.
Iliaș Rareș () [Corola-website/Science/299152_a_300481]
-
pictura exterioară, unde cele două mari compoziții de pe peretele sudic, «Judecata de apoi» și «Scara Sf. Ioan Scărarul», amintesc maniera de tratare a acestor subiecte de către pictorii epocii lui Petru Rareș. În pridvorul bisericii se află, în arcosoliul de sub tabloul votiv, lespedea funerară a mamei lui Alexandru Lăpușneanu, Anastasia, lespede ce a fost adusă aici, potrivit tradiției, din pronaosul bisericii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Râșca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
ale lui Petru Rareș. Tendința de umanizare a figurilor divine și prezența simțămintelor profund omenești în multe din scenele ciclului evanghelic sunt trăsături proprii ale minunatelor fresce de la Moldovița, care și-au păstrat nealterate prospețimea și strălucirea culorilor. În tabloul votiv este înfățișat ctitorul Petru Rareș, împreună cu familia sa. Deși păstrează caracterul unui portret oficial, acesta indică preocuparea artistului anonim de a reda viața interioară a personajelor reprezentate. Unul dintre punctele de atracție al Mănăstirii Moldovița îl constituie pictura exterioară (executată
Mănăstirea Moldovița () [Corola-website/Science/302822_a_304151]
-
despărțit de naos prin trei arcade sprijinite pe două coloane. Pictura Mănăstirii Hlincea a fost lucrată în frescă între anii 1659-1661, în timpul domniei lui Ștefăniță Lupu, de către pictorul Ioan Matei. Ea are o deosebită valoare istorică și artistică. În tabloul votiv de pe peretele de sud al naosului sunt pictați noii ctitori: Vasile Lupu, Ștefăniță Lupu și Doamna Ecaterina, îmbrăcați în costumele de ceremonie. Domnitorul ține în mână un pergament și o biserică în miniatură, Ștefăniță are în mâna dreaptă o fâșie
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
portretul primului egumen, Vasile, ținând în mână un filacteriu care menționează contribuția sa la ridicarea bisericii și finalizarea pictării acesteia în 1649. Biserica Mănăstirii Plătărești, împreună cu biserica din Dobreni, sunt singurele ctitorii ale lui Matei Basarab din care lipsește tabloul votiv al domnitorului-ctitor și al soției sale. Pictura inițială a inclus acest tablou, care a fost înlocuit în prima parte a secolului XVIII cu o scenă liturgică, de către călugării greci care au preluat mănăstirea printr-un hrisov de închinare fraudulos emis
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]