222 matches
-
seismice amplasate pe clădiri instrumentate seismic, care au furnizat înregistrări la cel puțin unul din cutremurele vrâncene din 1977, 1986 și 1990 BUCUREȘTI Stațiile seismice amplasate pe clădiri instrumentate seismic, care au furnizat înregistrări la cel puțin unul din cutremurele vrâncene din 1977, 1986 și 1990 3. BANCĂ DE DATE CUPRINZÂND ÎNREGISTRĂRI ALE CUTREMURELOR PUTERNICE DIN ANII 1977, 1986 ȘI 1990, OBȚINUTE PE CLĂDIRI INSTRUMENTATE SEISMIC, IN RETEAUA SEISMICĂ NAȚIONALĂ ÎNCERC. În bancă de date specifică înregistrărilor pe clădiri s-au
ORDIN nr. 804 din 28 aprilie 2004 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Ghid privind constituirea, întreţinerea şi utilizarea băncii de date cuprinzând înregistrări ale cutremurelor puternice, obţinute pe clădiri instrumentate seismic în reţeaua seismică naţionala INCERC", indicativ GT-055-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161379_a_162708]
-
informațiile referitoare la cele 213 componente ale înregistrărilor obținute în clădirile instrumentate. Se prezintă semnificația coloanelor din care sunt alcătuite tabelele bazei de date SM ÎNCERC clad. Tabelul SM ÎNCERC clad. Earthq este alcătuit din următoarele coloane: Earthq. Code: cutremurul vrâncean cu magnitudinea Gutemberg-Richter; Lat. N: latitudinea nordică a epicentrului cutremurului; Long. E: longitudinea estică a epicentrului cutremurului; Code Earthq.: caracterele 1-3 din numele fișierelor; h (km): adâncimea focarului; Date: dată producerii cutremurului; Poz inreg Țară: fișierelor grafice ce conțin hărțile
ORDIN nr. 804 din 28 aprilie 2004 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Ghid privind constituirea, întreţinerea şi utilizarea băncii de date cuprinzând înregistrări ale cutremurelor puternice, obţinute pe clădiri instrumentate seismic în reţeaua seismică naţionala INCERC", indicativ GT-055-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161379_a_162708]
-
ȘI UTILIZAREA BĂNCII DE DATE SMDB ÎNCERC clad Întreținerea băncii de date SMDB ÎNCERC clad (fișierul excel SM ÎNCERC clad și baza de date SMDB ÎNCERC clad) și completarea acesteia cu noi înregistrări ce se vor obține la viitoarele cutremure vrâncene vor fi asigurate de către elaborator. Potențialii utilizatori ai băncii de date SMDB ÎNCERC clad, pentru obținerea acesteia pe suport magnetic (CD-ROM), se vor adresa elaboratorului. Condițiile Hardware minime pentru exploatarea bazei de date cuprinzând înregistrările cutremurelor puternice din anii 1977
ORDIN nr. 804 din 28 aprilie 2004 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Ghid privind constituirea, întreţinerea şi utilizarea băncii de date cuprinzând înregistrări ale cutremurelor puternice, obţinute pe clădiri instrumentate seismic în reţeaua seismică naţionala INCERC", indicativ GT-055-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161379_a_162708]
-
categorii au libertatea de a alege un nivel de asigurare mai ridicat, dacă apreciază că acesta este necesar, în situațiile în care apare necesitatea modificării nivelului de asigurare față de prevederile normativului P100-92 (care corespunde, în zonele afectate prioritar de cutremurele vrâncene, unei perioade de revenire foarte reduse, de cca. 50 ani), accelerațiile de calcul corespunzând unei perioade de revenire "Ț(rev)", se vor putea obține, în lipsa unor studii speciale asupra condițiilor de amplasament, prin intermediul aplicării unui coeficient de corecție pentru modificarea
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
rev)]", determinat cu ajutorul relației: ... log(10) alfa(rev) = 1,45 - 4,2/[log(10) Ț(rev) + 1,2] (5.5) Relația empirica (5.5) are la bază analizele probabilistice de hazard seismic efectuate pe baza datelor privind recurenta magnitudinilor cutremurelor vrâncene și a datelor privind fenomenul de atenuare, "alfa(rev)" corespunzând notației din P100-92. k) Probabilitatea nedepasirii într-un interval de timp de expunere "Ț(exp)" a unei valori "q[Ț(rev)]", corespunzând unei perioade de revenire "Ț(rev)", P^(+)[Ț
ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167049_a_168378]
-
categorii au libertatea de a alege un nivel de asigurare mai ridicat, dacă apreciază că acesta este necesar, în situațiile în care apare necesitatea modificării nivelului de asigurare față de prevederile normativului P100-92 (care corespunde, în zonele afectate prioritar de cutremurele vrâncene, unei perioade de revenire foarte reduse, de cca. 50 ani), accelerațiile de calcul corespunzând unei perioade de revenire "Ț(rev)", se vor putea obține, în lipsa unor studii speciale asupra condițiilor de amplasament, prin intermediul aplicării unui coeficient de corecție pentru modificarea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186202_a_187531]
-
rev)]", determinat cu ajutorul relației: ... log(10) alfa(rev) = 1,45 - 4,2/[log(10) Ț(rev) + 1,2] (5.5) Relația empirica (5.5) are la bază analizele probabilistice de hazard seismic efectuate pe baza datelor privind recurenta magnitudinilor cutremurelor vrâncene și a datelor privind fenomenul de atenuare, "alfa(rev)" corespunzând notației din P100-92. k) Probabilitatea nedepasirii într-un interval de timp de expunere "Ț(exp)" a unei valori "q[Ț(rev)]", corespunzând unei perioade de revenire "Ț(rev)", P^(+)[Ț
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 15 februarie 2005 "Normativ privind proiectarea ��i montajul peretilor cortina pentru satisfacerea cerințelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995 ", indicativ NP 102-04*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186202_a_187531]
-
de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării și Agenția Română de Asigurare a Calit��ții în Învățământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Județului Vrancea, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării. Articolul 7 Asociația "Societatea Doamnelor Vrâncene" din Focșani, unitatea de învățământ preuniversitar particular acreditată Școala Postliceală Sanitară "Carol Davila" din Focșani, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Școlar al Județului Vrancea vor duce la îndeplinire prevederile
ORDIN nr. 3.820 din 4 mai 2009 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală Sanitară "Carol Davila" din Focşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211340_a_212669]
-
Mari, cu mica comună Comandău, ambele din județul Covasna. În extremitatea nordică, se învecinează cu teritoriul administrativ al orașului Covasna. Înspre nord-est, dincolo de limitele comunei se află comuna Nereju din județul Vrancea. Înspre est, se învecinează cu alte două comune vrâncene, Vintileasca și Jitia și cu comuna buzoiană Lopătari. Spre sud și sud-est, vecinii Gurii Teghii sunt Brăești, Bozioru și Colți. Înspre sud, se învecinează cu orașul Nehoiu și înspre vest, peste Munții Podu Calului, cu comuna Siriu. Principalul curs de
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
numiți (și se numesc ei înșiși) mocani. Nu este clar dacă acești mocani vrânceni reprezintă o mocănime propriu-zisă. În caz afirmativ, ei ar forma cea de-a șaptea mocănime — situată la punctul de întâlnire dintre Transilvania, Moldova și Muntenia. Etnograful vrâncean Ion Diaconu consideră că acești oieri vrânceni nu sunt mocani „adevărați”, ci păstori moldoveni medievali din Țara Vrancei și că au primit denumirea "mocani" doar prin asociere. Mocanii vrânceni nu practica transhumanța, mutandu-se doar vara pe local, în munții
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
doar prin asociere. Mocanii vrânceni nu practica transhumanța, mutandu-se doar vara pe local, în munții Vrancei. Țara Vrancei avea în evul mediu o identiate proprie, diferită de cea a Moldovei. Nu întâmplător, balada "Miorița" are ca personaje un baci vrâncean, distinct de cel moldovean și de cel ungurean. Cu toate că nu au fost ei înșiși transhumanți, mocanii de aici locuiau în acele sate montane vrâncene care au fost parte integrantă a așa numitelor „drumuri ale oilor” din evul mediu și o
