203 matches
-
joase; pe teren neted, aproape de nivelul mării, oftau după sălbăticitatea alpestră. Platono-lacanizau și ei fără să-și deie sama. Pe urmele lor, bătătorite, navetez, navetez: principalmente între Iași, Focșani, Brașov, București și... Piatra Neamț. Din albia Milcovului, împodobită cu căcărezii mieilor vrânceni, trag holbări depasionte, distanța fiindu-mi adjuvantă, asupra Bahluiului universitar, social, cumetrial, securi-comunist sau numai simiradian, iar dinspre Cartierul ieșenesc al Tătărașilor percep mult mai potrivit mafioticeasca Vrance, fesenistă, pedeseristă, meschină dar harnică și îl descifrez agil pe Gagademicianul local
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de la București, fiind pe o listă națională a celor care trebuiau să fie lichidați fizic (lasă că, după acest incident, maiorul de Securitate a organizat la Focșani un proces public, pe 5 decembrie 1989, la care m-au executat scriitorii vrânceni, în frunte cu Florin Muscalu și Traian Olteanu și la care s-a hotărât să fiu lăsat fără loc de muncă și să fiu trimis la mină, refuzând să mă dezic de semnătura pusă pe apelul anticeaușist; între timp, trimisesem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
petrolului. Gismente de sare se aflau în Vrancea (așa-numitele slatine), la Grozești (Bacău) și mai ales la Tîrgul Ocna, despre care consulul francez Poujade spunea, în 1850, că au „un aspect impozant”. Exploatarea sării era un monopol al statului. Vrâncenilor li se îngăduia să extragă sare numai pentru nevoile lor proprii, fiindu-le interzisă desfacerea sării pe piața internă și externă. Zăcămintele de la Tîrgul Ocna au fost exploatate de către arendași ai statului până în 1860, când, printr-o lege specială, s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
păsul.” MIORIȚA Culeasă de Alecu Russo Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne, Îți cheamă ș-un câine, Cel mai bărbătesc Și cel mai frățesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Și cu cel vrâncean! Oiță bârsană, De ești năzdrăvană, și de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mai bărbătesc Și cel mai frățesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Și cu cel vrâncean! Oiță bârsană, De ești năzdrăvană, și de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii Să-mi aud cânii. Aste să le spui, Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Mult zice
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în scenă proagoniștii, cei trei ciobani provenind din regiuni diferite, care coboară cu turmele la iernat „Iată vin în cale ∕ Se cobor la vale Trei turme de miei ∕ Cu trei ciobănei ∕Unu-i moldovean ∕Unu-i ungurean∕Și unu-i vrâncean”. Versul „se cobor la vale” situează acțiunea în timp nu și în spațiu, deoarce sugerează că întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor de la șes la vale, pentru iernat. Acestei expozițiuni îi urmează intriga, tot o parte epică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și în spațiu, deoarce sugerează că întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor de la șes la vale, pentru iernat. Acestei expozițiuni îi urmează intriga, tot o parte epică, din care aflăm de complotul ciobanului ungurean și al celui vrâncean care, mânați de invidie și lăcomie, pun la cale uciderea baciului moldovean. Conflictul este determinat de rivalitatea materială dintre ciobani „Că-i mai ortoman∕ Ș-are oi mai multe ∕ Mândre și cornute ∕ Și cai învățați ∕ Și câini mai bărbați”. Totul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
monolog liric prin care ciobanul moldovean își exprimă ultimele dorințe înaintea morții ipotetice. Dispozițiile testamentare ale baciului pun în lumină atitudinea Iui în fața morții și reliefează trăsăturile sale caracteristice. El o roagă mai întâi pe mioară: Să-i spui lui vrâncean/ Și lui ungurean/ Ca să mă îngroape,/ Aice pe-aproape./ în strunga de oi./ Să fiu tot cu voi;/ In dosul stânii/ Să-mi aud cânii". Ciobănașul vrea ca după moarte să rămână alături de oi și câinii săi, în mediul în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
