191 matches
-
și în modelele franceze de atunci, că din orice agitații, frământări și turburări trebuie să iasă neapărat binele. Ion Brătianu și C.A. Rosetti erau în fruntea acestui grup al extremiștilor, cari au fost cunos cuți sub numele de „roșii“. Vroind să transplanteze la noi ceea ce văzuseră la Paris, gândul lor constant a fost să creeze o burghezie românească. Decât că o burghezie nu se improvizează. [...] La noi tiers état era reprezentat de boierimea secundară, de câțiva intelectuali, medici și dascăli
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
la ea deghizat ca servitor sau ca muzicant și că chiar a contractat căsătoria civilă cu poetul V., însă el nu se poartă bine cu ea, o lasă în casă la sora ei, dușmanca ei cea mai mare, care a vroit s-o otrăvească. Din această cauză ar renunța acum la poetul V., însă niciodată nu va renunța la căpitanul G. cu care vroiește să se căsătorească”.3) V. și G. reprezintă, desigur, inițialele unor nume reale, pe care cel ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bine cu ea, o lasă în casă la sora ei, dușmanca ei cea mai mare, care a vroit s-o otrăvească. Din această cauză ar renunța acum la poetul V., însă niciodată nu va renunța la căpitanul G. cu care vroiește să se căsătorească”.3) V. și G. reprezintă, desigur, inițialele unor nume reale, pe care cel ce a scris documentul le cunoștea. Risc întrebarea: V. din numele „poetului V.” nu înseamnă, oare, Vasiliu? Atunci, printre literatorii Bacăului, alt V. nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poate fi despăgubită, în averea bărbatului și atunci se vor regula cele de cuviință"45. La 1 decembrie 1850, Raluca a mai încercat și pe altă cale, cu speranța că va ieși la liman: "Despre titlurile înzăstrărîi mele scrie ea vroind cinstita giudecătorie a ave lămurire, apoi mă rog să binevoiască a să adresarisi cătră părintele meu, D-lui Stolnicu Vasile Iurașcu, care păstrează la sine izvodul de zestrea mea, din anul, 1840 mai, 26 zile"46. Dar răspunsul i s-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
împreună cu Iorgu, care a fost foarte bolnav și încă este... Trebue să-ți observ cum că tata, după cum s-a exprimat ieri, nu-ți poate trimite bani înainte de 10 dechembrie, stilul vechiu (22 stil nou) și chiar putînd, nu va vroi. Asta este așa de sigur, încît nici trebue să mai aștepți, de aceea ar fi să te adresezi la Junimea, unde e posibil să ai mai multă trecere. Eu voi face împreună cu Iorgu ce ne va sta în putere, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Elaborând ideea enunțată inițial de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi, sunt vii pe pământul nostru" (Kogălniceanu, 1946, p. 647). Unitatea neamului trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vor trece pe dinaintea ochilor voștri, îndreptându‐se, pe jos, spre America” 47 ... Ei părăsesc cu durere de inimă țara în care ar fi fost mulțumiți cu pâinea de toate zilele, ei duc cu dânșii regretele unei țări unde ar fi vroit cu plăcere să rămâie .” Din reportajul referitor la plecarea emigranților aflăm că după ce în lunile ianuarie, februarie și martie 1900 mulți evrei, vânzându‐și bunurile și făcând rost de bani, au părăsit România, la 15 martie, la propunerea tânărului Ghinsberg
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
schimb "Contemporanul" declară - anul I, p. 281 - că conducătorii lui sunt "formați sub direcția de critică" a "Convorbirilor") și pe care "Contemporanul" l-a îndeplinit cu sfințenie: " Scopul nostru e a face cunoscut publicului român cum privește știința contemporană lumea. Vroim să aducem în țara noastră discuții asupra marilor teorii științifice la ordinea zilei la popoarele civilizate din Apus..." Scopul nostru mai e de a purta o luptă înverșunată în contra producțiunilor științifice greșite și mai ales contra cărților de școală, căci
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fostei gubernii a Basarabiei, le consideră ca o violare neauzită împotriva dreptului de autodeterminare a unui popor care și-a cîștigat drepturile cu atâtea sacrificii. Sfatul Țării își exprimă convingerea fermă și credința nestrămutată că poporul ucrainean eliberat nu va vroi să sugrume politicește și economicește popoarele libere ale Republicei Moldovenești. Pentru conformitate, Secretar al Sfatului Țării B. Epuri Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România..., p. 186-188 Un glas autorizat al Basarabiei. De vorbă cu d. Pantelimon Halippa Fruntașul basarabean
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
amețitor, cu jocul lor vrăjit Împingându-mi gândurile departe, către marile Întrebări neliniștitoare, pentru ce a făcut Homo sapiens tot drumul acesta extraordinar de la atomul inițial până la materia cenușie?!!... Totul este alb Împrejurul nostru și omătul cade neîncetat, ca și când ar vroi să ascundă orice urmă de verdeață. Brazii 574 sunt acoperiți cu țurțuri, atmosfera Încărcată cu negură și soarele s-a ascuns nu știu unde, pentru ca să nu-i degere nasul. Spectacolul e frumos, dar Îmi place a-l admira de după geamuri, pe când focul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Elaborând ideea enunțată inițial de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi, sunt vii pe pământul nostru" (Kogălniceanu, 1946, p. 647). Unitatea neamului trebuie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu a avut urmași cu al treilea ei soț, Grigore Suțu. La contractarea căsătoriei ei din urmă, trebuie să fi avut nepoți mărișori din moment ce în Tocmala de căsătorie mai sus amintită se acceptă următoarea învoială din partea soțului: „dacă dumneaei va vroi să ție pe lângă dânsa vreun copil nu voi avea nici o părere de rău”. În 1874, Elencu Manu își întocmise testamentul „în formă mistică” prin care explică originea averii sale și o trece în stăpânirea unicei moștenitoare, Catinca. La 25 mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noastră di toate zilele, dorința cea mai mare pentru care ne rugăm zi și noapte lui Dumnezeu ca să să îndure, este căderea boierescului; de aceea vrem să răscumpărăm boierescul și toate acelea cu care suntem împovărați de către boierii de moșii. Vroim să scăpăm, să ne răscumpărăm de robia în care suntem”. Aceasta era chintesența jalbei lor ce-și va găsi rezolvarea abia în 1864. Am insistat asupra problemei privind desființarea clăcii, a dijmei și a celorlalte numeroase obligații, precum și asupra mobilului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în această comună”. Raportul este semnat de procurorul Bercea. După trei zile, același procuror face cunoscute ministrului de Interne urmările intervenției în forță a armatei, despre umbrăreșteni relatând următoarele: „Tot în aceeași zi (14/27 martie), locuitorii din comuna Umbrărești, vroind a ataca din nou casele de pe moșia d-lui Negroponte, ținută în arendă de către d-1 Traian Cristescu, armata a fost nevoită a trage focuri, omorând pe locuitorii Ion Lupu Bujor (sic) și rănind pe Ion Constantin Bulai”. Informația conține
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]