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
identiate proprie, diferită de cea a Moldovei. Nu întâmplător, balada "Miorița" are ca personaje un baci vrâncean, distinct de cel moldovean și de cel ungurean. Cu toate că nu au fost ei înșiși transhumanți, mocanii de aici locuiau în acele sate montane vrâncene care au fost parte integrantă a așa numitelor „drumuri ale oilor” din evul mediu și o zonă de confluențe complexe. Mai la nord, în munții Bacăului, există o altă zonă mocănească bine demarcată, în care localnicii își au obârșia în
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
foarte ridicată în Vrancea, nu doar din cauza cutremurului din 10 noiembrie și a replicilor sale, ci, în realitate, pe tot parcursul acelui an s-au produs multe cutremure. Astfel, încă din primele luni ale anului 1940 s-au produs cutremure vrâncene care, conform cataloagelor, au avut magnitudini de 4,5-5 și au avut loc la adâncimi mari, de 130-160 km. Pe la mijlocul anului, mai exact în ziua de 24 iunie 1940 s-a produs un cutremur vrâncean de magnitudine 5,5 la
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
1940 s-au produs cutremure vrâncene care, conform cataloagelor, au avut magnitudini de 4,5-5 și au avut loc la adâncimi mari, de 130-160 km. Pe la mijlocul anului, mai exact în ziua de 24 iunie 1940 s-a produs un cutremur vrâncean de magnitudine 5,5 la 115 km adâncime, resimțit ușor în Muntenia și Moldova. A urmat o perioadă de liniște relativă până la începutul lui octombrie, mai exact pe 3 octombrie 1940, când s-a produs un seism de 4,7-5
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
perioadă de liniște relativă până la începutul lui octombrie, mai exact pe 3 octombrie 1940, când s-a produs un seism de 4,7-5 la 150 km adâncime. În seara zilei de 21 octombrie 1940 s-au produs mai multe cutremure vrâncene, dintre care cel mai important a avut loc pe la miezul nopții la adâncimea de 100 km (M=4,5). În dimineața zilei de 22 octombrie 1940, la ora 8:37, în zona Vrancea s-a produs un cutremur mai puternic
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
începutul lunii noiembrie s-au produs, însă, mai multe cutremure de peste 4 la 140-150 km adâncime. În ziua de 8 noiembrie 1940, la ora 14, cu mai puțin de două zile înainte de cutremurul catastrofal, s-a produs un alt cutremur vrâncean de 5,5 grade la 145 km adâncime, seism care a fost resimțit și la București. O zi mai târziu, în după-amiaza de 9 noiembrie 1940 s-au înregistrat câteva cutremure slabe, locale, în zona orașului Panciu, mișcări care au
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
pe scara Mercalli). Violentul cutremur produs în dimineața zilei de 10 noiembrie a surprins opinia publică, în special datorită faptului că în regiunea Vrancea nu mai avusese loc un seism de o magnitudine foarte mare din anul 1838. Toate seismele vrâncene mai semnificative (cu magnitudini mai mari de 6,5) produse în acest interval de timp (în 1868, 1893, 1894 și 1908) nu au avut caracter catastrofal, ele cauzând numai pagube minore sau medii clădirilor mai vechi; aceste seisme au avut
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
în 1868, 1893, 1894 și 1908) nu au avut caracter catastrofal, ele cauzând numai pagube minore sau medii clădirilor mai vechi; aceste seisme au avut magnitudini de 6,6-6,8 grade. Prin ordinul de mărime, acest seism aparține seriei seismelor vrâncene majore, așa cum au fost cele din anii 1471, 1516, 1590, 1620, 1681, 1738, 1802, 1838 și, ulterior, 1977. Toate aceste cutremure vrâncene majore (de magnitudini mai mari de 7) au cauzat pagube majore pe arii întinse, având arii macroseismice foarte
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
