205 matches
-
II), nu face nici o distincție între magie și științele oculte în general. 154 Antoaneta Olteanu, în Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, ed. cit., folosește sintagma magie divinatorie și o pune față în față cu diferitele practici vrăjitorești. Având în comun "tentația ocultului", cele două categorii evoluează în registre diferite: prima cochetează cu cunoașterea în formele sale subtile și ascunse, cea de-a doua fiind mai atrasă de practică și ritual. Tot despre magie divinatorie scrie și J.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și credințelor religioase, traducere de Cezar Baltag, București, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. III, 1988; Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, ed. cit.; Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere. 1484, ed. cit.; Dominique Camus, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, traducere de Muguraș Constantinescu, prefață de Louis-Vincent Thomas, Iași, Ed. Polirom, 2003; Carlo Ginzburg, Istorie nocturnă. O interpretare a sabatului, traducere de Mihai Avădanei, postfață de Valeriu Gherghel, Iași, Ed. Polirom, 1996; Aniela Jaffe
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
p. 166. 214 Gail Kligman, Nunta mortului. Ritual, poetică și cultură populară în Transilvania, traducere Mircea Boari, Runa Petringenaru, Georgiana Fârnoagă, West Paul Barbu, Iași, Ed. Polirom, 1998. 215 Robert Muchembled, op. cit., p. 277. 216 Dominique Camus, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, ed. cit.. 217 Ibidem, p. 85. Autorul face o serie de aprecieri cu privire la relația dintre divinație și vrăjitorie, pe baza rezultatelor cercetării: Dacă ghicitorii sunt specialiști prin excelență în interpretarea prin vise a viziunii
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de carte românească a trei broșuri care poartă semnătura Vrăjitoarea Cireșica: Descântece de dragoste, Descântece de sănătate, Descântece de bunăstare și spor, apărute la Ed. Sphinx în 2004. Alături de formulele unor descântece, aici se pot regăsi credințe populare, rețete magice,vrăjitorești și divinatorii. 319 Deși nu am acordat un spațiu special cercetării fenomenului divinatoriu propriu etniei rrome, ținem să precizăm că în cazul lor această îndeletnicire are o răspândire foarte mare. Ea devine, în marea majoritate a situațiilor, o formă de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Micu, Scurtă ist., II, 424-427; Pop, Pagini, 115-120; Cărtărescu, Postmodernismul, 314-317; Cistelecan, Top ten, 9-11; Sorescu, Lumea, 223-228; Dicț. esențial, 428-430; Dicț. analitic, III, 358-360, IV, 367-369, 373-375; Manolescu, Lista, I, 103-109; Popa, Ist. lit., II, 496-497; Raluca Dună, „Ceasul vrăjitoresc” al poeziei, LCF, 2003, 13; Matei Călinescu, Poezia lui Mircea Ivănescu, APF, 2003, 3-4; Al. Cistelecan, Mircea Ivănescu, Brașov, 2003; Ion Bogdan Lefter, 5 poeți, Pitești, 2003, 91-103. R.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
, Alexandru (1793 - 31.I.1869, București), traducător. Boier muntean cu rang de paharnic, G.-L. a tălmăcit din rusește Povestiri din spaimile vrăjitorești (1839), o culegere din surse diferite (rusești, franceze ș.a.) de narațiuni cu subiecte fantastice sau mistice. Pentru a atenua caracterul terifiant al povestirilor, traducătorul adaugă la sfârșit mai multe anecdote, relatate cu haz, într-un limbaj arhaizant. A mai transpus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287209_a_288538]
-
Lesviodanu, a tipărit două epigrame în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1840). SCRIERI: Antichități despre Crucea Domnului Nostru Iisus Hristos, București, 1857. Traduceri: Noaptea și ziua Rossiei sau Mitologia slavonilor, București, 1836; Tâlcuirea viselor, București, 1836; Povestiri din spaimile vrăjitorești, pref. trad., București, 1839; Istoria bisericească, București, 1845. Repere bibliografice: Barbu Lăzăreanu, Cu privire la..., București, 1971, 263-267; G. Bezviconi, Necropola Capitalei, București, 1972, 136; Dicț. lit. 1900, 388. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287209_a_288538]
-
prevestiri de rău În Întîmplari imediate din cursul vieții. Neîncrezător În puterile sale, și dornic de a afla viitorul, a făcut apel la ghicitul În cărți, În cafea, la vrăjitoare, la magie. Elementul folcloric, altoit pe aceste practici magice și vrăjitorești Însoțește viața poporului de la naștere pînă la moarte, În legătură cu munca sa, cu gospodăria sa, cu sărbătorile de peste an. Munca este cheia fermecată ce deschide porțile văzduhului. Românul din firea lui este muncitor. El Însoțește munca cu cîntece. Terminatul arăturilor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Hanul lui Mânjoală a lui I. L. Caragiale, și alternanța spirit primitiv-rafinament. Picioarele „desculțe” constituie un simbol și un laitmotiv al povestirilor, punând încă o dată în lumină opoziția. Elogiul femeii fascinante, stăpânite de eros, ce deține parcă o putere de seducție vrăjitorească, este însuși elogiul feminității. A. se înfățișează, de asemeni, ca un excelent pictor de medii, al unei lumi crepusculare, ca și Mateiu I. Caragiale, al cărui urmaș se dovedește a fi și prin viziune, și prin stil. Este un pictor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
