222 matches
-
sătești și fruntași. Cu toate astea, componența era destul de neregulată, în lipsa regulilor stricte. „Singura regulă strictă era că doar această adunare hotăra asupra lucrurilor ce priveau toată Vrancea.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 160) Aceste structuri de organizare și conducere vrâncene aveau o ierarhie internă care corespundea organizării teritoriale a Vrancei: satul avea o obște, alcătuită din totalitatea membrilor satului; hotarul avea un sfat mic, format din reprezentanții obștilor sătești componente; ocolul avea Sfatul cel mare al Vrancei, constituit din reprezen
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Vrancea avea toate condițiile pentru a dezvolta un sistem eficient de guvernare în comun a bunurilor comune. Eficiența ar fi fost cu atât mai mare cu cât acest mod de guvernare a bunurilor comune era puternic internalizat de membrii comunităților vrâncene. Dacă este într-adevăr așa, nu putem verifica empiric, întrucât, după cum vom vedea ulterior, Vrancea, în special, și devălmășia, în general, s-au destrămat ca urmare a influenței unor factori externi, înainte să apuce să dea vreun „test” ca formă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în privința exploatării respectivelor zone. Odată munții împărțiți pe sate, ei au devenit un criteriu în stabilirea procentului din bir pe care trebuia să îl plătească fiecare sat, birul fiind stabilit de stat pentru toată Vrancea, și nu pentru fiecare sat vrâncean în parte. Ideea acestui aranjament era ca fiecare sat să contribuie la cheltuielile comune proporțional cu beneficiile pe care le are în urma exploatării bunului comun. După cum afirma Stahl (1998, vol. I, p. 135), „pe nesimțite se ajunge și la condiția
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
seama de puterea de plată a fiecărui sat în parte, adică de populația sa și de buna lui stare” (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Criteriul obiectiv era suprafața de pământ pe care satul o folosea din totalul averii colective vrâncene. Astfel, regula era „așezarea birului pe munți”. Stahl susține (1998, vol. I, p. 135) că aceasta a fost punctul de plecare al regulii inverse, adică distribuția averii devălmașe în funcție de contribuția la plata birului. Astfel: Odată stabilită corespondența dintre cota-parte de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
la nivel local și central, menționat deja, a constat în furnizarea alternativă a bunurilor și serviciilor publice. Dintre acestea, proeminente sunt justiția și securitatea (internă - mai ales poliția - și externă - apărarea și diplomația), astfel încât valoarea serviciilor similare oferite de confederația vrânceană a început să scadă. După cum s-a văzut în tabelul de mai sus și în episoadele relatate, justiția forului confederal era apelată, succesiv, la starostia Putnei, care funcționa în general ca un arbitru regional, și, mai departe, la judecata domniei
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
industrială a lemnului, societăți anonime cu capital străin. Contextul și impactul acestora, cronologic ulterior dizolvării nivelului confederal, vor fi discutate în ultima secțiune, rămânând deocam dată la primele categorii de presiuni. Evoluțiile din faza disolutivă a formei arhaice a confederației vrâncene - aruncările din perioada 1818-1840 și împărțirile ulterioare - sunt mult mai amplu documentate. În această secțiune, ele vor fi enumerate pe scurt, așa cum reies din sinteza lui H. Stahl privind rezultatele „aruncătorilor” succesive realizate: (Jalon I, 1818: nemulțumirea satului Poenari pentru
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă a apărut conflictul între operația de acordare a teritoriilor sătești și dreptul anterior al oricărui vrâncean de liberă folosire a pădurii și de trecere peste orice teren vrâncean. Mărturia vornicului Vrancei din 1817 arată că locuitorii satului Spinești „trag mare supărare de către locuitorii din Păulești, că le-ar fi închizând drumurile și i-ar fi oprind de la pădure, ca să nu își taie lemne de foc și pentru alte
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
resurse din sistem. Conflictele dintre regulile dezvoltate la niveluri diferite și imposibilitatea agregării unui sistem coerent de reguli au condus la utilizarea abuzivă a regulilor operaționale în scopul creșterii profiturilor individuale în detrimentul menținerii sistemului de resurse. Problema fundamentală a devălmășiei vrâncene a fost aceea că regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivel operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli dezvoltat la nivelul satelor vrâncene era destul de rudimentar și neînchegat, fiind incapabil