indirecte, inclusiv atunci când acestea se constituie În titluri: „Cum am Învățat românește” (C. Negruzzi); „Se-ntreabă ce să facă” ( G. Topîrceanu); „Gheorghieș, copilul, are să-l Întrebe ce i-a adus de la târg” (Beldescu, 1995, p. 84); „Cum Îi numesc pe vrânceni vecinii și cum Îi numesc pe aceștia vrâncenii” (Beldescu, 1995, p. 85). În legătură cu folosirea inițialei majuscule, G. Beldescu (1995) face următoarea precizare: După semnul Întrebării și semnul exclamării, inițiala majusculă marchează Începutul altui enunț și presupune o pauză precedentă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Cum am Învățat românește” (C. Negruzzi); „Se-ntreabă ce să facă” ( G. Topîrceanu); „Gheorghieș, copilul, are să-l Întrebe ce i-a adus de la târg” (Beldescu, 1995, p. 84); „Cum Îi numesc pe vrânceni vecinii și cum Îi numesc pe aceștia vrâncenii” (Beldescu, 1995, p. 85). În legătură cu folosirea inițialei majuscule, G. Beldescu (1995) face următoarea precizare: După semnul Întrebării și semnul exclamării, inițiala majusculă marchează Începutul altui enunț și presupune o pauză precedentă mai lungă, pe când inițiala mică semnalează continuarea comunicării În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Rucăr, Bran, Maramureș, Bucovina, Mărginimea Sibiului, satele din Oltenia de sub munte, Apuseni, Delta Dunării. Desigur, pe lângă acestea există multe altele, mai mult sau mai puțin cunoscute de către turiști, dar fiecare, unice prin specificul zonei. Elemente de atracție ale spațiului rural vrâncean Cine nu a auzit măcar o dată de Țara Vrancei ? Fie că era vorba despre Baba Vrâncioaia și cei șapte fii ai săi care l-au ajutat pe Ștefan cel Mare în bătălia cu turcii, ori de balada Miorița, culeasă de
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
șapte fii ai săi care l-au ajutat pe Ștefan cel Mare în bătălia cu turcii, ori de balada Miorița, culeasă de altfel, de Alecu Russo de pe meleaguri sovejene, în care este vorba de doi ciobănei, unul ungurean și altul vrâncean, ce se sfătuiesc să-l omoare pe cel moldovean, „că-i mai ortoman/ și- are oi mai multe/mândre și cornute”, de celebrele vinuri vrâncene din podgoriile de la Panciu, Odobești, Cotești, Jariștea, renumite în întreaga lume, de Moș Ion Roată
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
spre Paltin și Nereju). Acest tronson face legătura cu una din zonele vrâncene care păstrează cel mai bine tradițiile și obiceiurile străbune. Turiștii sosiți pe aceste meleaguri pot descoperi peisaje de o rară frumusețe, se pot bucura de ospitalitatea țăranului vrâncean și pot cunoaște datinile străbune ale locurilor. Din satul Năruja, DJ205D face o altă ramificație spre Andreiașu, drum de asemenea neasfaltat ce trebuie modernizat întrucât “Focul Viu” reprezintă o atracție unică la nivel european, care stârnește interesul turiștilor, aceștia dorind
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
apă de aur." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (e) "Ca să-și arate vocea, pe gânduri nu mai șade. / Deschide pliscul. Prada cade." (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) ""Oiță bârsană, / De ești năzdrăvană [...] / Să-i spui lui vrâncean / Și lui ungurean / Ca să mă îngroape / Aice pe-aproape, / În strunga de oi, / Să fiu tot cu voi; În dosul stânii / Să-mi aud cânii." (Miorița) Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială finală să aibă ca termen regent: (a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rom., 360-361; Micu, Început, 428-429; Antologia poeziei simboliste românești, îngr. și pref. Lidia Bote, București, 1972, 113-114; Climat poetic simbolist, îngr. Mircea Scarlat, București, 1987, 125-126; Emil Gârleanu și contemporanii săi, îngr. Georgeta Stoia-Mănescu, București, 1988, 249; Muscalu, Dicț. scriit. vrânceni, 112-113; Rotaru, O ist., III, 461; Micu, Ist. lit., 193. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
6 Coteni 6,4 Dospinești 6,9 Buciumi Răcăuți 22,9 Casin Casin 10,9 Căiuți Căiuți 10,6 Blidari 10,8 Boiștea 8,9 Heltiu 15,4 Florești 26,8 Mărcești 5,0 �� Popeni 3,2 Pralea 4,2 Vrânceni 15,9 Colonești Colonești 15,3 Cotofănești Cotofănești 14,3 Bâlca 15,4 Borșani 10,7 Cleja Cleja 10,6 Corbasca Corbasca 7,1 Marvila 6,2 Scărișoara 6,0 �� Rogoaza 6,0 Vâlcele 3,8 Băcioiu 1,0 Dealu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
