4,976 matches
-
filială a asociației și la Timișoara, dar fără succes. Nu vreau să dau numele celor cu care am vorbit, dar nimeni nu s-a angajat la acest lucru, ori azi nu poți impune așa ceva. Cu toate acestea, în județ avem vreo 40 de membri ai asociației, jumătate fiind studenții de la Horticultură, care se pierd după ce termină școala. Nu am renunțat însă la ideea unei filiale la Timișoara, orașul florilor și trandafirilor, cu un parc de trandafiri vestit pe vremuri”. Soiuri autohtone
Agenda2003-49-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281791_a_283120]
-
contra unor sume lunare de câteva sute de mii de lei, dar multe au deja caloriferele blindate... O altă categorie de spații sunt cele ale Primăriei, închiriate de U.A.P. , care le închiriază mai departe artiștilor: în această categorie intră vreo 50, altele fiind deja redobândite de foștii proprietari. Legea nr. 550/2002, completată de O.U.G. 21/2 aprilie 2003, prevede ca spațiile cu alte destinații decât locuințe din proprietatea Primăriei să fie vândute chiriașilor, ceea ce nu convine U
Agenda2004-32-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282731_a_284060]
-
inclusiv în străinătate, în Angola, unde erau câmpuri de mine și tot soiul de muniții - americană, rusească: „depinde cine i-a aprovizionat“. Asemenea bombe au mai fost descoperite în zona Iașului, iar una, ceva mai mică, a fost găsită acum vreo doi ani la Cluj. Însă cea mai mare bombă a fost descoperită în zona Ploieștiului, vizând, în timpul războiului, rafinăriile de acolo: avea nici mai mult, nici mai puțin de două tone! Maiorul Cozmei și-a adus aminte de o întâmplare
Agenda2004-34-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282777_a_284106]
-
concesiona sau chiar de a vinde astfel de terenuri. Apoi, finalizarea Legii 10, pentru a așeza regimul de proprietate pe un cadru stabil. Noi am vândut la chiriași, din 1996 - când am intrat eu primar - din 26 000 de apartamente vreo 17 500, 2 500 s-au retrocedat. Mai avem, ca fond locativ de stat, doar vreo 6 000. Și problema proprietății trebuie rezolvată. Din fericire, ca proprietate funciară am reușit în proporție foarte mare să rezolvăm problemele. Sper să primim
Agenda2004-18-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282356_a_283685]
-
regimul de proprietate pe un cadru stabil. Noi am vândut la chiriași, din 1996 - când am intrat eu primar - din 26 000 de apartamente vreo 17 500, 2 500 s-au retrocedat. Mai avem, ca fond locativ de stat, doar vreo 6 000. Și problema proprietății trebuie rezolvată. Din fericire, ca proprietate funciară am reușit în proporție foarte mare să rezolvăm problemele. Sper să primim, cu ajutorul ADS, 130 ha și lucrurile se vor așeza. Sunt multe priorități. Aș insista pentru susținerea
Agenda2004-18-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282356_a_283685]
-
vreunui politruc zelos ori dintr-o pornire lăuntrică aflată în rezonanță cu cerințele politice ale momentului, un lucrător s-a angajat să escaladeze clopotnița și să doboare crucea. Nu este însă deloc exclus ca la baza acțiunii să fi stat vreo două-trei sute de monopol, primite gratuit pentru a accelera și cataliza voința muncitorului. Pe la jumătate, însă, avea să vină inevitabilul. Sau pedeapsa divină. Omul s-a prăbușit de la o înălțime considerabilă și, în scurt timp, și-a dat obștescul sfârșit
Agenda2004-21-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282438_a_283767]
-
de Oajdea. Doar Băsescu era, în 2004, profetic. Să-l alegem, deci, și în 2014, că darul profețiilor e pe viață. Cum finis coronat opus, 22 îi dă spațiu preț de ...scuze, nu avea (P), de la publicitate... deci îi dă vreo trei pagini lui Vasile Blaga. Citez din memorie: ginerele nu mi-a spus că a participat la o licitație, evident cinsitită, aici cred că nu se mai îndoiește nimeni. Haideți, domn ministru, cum să ne îndoim. Poate Rodica Culcer, noi
Ziare, la zi. Menaj în trei cu Licuricii Mari () [Corola-journal/Journalistic/28086_a_29411]
-
sînt deloc sigur că întrebarea a rămas actuala. Discreditul general aruncat asupra literaturii, în deceniul din urmă, o face să pară oarecum desueta. Cine se mai frămînta astăzi să știe de ce (se) scrie? De cîte ori - e drept, foarte rar - vreo revista culturală a încercat să reia întrebarea, ancheta s-a dovedit un eșec. Scriitorilor, s-ar zice, intrebarea nu li se mai pare preocupantă. Iar cititorilor, nici atît. Se vede că tipul acesta de reflecție psihologică asupra actului creator și-
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
