1,129 matches
-
Toamna iubirii... Citește mai mult Săruta-mă toamnă !Sărută-mă toamnă cu adieri de vântși cu șoapte risipite din al tău cuvânt,lacrima ploii așeaz-o pe obraz ușorsă mângâie al gândurilor firișor,iar din frunzele despletite de zaredăruiește-mi te rog vrăjită cărare.Sărutul tău, atingere de-o clipă binecuvântează a timpului aripă,care-n drumul lui spre neștiute zăriduce a sufletului tainice chemări ,și-mpraștie dorințe și doruri multepe care doar el știe să le asculte.. Săruta-mă toamnă cu murmur de
MARIANA CIUREZU by http://confluente.ro/articole/mariana_ciurezu/canal [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
Temele principale ale volumului rămân Iubirea, Timpul, tentația Absolutului. Preferința poetei Cristina Emanuela DASCĂLU merge spre poezia scurtă, de concentrată esență lirică, cu nuclee incitante, în care textul își ascunde mesajul sub multe văluri pe care cititorul le va ridica vrăjit. Se remarcă în acest volum preferința pentru poezia încifrată, pentru poeme cu ,,obloanele trase”(Talisman, Floarea interzisă, Licitație câștigată, Tristeți conjugale, Cabină de visat cu ora). Frenezia poetică a autoarei, declanșată de emoția iubirii împlinite, netrăite, așteptate, uitate, pierdute sau
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1404008611.html [Corola-blog/BlogPost/343064_a_344393]
-
absolute, anume ca să-i ia lui mințile. Fața ei era în formă de inimă, cu oase delicate, gâtul și umerii albi ca fildeșul erau puși în valoare de mătasea fină a rochiei mulate cu un decolteu adânc, ce releva privirilor vrăjite, neliniștea sânilor tari, lăsați să danseze liberi sub mătasea fină. Curbele grațioase ale frumoasei balerine, erau învăluite cu voluptate în vârtejul ritmului amețitor al muzicii, de părul lung cu sclipiri de flacără, iar culoarea roșcată a buclelor era amplificată de
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470259694.html [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
cea mai bună soluție, însă numai Sfânta Nevoie te mai poate salva. Și, într-adevăr, Mărțișor țipă disperat, chiar din gura cuptorului când soldații îi împingeau și închideau ușa după ei. Într-o fracțiune de secundă, scoase de la chimir scoica vrăjită și strigă: - Râu, râușor, vino-n ajutor! Și unde începură să țâșnească în fața lui jeturi puternice de apă, ca din mii de furtunuri ale pompierilor. Cuptorul se umplu de aburi albi, ca o ceață groasă prin care nu se mai
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
12 Mai 2017MI-E DOR ...... V. CIREȘELE DE MAI, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017. Dintre frunze, delicioasele cireșe zâmbesc, iar în preajmă, doi grauri gureși pândesc, cireșele rubinii ispitesc, prin regala-culoare și privirea vrăjită degustă aromata savoare. S-au copt cireșele de mai și simt bucurie, dar gândul mă poartă la cele din copilărie; mândră le prindeam la ureche ca pe cercei, și de atunci am păstrat acest nostim obicei. Privesc cireșele zemoase, ce
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
culoare; dincolo de deliciul oferit, când sunt gustate, au ajuns prin poezii și chiar pe pânză pictate. 7 Mai 2017 ... Citește mai mult Dintre frunze, delicioasele cireșe zâmbesc,iar în preajmă, doi grauri gureși pândesc,cireșele rubinii ispitesc, prin regala-culoareși privirea vrăjită degustă aromata savoare.S-au copt cireșele de mai și simt bucurie,dar gândul mă poartă la cele din copilărie;mândră le prindeam la ureche ca pe cercei,și de atunci am păstrat acest nostim obicei.Privesc cireșele zemoase, ce