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
sistemului de resurse. Problema fundamentală a devălmășiei vrâncene a fost aceea că regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivel operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli dezvoltat la nivelul satelor vrâncene era destul de rudimentar și neînchegat, fiind incapabil să reziste la presiunile venite din afară. Acesta se baza pe existența unui anumit tip de relații sociale la nivelul comunității, fără a avea caracteristicile unui sistem de guvernare în comun a resurselor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Acest lucru era posibil datorită diferențelor majore care existau între regulile de la nivelul constituțional și regulile de la celelalte niveluri. Schimbarea putea fi rezultatul unui proces de încercare și eroare care afecta modul în care se desfășurau interacțiunile. Inițial în satele vrâncene principiul fundamental de utilizare a bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
crește neîncetat. Acțiunile acaparatorilor locali au ca scop creșterea vitelor pentru comerț, și nu pentru consumul propriu. În acest fel, procedeul tradițional de utilizare devălmașă a izlazului și a pădurii poate duce la supraexploatarea sistemului de resurse. De aceea, obștea vrânceană a dezvoltat un sistem de reguli stricte de utilizare a izlazului. Ca și în cazul celorlalte tipuri de reguli, nu a existat o abordare unică la nivelul întregii zone, ci fiecare obște și-a dezvoltat propriile reguli. Regulile de exploatare
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
observa că nu toate tipurile de reguli enunțate în teorie sunt prezente. Regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivelul operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli dezvoltat la nivelul satelor vrâncene era destul de rudimentar și neînchegat, fiind incapabil să reziste la presiunile venite din afară. Sistemul de reguli se baza pe existența unui anumit tip de relații sociale la nivelul comunității fără a avea caracteristicile unui sistem de guvernare în comun
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din zona Moinești, care, între timp, fusese arestat pentru comiterea unor furturi. Imi amintesc cu plăcere, că am sărbătorit finalizarea acestui caz, într-un cadru neoficial, dar deosebit de plăcut, la părinții procurorului Ionel Dobrilă, din localitatea natală a acestuia, comuna vrânceană Râmniceni. Surprin și de vizitaș noastră ne anun ată, telșefoanele fiind o raritate pe atunci, gazdele nu au ezitat să comită o „crimă” asupra unei orătănii de prin bătătură, care, transformată într-o delicioasă friptură la ceaun, a meritat pe
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
la debutul editorial cu "La fanion", în 1981, mi-a schimbat practic viața, el m-a făcut să cred că sunt pe drumul cel bun totodată, el mi-a fost pavăză în fața securiștilor, mi-a dat autoritate publică în provincia vrânceană. Dacă poate fi un premiu și o deziluzie? Culmea, eu sunt pățit (probabil de aceea mă întrebi), anul trecut, nu mai departe, am primit "Premiul Național Mircea Ivănescu" și președintele juriului, Al. Cistelecan a declarat public, la Sibiu, că i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
urmăritorii tăi? Mi-am văzut dosarele de urmărire informativă operativă de la Securitate în zilele Revoluției, când eram președinte de județ pus cu forța de revoluționari și am cerut Armatei (pe care am obligat-o să preia armamentul din sediul Securității vrâncene, arestându-i pe toți securiștii) să mă ajute să aflu dacă în noul consiliu revoluționar nu s-au strecurat turnători (se umplea în fiecare zi Piața Unirii din Focșani, unde era "Casa Albă", și se alegeau membrii acestui consiliu, propuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
supreme, iar Iisus iubirea universal dăruită. Ochiul transcendental al lui Buddha a văzut că esența lumii umane dar și celei divine este suferința și că mântuirea de suferință trebuie să fie scopul omului. Cu un ochi transcendental a intuit autorul vrâncean al baladei Miorița moartea ca pe o nuntă de înveșnicire cu întreaga natură, o apoteoză feerică transvaluată mitic. Omar Khayyam, după ce în majoritatea robaiyatelor vorbește despre adevăruri cunoscute de toți privind iluzia existențială și deșertăciunea universale, în unele catrene văzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de poveste, prezent în numeroase poezii, nu este nici el simplu decorativ, ci reprezintă o modalitate de trăire a stării poetice ("Arfele visează mituri"; Iar în ochii ei albaștri/ Toate basmele s-adună") care face posibilă ca și în balada vrânceană, comuniunea