răului, a diabolicului, căci însemna afirmarea voinței unui subiect ce devine stăpânul unui alt subiect prin intermediul unei manipulări: "un destin care nu se șterge se exercită asupra seducției. Pentru religie, ea a fost strategia diavolului, pentru că a fost de natură vrăjitorească sau amoroasă. Seducția este întotdeauna cea a răului sau cea a lumii. Este artificiul lumii"521. În viziunea lui Baudrillard, metafora seducției se constituie într-un principiu universal, în acea origine (arché) sau stare primordială, căci și Dumnezeu însuși este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
manei, boala și sacrificiul uman, orgiile sexuale și profanarea celor sfinte etc.. Trimiterile lui Jean Servier sunt, în primul rând, la Jeanne Favret-Saada și la celebra ei carte din 1977, Les Mots, la Mort, les Sorts, unde sunt analizate practicile vrăjitorești din Bocage. Este o lucrare provocatoare, scrisă în stilul epistemologiei lui Paul Feyerabend și Hans Peter Duerr. Ea aruncă în aer câteva dintre principiile prăfuite ale antropologiei clasice. Iată un exemplu în acest sens: "dintre toate capcanele care ne amenință
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
practici, Între care F. Ratzel și E.B. Taylor. Giovanni Pizza face mai Întâi o corelație Între ritualul ,,căderii Rusaliilor” descris de Mircea Eliade (1970) și tarantismul din Puglia studiat de Ernesto de Martino (1961), pe linia definirii unui ,,spirit feminin vrăjitoresc”, urmată și de Marianne Mesnil (1987). Tema vrăjitoriei avea să prilejuiască În anii ’90 un dialog Între istorici și antropologi (colaborarea dintre Carlo Ginsburg și Daniel Fabre este un exemplu În acest sens). Cum o atare temă de studiu intersectează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Aurel Candrea, cu al său Folclor medical român comparat (1944), și Încercarea acestuia de a edifica o ,,știință etnoiatrică modernă”, printr-o ,,traducere a taxonomiei populare În grile anatomice și fiziologice clasice”. O altă analogie pusă În discuția asupra practicilor vrăjitorești și ,,șamanice” din Europa Orientală Îi aparține lui C. Ginsburg, care compară (1966) pe benandanti-i din Friule cu figura taltos-ului maghiar. G. Pizza menționează aici tipologia propusă de Eva Pócs (1998) cu privire la vrăjitoria din aria europeană centrală și răsăriteană, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unei puteri Înnăscute (deși există situații În care oamenii exercită vrăjitul prin tehnici), desfermecarea trebuie să fie construită (prin tehnici - n. M.C.) ale ritului sau binecuvântării. ș...ț Vraja, care presupune că acumularea de bogăție s-a făcut prin mijloace vrăjitorești, este mai puțin Întâlnită, dar este bazată pe aceeași idee a echilibrului specifică vrăjitoriei: dacă nefericirea poate fi produsă prin vrăji, la fel și fericirea. ș...ț Mai există un al patrulea tip, bănuiala de vrajă: el vizează acuzații care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin faptul că sunt motivați de ură, răutate sau, pur și simplu, plăcerea de a face rău” (A. Saunders, 1995, p. 11). Prin urmare, „nu stăpânirea unei puteri dă specificitatea vrăjitoriei, ci felul În care este folosită” (p. 20). Acțiunile vrăjitorești pot face rău individului (aduc boli, accidente, moarte, impotență bărbaților și sterilitate femeilor), bunurilor acestuia (provoacă boala sau moartea animalelor domestice, incendii care distrug acareturile sau recoltele, grindină sau ploi neașteptate), societății (molime, foamete, inundații) sau Întregii naturi. Sistemul vrăjitoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și sociale au loc În urma luptelor dintre forțele oculte, În care normalitatea este rezultatul echilibrului dat de numeroase și variate acțiuni magice, opuse, dar, În ansamblu, oarecum egale. Ceea ce Înseamnă că nimeni și nimic nu poate ieși din sfera acțiunii vrăjitorești și că nu există răgaz În ceea ce privește aceste acte - ele trebuie efectuate, reluate și regenerate pentru a face față altor acte simultane (nu neapărat adversative) și pentru a asigura perpetuarea statutului individului, colectivității și naturii În ansamblul ei. Această constantă este
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Dacă aduc cu ele o frunză de mătrăgună, Învelită Într-o bucată de pânză, fără să o atingă cu mâna, fetele vor fi căutate la horă și nu vor Întârzia să se mărite (M. Eliade, 1995, p. 218). Logica gesturilor vrăjitorești este specifică universului magic: formule verbale, gesturi și obiecte ale vieții cotidiene sunt dislocate din contextul originar și Învestite, În „ecologia” vrăjii, cu puterea de a influența mediul natural și social: Tot În județul Turda, fetele sau femeile tinere merg