seisme au avut magnitudini de 6,6-6,8 grade. Prin ordinul de mărime, acest seism aparține seriei seismelor vrâncene majore, așa cum au fost cele din anii 1471, 1516, 1590, 1620, 1681, 1738, 1802, 1838 și, ulterior, 1977. Toate aceste cutremure vrâncene majore (de magnitudini mai mari de 7) au cauzat pagube majore pe arii întinse, având arii macroseismice foarte largi. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut mai multe replici, încă din primele momente, dintre care șase au atins magnitudini de peste
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
Suflet din sufletul neamului său" (despre personalitatea lui Nicolae Bălcescu), "Play-Cupa Davis" (despre finala de Cupă Davis în care au jucat Ilie Năstase și Ion Țiriac), "Începuturi" (despre repartizarea unor proaspăt absolvenți de facultate pe plaiuri tulcene, bihorene, brăilene și vrâncene, pe fundalul muzical al unei balade cântate de Tudor Gheorghe) și "Lungul drum al pâinii către casă", un film de montaj despre asanarea Insulei Mari a Brăilei și transformarea bălții în teren arabil). El a trecut apoi în februarie 1975
Constantin Vaeni () [Corola-website/Science/306159_a_307488]
-
sub 7 Mw sunt deterninate și datate în prezent, dar nu au avut efecte nefaste. Au rămas reprezentative cele consemnate în următoarea listă : - 10 octombrie 1446 Cutremur Magnitudine 7,3 Mw - determinare ulterioară. - 29 august 1471 Este primul mare cutremur vrâncean datat cu mare grad de precizie și care a afectat toată locuirea românească. Cele anteriore au datări mai puțin precise. Din toate cronicile reiese ca acesta a fost, de departe, cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea, seism
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Secuiesc. In partea nordică, limita Munților Vrancei este trasată în mod obișnuit în lungul văii Oituzului, incluzîndu-se acestora și culmile coborîte ale Măgurii Cașin (1 165 m). În lucrarea de față, care se referă în mod special la spațiul montan vrîncean, mai înalt și mai unitar sub raportul posibilităților de drumeție, nu au fost incluși Munții Brețcului, situați pe bordura estică a Depresiunii Brașovului, și nici Măgura Cașinului, dintre rîurile Cașin și Oituz, mai izolată și mai coborîtă decît restul Munților
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
tectonică sînt legate și mișcările seismice actuale, deosebit de frecvente în zona Vrancei. Acestea își au originea în marile energii degajate de dinamica unor microplăci litosferice ce se conjugă în fundamentul Carpaților Curburii. De fapt, activitatea tectonică a întregului edificiu muntos vrîncean se face remarcată și prin mișcări actuale lente, pozitive, cu intensitate cuprinsă între 2,0 și 4,0 mm/an. Ridicarea este “răspunzătoare" de adîncirea tuturor văilor (frecvent, cu 300-400 m), de formarea sistemelor de chei (caracteristica văilor din sectorul
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Siret, iar cele orientate spre apus revin bazinului Olt. Excepție face Bîsca Mare, care, deși se înjghebează pe versantul vestic, transilvan, al Munților Vrancei, este aferentă tot bazinului Siret. Data fiind disproporția considerabilă în privinta extinderii celor două flancuri muntoase vrîncene, văile orientate către est sînt cu mult mai lungi și totodată mai numeroase, în raport de cele de pe flancul opus, rezultînd astfel o evidentă asimetrie hidrografică. De aceea, bazinul Siret colecteaza majoritatea covîrșitoare a cursurilor de ape din acest spațiu
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Alecu Russo, susținuse că o descoperise la Soveja (în 1846). Necunoscându-se, în mod obiectiv, amănunte despre circulația baladei sau despre soarta variantelor din Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat sau Transilvania, Vasile Alecsandri nu putea să-i ofere decât o locație vrânceană. În 1866 însă, în culegerea "Poezii populare ale românilor", Vasile Alecsandri inserează o notă în care afirmă că „Această baladă a Dolcăi, precum și aceea a Mioriței, le-am cules din gura unui baciu, anume Udrea, de la stâna de pe muntele Ceahlău
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]