nemijlocită cu lucrurile. La Eminescu miticul are rolul de înveșnicire feerică a realului, transformându-l în prezent etern. * Se poate contura mai bine viziunea cosmică eminesciană referindu-ne la lirica lui Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Autorul Cuvintelor potrivite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fără suprapunere psihică dorul. Iar cel de al doilea factor este armonia, modelaj exercitat, pe de o parte, de desăvârșita orân duire ca în tabloul unui maestru al picturii a peisajului țării iar pe de altă parte, de spiritul baladei vrâncene, prin care are loc solidarizarea, nuntirea omului cu natura și moartea devenită neoexistență mirifică sub cataliza miticului. Armonia și viziunea nemuririi transtanatică își au sorgintea în triada tracică Zamolxis-Orfeu-Dionysos, toți trei parcurgând ciclul viață-moarte-renaștere, ceea ce însemnează deschidere cosmică nelimitată incluzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
transposibilului această extremă a tensiunii metafizice a dorului. Revelația trans-posibilului nu a fost un hazard. A fost în logica metafizică a dorului românesc. Nu hazardul, ci necesitatea unei logici a ecourilor a creat curcubeul care a unit balada genialului păstor vrâncean cu Luceafărul din Țara de Sus. Și ce rol magic al corespunderilor va fi avut în această armonizare, la mare distanță în timp, muntele sfânt Peon Ceahlăul așezat median între cele două stări cerești ? Noi, pozitiviștii, care credem că deținem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mulți ani trăiți în captivitate. Ghilgameș și Miorița reflectă concepții opuse despre moarte. În epopeea sumero-babiloniană pesimismul este total eroul, deși află nemurirea, o ratează printr-un hazard nesemnificativ, fapt care scoate în evidență prețul infim al vieții. În balada vrânceană, fondul zamolxic și getic al matricei noastre culturale preschimbă neliniștea în apoteoză, moartea fiind considerată transferul într-o neoexistență superioară, înveșnicită sub forma unei hierogamii a omului cu Natura. O altă hipostază a neliniștii ne întâmpină în basmul Tinerețe fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mai numeroase sunt sufixele: -ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire, dăinuire
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
emoționant pentru eliminarea din școlile din Republica Moldova a Istoriei Românilor și a Limbii Românilor (cu majuscule în text), și o reamintire a originii națiunii moldovenești din ciobănașul moldovean din Miorița (ucis de ciobănașul ungurean și de cel, probabil, de naționalitate vrânceană, adică muntenească), face și Ioana Bejenaru din Raionul Drochia. Toate reacțiile scrise în cea mai pură limbă literară română, cu termeni pe care orice român de la vest de Prut îi folosește în conversațiile sale cotidiene. Se susține uneori, în forme
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Miorița, considerată de el o sursă istorică indubitabilă și care poate fi interpretată doar după propriile principii. Balada dovedește existența poporului moldovenesc, pentru că un păstor român nu este pomenit, iar cei care afirmă că ar fi simbolul poporului român (păstorul vrâncean și cel ungurean) ar fi trădători ai „poporului moldovenesc”. Pare a fi oarecum cinstit atunci când afirmă că românii și rușii au depus eforturi de a îndepărta de istorie și cultură pe moldoveni, de limba națională moldovenească, însă rușii sunt pomeniți
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
4.03. 1977 (7,2 grade Richter), octombrie 2004, etc. Aceste cutremure au produs mari pierderi de vieți omenești și pagube materiale. Alte tipuri de cutremure tectonice din țara noastră sunt: făgărășene, bănățene și pontice. Majoritatea cutremurelor sunt intracrustale, cele vrâncene fiind cele mai adânci. Predicția seismelor Predicția seismelor reprezintă Încă o opțiune de viitor a omenirii. Această predicție este strâns legată de cunoștințele de risc seismic care permit unele aprecieri legate de inventarierea istorică și statistică a seismelor, a localizării
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
auzi totdeauna pitpalacul cîntînd "Cu-cu! Cu-cu!"." "Parvenirea lui Dinu Păturică are la bază afaceri cu pături." "Dan și Ursan pleacă la luptă, auzind că au intrat tătarii în țară de la niște ciori care știau limba tătărască." "Pe ciobănașul vrîncean din "Miorița" îl cheamă Ilie Cuțui, iar pe cel ungurean Calistrat Bogza." "Oasele piciorului sunt tibia și pirineii." " Pentru a face apa potabilă ea se spală." "Albina este o insectă din familia elicopterelor." "Romulus și Cubitus au fost clociți de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]