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
coerentă, general acceptată. De Îndată ce această versiune se impune, comunitatea identifică actele politice și riturile care consacră noua configurație sociopolitică. Evident că vrăjitoria funcționează, Între altele, și ca un sistem care atribuie vinovăție pentru răul produs. În acest caz Însă, vinovăția vrăjitorească este egal distribuită. Dezechilibrul este produs prin escaladarea actelor vrăjitorești, iar deciziile liderilor și ceremoniile instituite au ca scop oprirea acestei spirale a violenței magice, considerată periculoasă pentru binele comun și consacrarea noului echilibru social. Escaladarea acuzațiilor de vrăjitorie și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
actele politice și riturile care consacră noua configurație sociopolitică. Evident că vrăjitoria funcționează, Între altele, și ca un sistem care atribuie vinovăție pentru răul produs. În acest caz Însă, vinovăția vrăjitorească este egal distribuită. Dezechilibrul este produs prin escaladarea actelor vrăjitorești, iar deciziile liderilor și ceremoniile instituite au ca scop oprirea acestei spirale a violenței magice, considerată periculoasă pentru binele comun și consacrarea noului echilibru social. Escaladarea acuzațiilor de vrăjitorie și utilizarea pedepselor capitale pentru rezolvarea crizei reprezintă un fenomen specific
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
J.B. Russell, 1987, vol. XV, p. 417). Un exemplu edificator privind dialectica internă specifică unei acuzații de vrăjitorie este cel al unei moașe (Dichtlin) și al fiicei acesteia (Anna), judecate În anul 1502, În orașul elvețian Lucerna pentru presupuse practici vrăjitorești: Un bărbat a declarat că În urmă cu vreo șase sau șapte ani, pe când suferea de o răceală, Anna i-a adus un măr fiert și i-a spus că nimeni altcineva nu trebuie să mănânce din el. După ce l-
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se credea că ele ar putea fi vrăjitoare care, În mod deliberat, omoară copiii pentru ospețe canibalistice sau pentru a le folosi rămășițele În prepararea de alifii cu puteri oculte. Placenta, cordonul ombilical și căița puteau fi utilizate pentru lucruri vrăjitorești (M. Mauss, H. Hubert, 1996, p. 114). Un alt factor esențial este zvonul. Așa cum arată P. Stewart și A. Strathern (2004), atribuirea vrăjitoriei este strâns asociată mecanismelor comunicării interpersonale, ale fabricării unor versiuni distorsionate prin selectarea unor elemente sau exagerarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
magice, produse de Îmbrăcăminte, tatuaje etc.). Pe un alt plan este vorba despre apariția mai multor societăți religioase și/sau de magicieni. În aceste cazuri este greu de precizat unde Începe fenomenul religios și unde se termină sistemul riturilor exclusiv vrăjitorești (vezi B. Ankarloo, S. Clark, 1999; D. Camus, 2003; J. Favret-Saada, 1983; B. Levack, 2001; J. Lewis, 1996; E. Moody, 1985; J. Pearson et alii, 1998; R.J. Wallis, 2001). Dacă, spre exemplu, mișcările sataniste sau „Federația păgână” sunt mai clar
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Lewis, 1996; E. Moody, 1985; J. Pearson et alii, 1998; R.J. Wallis, 2001). Dacă, spre exemplu, mișcările sataniste sau „Federația păgână” sunt mai clar ancorate În sistemul religios, alte asociații par a se defini mai bine ca resuscitări ale corporațiilor vrăjitorești. Astfel, societăți precum „Golden Dawn” (creată la Începutul secolului XX), „Inner Light” (inițiată de Dion Fortune În 1928), „Wicca” (lansată de Gerald Gardner În 1924), „Ordo Templis Orientis” (Întemeiat de Aleister Crowley), „Roscrucian Fellowship of Crotona”, „The British Order of
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asociații de vrăjitori care practică rituri specifice: sistem de inițiere și progresie În stăpânirea tehnicilor magice, retragere În natură, consum de substanțe halucinogene, dansuri extatice, manipularea de obiecte magice etc. După R. Hutton (1999, p. 72), aceste asociații au caracter vrăjitoresc, deoarece ...scopul ritului nu este să onoreze sau să implore divinitatea, ci să coboare forțele divine În corpul omenesc. Aceasta este o parte importantă a tehnicii moderne. Credința În divinitate nu este necesară. ș...ț Scopul principal nu este, deci
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
confesarea sunt acte publice; d) acțiunea magică malefică: frecvent, boala este considerată rezultatul unui act răuvoitor, cauzat fie de acțiunea inconștientă a unei persoane care deoache (evil eye), fie de acțiunea conștientă a unei persoane care știe să folosească tehnici vrăjitorești. Vindecarea se face printr-o contraacțiune magică, realizată prin aceleași mijloace ca și acțiunea de Îmbolnăvire (spre exemplu, dacă Îmbolnăvirea s-a făcut prin folosirea magiei prin contact, Însănătoșirea trebuie să implice atingerea altor substanțe, benefice de data aceasta). Vindecarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]