1999 VI/ 3-VII/1 Scuturător 1054 1985 2001 VII/1-2 Timpuriu de Cluj 1042 1970 1999 VI/2-3 Timpurii de Pitești 1037 1982 1998 VI/1-2 Timpuriu de Osoi 1047 1989 VI/1 b Țarina 1037 1984 2000 VI/1-2 Vrâncean 1054 1985 2001 VII/2-3 ─────────────────────────────────────���────────────────────────────────────────── ARBUȘTI FRUCTIFERI AFIN - Vaccinium corymbosum L. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații �� înregistrării reînscrierii Perioadă de (radierii) maturare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Augusta 1037 1999 td Azur 1037 1998 stm Blueray 1037 1966 1999 stm Compact 1037 2002 stm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
atacându-i prin surprindere; ghiaur = poreclă dată de turci celor de altă credință; mieros = prefăcut; pașa = conducătorul unei provincii turcești; ȘTEFAN CEL MARE ȘI VRÂNCIOAIA de Alexandru Vlahuță Era odată o babă vădană și avea șapte feciori... Așa-și Încep vrâncenii frumoasa lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg de seară, iată că tresare de un ropot venit de pe deal. Un călăreț se oprește În fața ei, trudit, cu calul În spume. Sunt Ștefan, turcii ne-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
martie, 2006, p. 6A 87 „Nudul văzut prin gaura cheii” - Valentin Ciucă, Ziarul de Iași, 7 aprilie 2006, p. 6A 88 Catalog nuduri - aprilie 2006 - Valentin Ciucă - Nudul văzut prin gaura cheii. Ateneul Tătărași, 2006 89 Dicționarul scriitorilor și publiciștilor vrânceni - Florin Muscalu, Ed. „Revista V”, 1999, p. 167 90 Enciclopedia artiștilor români contemporani. Vol.4, Editura „Arc 2000”, Buc., 2001, p. 175 91 Un secol de arte frumoase la Iași - Valentin Ciucă, Ed. „Art 21”, Iași, 2004, p. 395-396 92
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
rezerve acest debut editorial. Creația fiind, în sine, un act individual, ți-ai văzut doar de propriul program, după seria de ediții critice îngrijite sub egida Editurii „Porto Franco” din Galați inaugurând o importantă colecție de volume, dedicată unor „Scriitori vrânceni contemporani”. Dată fiind criza prin care trecem, ce șansă mai are acest ambițios proiect? Între 1991-1993 am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog de prestigiu - Ioan Adam. Alături de Alexandru Deșliu am inaugurat o serie de micromonografii în seria Scriitori vrânceni contemporani, din care au apărut, până în prezent: Virgil Huzum (2005) și Ion Larian Postolache (2006), scrise în colaborare, și Florin Muscalu. În curând - sper - va apărea Ioan Dumitru Denciu, în ciuda secetei financiare și a lipsei de înțelegere din partea Consiliului Județean
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Grigore Codrescu (în Plumb), iar ultima mea carte, Tablete de duminică (2008) a beneficiat de opt comentarii aplicate la Bacău, Focșani, Tecuci, Iași, Alexandria, Bolintinul de Vale. Bilanțul? Satisfăcător. Vor urma două cărți de critică, în care scriitorii băcăuani și vrânceni vor avea o poziție privilegiată. Am făcut mult mai puțin decât mi-aș fi dorit. Să sperăm că mai e timp. O bună parte din cei 60 de ani scurși până acum e legată de spațiul Bacăului. Ce ai dori
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Dadesti Temelia Parau Boghi Zăpodia �� Dealu Morii Tescani Pargaresti Zemes Dealu Perjului Tisa Silveștri Peste Vale Deleni Ungureni Poiana Sărată Dienet Valea Arinilor Poiana-Livezi Dragesti-Damienesti Valea Mica-Cleja Poiana-Margineni Dragesti-Tatarasti Viforeni Popeni Dragomir 1 Viisoara-St. Prajoaia Cel Mare �� Dragomir 2 Vrânceni Preluci Dragugesti Zlătari Răcăciuni Dumbrava-Rachitoasa Racauti Făget Radeana Făgetul De Sus Satu Nou-Pargaresti Fantanele-Motoseni Scariga Filipeni Seaca Florești Slobozia-Urechesti Frumoasă Ștefan Vodă Frumuselu Straja �� Fruntesti Tamasi Fulgeris Tuta Fundătura Valea Lui Ion Fundoaia Valea Șoșii Fundu Tutovei Viisoara-Tg.Trotusi Fundu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]