doctorate și specializări în străinătate. Ele au atacat, în principal, două probleme: primenirea limbajului literar simultan cu interpretarea critică de pe poziții calificate, orgolioase, științifice, nonimpresioniste a textelor literare. De exemplu, numai în ăRomânia literară fac recenzii sau critică de întîmpinare vreo 5-6 autoare, dar și la alte publicații. Cronicele lor sînt rele, adică dure, uneori amuzant de dure, (dacă ar fi sa și psihanalizam puțin, ele produc, nu fără grație, un ăact ratată de substituție masculină). Nu-i exclus însă să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
Avea 78 de ani, (în 1946) mai era membru al Academiei, avea o pensie care, în condițiile inflației, nu însemnă nimic și trăia, de fapt, din veniturile moșioarei din Butoiesti (moștenita), acum redusă, prin reforma agrara din 1945, la jumatate (vreo 50 ha). Dar nici așa nu o putea scoate la capăt, vînzînd pogoane din moșie pentru a se putea întreține. Norocul lui era că a doua sa soție (prima îi murise demult), mai tînără decît el, era întreprinzătoare, ocupîndu-se de
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
grindine răpăitoare, schimbarea gărzii la Palat (Palatul cui?). O urmăresc, nu fără amuzament, știind cum se developa cea de la palatul Buckingham. E o mică parodie balcanică, departe de procesiunea veche, în care schimbarea gărzii avea motivație deplină.Acum, flăcăii ăștia, vreo cinci-șase, într-un albastru foarte chimic, anevoie retinîndu-si rîsul, apar, nu prea cadențat, de după colțul clădirii și se îndreaptă, pe trotuar, catre majestuoasa poartă. Nimeni nu-i observa. În urma lor, ca la țară, vin leneși doi cîini vagabonzi, probabil amicii
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
în cauză - fie Hitler, fie Haider - nu-și dă sema de caracterul patologic al obsesiei sale, motiv pentru care n-are nici cum să se lupte cu sine, în primul rînd, zbătîndu-se să scape de elementul parazit, coercibil. Are Haider vreo vină că s-a născut austriac? Doamne ferește! Putea prea bine să se fi născut somalez, australian, rus, maxican, yankeu, chinez, eschimos, român și chiar... marțian!. Cît privește națiile, cît privește rasele, diversitatea ține de Creator. Mentalitățile totalitare își doresc propria
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
Curtea Supremă de Justiție" și vizionarii de la "Curtea Constituțională". Și nici logica după care "Serviciul Român de Informații" primește cât "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului", "Academia Română" și "Secretariatul de Stat pentru Culte" însumate! Dacă punem la socoteală și cele vreo trei sute șaptezeci de miliarde de lei ale "Serviciului de Informații Externe" (cât "Radiodifuziunea" și "Televiziunea" împreună!) putem defini, fără nici o posibilitate de eroare, esența regimului de azi din România: un regim anticultural, antinațional, bolnav de spionită, obsedat de primejdii ("Serviciul
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
născute" ale Gabrielei Melinescu din cele mai recente secvențe ale scrisului său poetic confirmă organicitatea unei opere consecvente cu sine, construite după o logică internă a imaginarului deplin articulată. E una dintre calitățile sale majore. Dar aceste texte ale ultimilor vreo douăzeci și cinci de ani aduc un plus de gravitate și profunzime, de inspirată asceză a eului confruntat tragic cu lumea și căutând o soluție de echilibru într-o contemplație eliberatoare, ce asociază elegiei iubirii emoția religioasă a comuniunii cu marele univers
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
toamna lui 1966. Acum cartea nu mă mai satisfăcea (mai ales că fusesem obligat de editură să fac multe modificări) încît în 1975 am publicat o nouă carte (Junimea și junimismul) de peste 500 de pagini, care reținea din cea veche vreo 15-20 de pagini. Dar între timp, publicasem monografiile Sămănătorismul (1970), Poporanismul (1972), despre acesta din urmă, numită de Paul Georgescu Das Poporanismus, a și scris un măgulitor articol în Contemporanul. După ce a publicat strălucitoarea carte de critică Polivalența necesară, moment
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
și dincolo vom avea de a face cu aceleași mizerii ca și aicea, apoi, vorba lui Nenea Iancu, "ne-am procopsit". Imaginația omenească își are și ea limitele ei. Fără să facă operă de anticipație Lucian din Samosata anticipează cu vreo mie opt sute de ani o literatură care astăzi, datorită abuzului care se face, ne sufocă și în librării și pe toate canalele de televiziune.