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
pe orice dimineți, Cu focul tău ne-alinți și ne dezgheți, Că-n fulgii tăi de nea sclipește soare. Și-n zborul grațios coboar-alene, Pe sufletele noastre răvășite, Un strop din liniștea banchizelor perene Și-o rază din lumina stelelor vrăjite. Iar dacă vii cu vietăți viclene, Ești, iarnă, rea, cu zări încremenite. STALACTITE În peștera unde trăim o viață Stau toate gândurile nerostite, Atârnă de tavan ca stalactite Și sunt mai reci ca țurțurii de gheață. În lumi reale sau
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1455020081.html [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
-ntregi și-al firii. Dar farmec și miresme tot persistă, Când se deschid, în suflet, trandafirii. STALAGMITE Cum se înalță-n peșteri stalagmite, Să ridicăm privirile spre bolte Și să plutim în zboruri și în volte Spre stelele care sclipesc vrăjite. Și să culegem rodul din recolte, Al clipelor și-al zilelor trăite Din viața cu mistere negrăite, Monotoniei să-i pornim revolte. Să rupem iarăși lacăte și lanțuri Și ochii plânși să-i îndreptăm spre lume, Să trecem peste gropi
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1455020081.html [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
semnificațiilor din proza d-nei Mirela-Ioana Borchin, gândurile au venit ca o avalanșă, din care, cu mare greutate, am reușit să fac o selecție, oprindu-mă, întâmplător sau nu, la Toccata and Fugue (J.S.Bach); fata morgana; Mitul lui Narcis, Muntele vrăjit (Thomas Mann). Desigur, nu trebuie să uit de Paradisul pierdut : „Un Paradis nedefinit, însă, poate chiar inexistent, o stare de Idealitate, o Aspirație, o Proiecție a eului, o sete, o dorință de Perfecțiune și de Eternitate, în efemeritatea grosieră, funciar
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
13 ani. Data și locul nașterii: 17 martie 2000 în orașul Adjud, județul Vrancea. Ocupația: Elev în clasa a VI-a, Școala cu clasele I-VIII „Mareșal Alexandru Averescu” - Municipiul Adjud. Activitate literară: Debut - decembrie 2011, cu proza scurtă „Pădurea vrăjită” pe revista online Confluențe Românești, București; Premii și distincții câștigate: Premiul I la secțiunea proză a Concursului Național de Creație Literară BOGDANIA - Focșani, 2012; Premiul I la secțiunea proză a Concursului Național ”Visul” - Orăștie 2012, cu volumul Anotimpul Viselor, Ed.
ELEVUL-SCRIITOR GEORGE NICOLAE STROIA IMPLINESTE 13 ANI .LA MULTI ANI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Elevul_scriitor_george_ncolae_mihai_marin_1363509456.html [Corola-blog/BlogPost/342193_a_343522]
-
Nicolae Stroia Data și locul nașterii: 17 martie 2000 în orașul Adjud, județul Vrancea. Ocupația: Elev în clasa a VI-a, Școala cu clasele I-VIII „Mareșal Alexandru Averescu” - Municipiul Adjud. Activitate literară: Debut - decembrie 2011, cu proza scurtă „Pădurea vrăjită” pe revista online Confluențe Românești, București; Premii și distincții câștigate: Premiul I la secțiunea proză a Concursului Național de Creație Literară BOGDANIA - Focșani, 2012; Premiul I la secțiunea proză a Concursului Național ”Visul” - Orăștie 2012, cu volumul Anotimpul Viselor, Ed.