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
cărui trup și cap tremurau de boala senectuții lui, i-am văzut pietroiul mare pe care-l ținea strîns în mînă la spate. Am stat, am așteptat, participînd, fără să vreau, la masacru. Cînd pe placa găurită a canalului apărură vreo trei-patru pui de șoricei, bătrînul, cu un rînjet colosal, repezi pietroiul spre ei, făcîndu-i terci. Mi-am astupat ochii cu palma. Cînd mi-am dat-o jos, văzui brațele larg deschise ale lui Francesco d'Assisi cu întreg grupul său
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
peste două milenii invidioasă e tanda pe manda/ stînga pe dreapta cea care caligrafiază și/ se întîlnește cu dreptele unui amar de lume/ strîngîndu-se respectuos (de ochii lumii)/ pentru a-și demonstra că nici o parte nici cealaltă nu/ tăinuiește Doamne ferește! vreo piatră. (Probabil/ anume din cauza acestor discordanțe familiale/ mîinile nu pot redeveni aripi...)" (Fifty-fifty). La fel de glumeț se arată a fi și în raport cu metafizica. De remarcat împrejurarea că gestul său "demistificator" nu are în vedere obținerea unei imagini grotești, a unei deriziuni
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
erotic)! Directorul artistic al "Udineincontri" a fost Derek Elley, critic la celebra revista americană "Variety" și, chiar dacă John Woo însuși n-a putut veni, fiind ocupat să termine Misiune: imposibilă 2, fanii acestui cinema au fost regalați cu prezența a vreo două duzini de vedete care au zîmbit, au dat autografe și s-au lăsat pozate în interiorul futurist al lui Teatro Nuovo Giovanni da Udine - unde au avut loc proiecțiile. Concluzia acestui "check-up" italian? Filmul asiatic este bine-mersi, sănătate pe care
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
vieții și operei scriitorului și o largă incursiune în opiniile critice autorizate despre opera în discuție. Și asta pentru că la Editură Minerva, succesoare a ESPLA și a EPLA, au apărut cele mai multe și mai importante ediții critice de-a lungul a vreo patru-cinci decenii. E normal, deci, ca Editură Minerva să-și reia, în forme adaptate, măi vechile ei ediții, azi intruvabile. S-a început cu... începutul, pornindu-se chiar de la operă lui Antim Ivireanu, urcîndu-se, agale și cronologic, în veac. Nu
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
stradă ferată", făcînd și istoricul utilizării mașinii cu aburi. Are și reflecții naive: "Cît de fericit este omul în călătorie, mai cu seamă cînd are cu sine bani de ajuns și nu-l turmentează vreo suvenire din patria să sau vreo pasiune de inimă... Călătoria, după părerea mea, este cea mai bună medicină în contra urîtului". Firește, importanță istorică a orașului Wagram (prin care trece), cu vestită bătălie a lui Napoleon, e transcrisa după vreun ghid al epocii, fiind terna și chiar
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
Z. Ornea Îl știam pe dl. Nicolae Balotă drept un luminat cărturar. Acum, cînd i-am citit jurnalul și mărturisirile memorialistice, am realizat dimensiunile excepționale ale acestei cărturarii. Citise pînă la 30 de ani, în cele vreo cinci limbi pe care le frecvență, uimitor de mult: literatura beletristica, filosofie, teologie. Îi cunoștea profund, ca puțin alții, pe Maxim Mărturisitorul, pe Meister Ekhartdt, von Balthasar, Sf. Augustin, Francisc de Assir, Dionisie Areopagitul, Rudolf Otto, Karl Barth, Origene, Vasile
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Mircea Mihăieș Ultimul sondaj CURS ne readuce, în privința evoluției politice, cam la nivelul anului 1994. Cu alte cuvinte, ne dă cu un cincinal înapoi, după ce entuziasmul nostru - produs mai degrabă al exasperării decât al evaluării corecte a realității - ne împinsese vreo zece ani înainte. Zece ani din viața noastră irosiți de iresponsabilitatea unei găști incapabile, răspunzătoare pentru a fi întreținut iluzia competenței, când ei nu erau decât niște profitori nenorociți, ahtiați după putere și onoruri. Mai repede decât mi-aș fi
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
făcîndu-mi de acolo semn cu capul să-l urmez. Aveam de mai înainte unele semne că sufeream de claustrofobie. De data aceasta, mă încredințasem că ceva nu era în regulă, - mă sufocam la fiece efort mai mare. Și pînă atunci, - vreo trei ore bune - umblînd prin mîna, mă învățasem cu beznă, cu apăraia șiroind pe pereți, cu mirosul locurilor, mi se explicase și prietenia lor cu șobolanii și unii și alții pîndiți de pericolul exploziilor de gaze acumulate. Acum, ieșirea prin
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
ce stim. Începusem să am gust și discernămînt pentru teatru. Amuzata într-un fel, și în secret, am vrut să văd cum este la o școală de teatru. Și m-am dus la una particulară, pe care am frecventat-o vreo două luni în clandestinitate. Se numea Conservatorul "Lira". După ce mi-am dezvăluit taină, nimeni nu a crezut că am facut un lucru grav, dar erau convinși că este ceva pasager. Pînă cînd voi începe activitatea de inginer. Eu prindeam însă
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]