ELEVUL-SCRIITOR GEORGE NICOLAE STROIA IMPLINESTE 13 ANI .LA MULTI ANI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Elevul_scriitor_george_ncolae_mihai_marin_1363509456.html [Corola-blog/BlogPost/342193_a_343522]
-
le trezesc somnul adânc și clipa de inerție - ceasul pustiu ... Caut ceva mărunțiș agonisit cu grijă, în zilele senine, când visele germinau. Se uită la mine mirată, cu ochi aprinși, arzând în ei beție de arome târzii și de culori vrăjite. Legănându-se înaltă și galbenă, pasul obosit în peregrinări spre mine-și îndreaptă. Zâmbind, mă sărută pe creștet, răvășită de gânduri ruginii și-mi șoptește cu glas cenușiu: Nu m-ai recunoscut?! Sunt toamna vieții tale. Mereu m-ai purtat
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_neasteptata_valentina_becart_1381056793.html [Corola-blog/BlogPost/352369_a_353698]
-
de urmat, răbdarea, pudoarea cât și fascinația pentru tot ceea ce înseamnă Europa. Viața intimă e ca un văl de mătase după care se ascund, e greu s-o ghicești. Japonezii nu vorbesc despre iubire, exceptând adolescenții și tinerii care aleargă, vrăjiți, după Manga sau filme pentru a se informa... Dincolo de acest văl se află o inimă care, ca orice inimă, iubește. Numai că niponii sunt orientali, ceea ce le dă profunzime și interiorizarea sentimentelor... Nu sunt expansivi precum latinii, să zicem. Adolescenții
IUBIREA LA JAPONEZI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1439105730.html [Corola-blog/BlogPost/375734_a_377063]
-
HIMERA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2061 din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului Himerică în miez de noapte Pe cer apare blânda lună. Belșug de raze ea împarte, Cu chipul său de zână bună. Iar stelele sclipesc vrăjite Ca mici făclii ce luminează. Și-n noapte-ți văd chipul iubite, Venind spre mine, pe o rază. E a lunii rază de argint, Ce tainic te înconjoară Și te răsfață cu-al său alint, În noaptea frumoasă de vară
HIMERA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1471893447.html [Corola-blog/BlogPost/380074_a_381403]
-
poemului, sărbătoarea ei nesfârșită ce curge în vers mângâietor. Doina Bârcă trăiește iubirea ca fiind sublima maladie în flăcările căreia inima îi arde strălucind. Își simte străfundul ființei clocotind ca un vulcan gata să erupă de dorul Dorului ei voinic vrăjit, căruia îi cântă Doina de jale, spre a-și alina sufletul pustiit. Mărturisește sincer și deschis iubirea ca boală a sufletului în care mai trăiește încă Dorul-Dor, precum și dulcea suferință pe care o suportă cu demnitate, căci prin durere iubindu
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1422782388.html [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
Asemenea “pietrei filosofale”, poetul trece printr-un proces de ardere nemiloasă, caută să smulgă adevărul fiecăre clipe, lăsând cuvintele, “necuvintele” să-și găsească sensul și drumul spre purificare... Întreaga existență este o ardere extatică, o destrămare sublimă contopită în culorile vrăjite ale amurgului, o dorință acerbă de comuniune cu absolutul, cu divinul. „Timpul trecerii mele pe Pământ - tainică simfonie, sunetul sufletului meu fără de hotar,/ ascultă, poate ai să mă-nțelegi...” Ar vrea poetul să părăsească această lume fără a fi înțeles
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1424644518.html [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
fost mute Ținute-n mare taină de-un străjer. Se pierd în zări, ca un sobor de fluturi Ce-și cată liniștea-ntr-un colț de cer. Eu tac, din larg, o dulce briz-adie Și amurgește-n freamătul din valuri Vrăjită, marea-ngân-o simfonie A dragostei ce-a-ncremenit pe maluri. DE SPUI VREODATĂ „TE IUBESC!” De spui vreodată „te iubesc!” unei copile rătăcite Printre livezi de portocali ori prin ruinele-mpietrite Când marea sapă-n pieptul ei atâtea doruri despletite, Pune
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Visand_pe_malul_marii_primavara_poem_georgeta_resteman_1337334705.html [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
Acasa > Poezie > Cantec > RODIE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cu arca pe nesfârșitele valuri, botezat pentru înălțimi celeste caut muntele vrăjit să-l urc așteptând oprirea creșterii apelor, îndeplinirea poruncii după potop. Noul început își păstrează cuvântul, viața din ea însăși se naște, cum lumina din lumină capătă contur înghițind pentru o vreme mânia. Din ape delfină ieșind uscatul plin de
RODIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1411073259.html [Corola-blog/BlogPost/349921_a_351250]
-
SEMNE... Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Semne... Dintotdeauna am văzut mai mult Fără să știu că aș putea să cânt Pe scoarță copacilor, în paie și în flori În poțiuni vrăjite, în primele ninsori. Din felul în care se- ncrucișează Ramuri căzute- n drum, se desenează Evenimente ce se vor derula Și-n roată timpului, oricum ne vor purta Că într- un carusel perfid și în mișcare Vedem și înțelegem, chiar
SEMNE... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1465814521.html [Corola-blog/BlogPost/378790_a_380119]
-
nu se poate”, dar iată că se poate! S-au putut auzi cuvinte insultătoare, un adevărat linșaj mediatic la adresa unui intelectual de mare valoare al țării, iubit de foarte mulți dintre noi. Scriitorul german Thomas Mann, în cartea sa Muntele vrăjit, scria: „Nu trebuie să li se răpească umaniștilor funcția de educatori, deoarece numai ei sunt singurii depozitari ai tradiției demnității și frumuseții omului ... Și-atunci când un scriitor, un gânditor slujește prin scrierile sale interesele neamului românesc și al civilizației timpului
UNIŢI ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1394991872.html [Corola-blog/BlogPost/353528_a_354857]
-
teiul floarea Și pielea ta ca mierea galben-brun M-atrage cu aroma și culoarea. Și sânii tăi, îi văd în miez de noapte, Doi grauri gureși adormiți, Ascult și-n somn cum ciripesc în șoapte, Și ochii mei îi urmăresc vrăjiți. Și tu, frumoasă ca un trandafir sălbatic, O masă plină, caldă , aburindă Cu gura care doarme surâzândă Și trupul tău zvâcnind în somn sporadic. Și mâna mea, ce vrea să te cuprindă, Și gura mea, ce vrea ca să te soarbă
IUBEŞTE-MĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubeste_ma.html [Corola-blog/BlogPost/359485_a_360814]
-
MĂ ÎNALȚ Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului NU AM ARIPI SĂ MĂ ÎNALȚ Nu am aripi să mă înalț, pe cât de sus aș vrea... destinul parcă-i scris de vânt... Vrăjită, îmi văd visele ce dau iluziilor speranța împlinirii. Aș vrea să fiu un arc de triumf peste drumul adevărului. Aprinsă mi-e dorința să-mi dezleg destinul... Cine vede? La urma urmelor poate că totul e vis... un orologiu fără
NU AM ARIPI SĂ MĂ ÎNALŢ de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1459524224.html [Corola-blog/BlogPost/375038_a_376367]
-
frunte de coroniță, mijloc de brațe, „Cotnari” e mir de frăguță, Irina e dragă, „Cotnari” e irezistibil, Irina și „Cotnari” sunt ușa și scara gândului asaltat spre trăirea măcar a câte unei fărâme de viață dulce, măcar câteodată, cu gând vrăjit și buze înmiresmate! Vinul „Cotnari”, la Irina e acasă la el, ca în cramele lui Ștefan, e lângă pahar și lângă pofta nestăpânită, tot timpul, dar Irina sosește rar, ca roua pe frunze în zori, lăcuindu-le. E patroana restaurantului
LA IRINA, „COTNARIUL” E PRIETEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1466003166.html [Corola-blog/BlogPost/364754_a_366083]
-
pierde în mine... Când tu ești acolo, cu tine mi-e bine și blând rostuite chemările-ți simt și inima ta mi-i strună de-argint. Te pierde, iubito, în inima mea, azi iar cântă mierle, le poți asculta așteaptă vrăjite să treci peste munți, cu inima ta să poți să le-asculți. Hai vino, iubito, amândoi să pornim spre lumea în care iubiri înflorim și cântec de dor curcubeu peste noi Hai vino, iubito, să fim numai noi... Numai noi
TE PIERDE de LEONID IACOB în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Te_pierde_leonid_iacob_1365593527.html [Corola-blog/BlogPost/345808_a_347137]
-
-l păstrez ca pe-o comoară, Să suspine, să iubească; Mi-ai dat inima să-mi zburde, Să se-aprindă nebunește Și să-mi dea povețe-absurde: „Viața-ți trece, deci... iubește!” Mi-ai dat trupul să se ceară Mângâiat, atins, vrăjit, Să se teamă să nu piară Insuficient iubit. Mi-ai dat ochii să absoarbă Farmecul vieții, magia, Și iubirea lumii ˗˗ oarbă, Să-i învețe bucuria... Dup-atâtea daruri bune, Mai dă-mi un semn și-Ți dau pace: Să mă
DOAMNE, SUFLETUL SĂ-MI IERȚI ! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1447914835.html [Corola-blog/BlogPost/375087_a_376416]