3,553 matches
-
cu membri și ascultători extrem de tineri. Fenomenul a fost deja semnalat și a început să fie discutat din perspectiva sociologică. Din punct de vedere lingvistic, mi se pare interesant de urmărit modul în care limbajul argotic și mai ales registrul vulgar capătă prin muzică o cale de difuzare publică, ca și reacțiile contradictorii cu care este întîmpinată încălcarea unor bariere stilistice tradiționale. Înainte însă de a comunica prin titlurile și prin textele pieselor muzicale, noile formații se prezintă chiar prin alegerea
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
Sorin Lavric Cui își mai ia inima în dinți să meargă la teatru, spre a încasa o nouă porție de agitație vulgară, impresia de ospiciu înțesat cu păpuși descreierate i se întipărește stăruitor în minte. Dintr-o ceremonie menită a trezi energii profunde, cum era odată actoria în vremuri nobile, azi nu a mai rămas decît aparențele unui delir histrionic. Parcă o
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
în onoarea cheliei lui. - Numai calviția totală lasă să se vadă noblețea desăvîrșită a unui cap. Dumneavoastră și cu mine n-avem de ce să ne temem de ea; dar ia gîndiți-vă la un cap prost modelat, la capul unui om vulgar, care a chelit de timpuriu. Ce oroare! Timpul a trecut și nu-mi mai făcea plăcere să vorbesc cu Gabriele D’Annunzio. Într-o zi, la cîteva luni de la vizita mea la Versilia, l-am văzut într-o trăsură descoperită
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
face trecerea de la altar la trivium, la răscrucea drumurilor, unde oamenii își mărturisesc necazurile, cardinalul îmbrățișînd limba vernaculară. Tot ce-i vernacular e trivial în sens nobil, ca limbă vorbită la colțul străzilor sau în răspîntia drumurilor. A confunda tenta vulgară a unei limbi (argoul plebei ca vulg) cu nuanța ei trivială (accentul de idiom viu, vorbit în tractire și piețe) e semn de obtuzitate crasă. Îmbrățișînd dialectul toscan, din care se va desprinde viitoarea limbă italiană, Bembo scrie trivial fără
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
În consecință, Comitetul Etic al RAC a decis că spotul Eugenia încalcă articolele 1.5 și 7.9 din Codul de Practică în Publicitate, elaborat de RAC, potrivit cărora "Comunicarea trebuie să evite orice mesaj care poate fi considerat indecent, vulgar sau respingător din punct de vedere al bunului-simț și al sensibilității consumatorilor" și "Comunicarea destinată copiilor trebuie să nu submineze autoritatea, responsabilitatea sau valorile social-culturale ale familiei sau educatorilor". Tot în ședința de marți, CNA a decis să aplice o
De ce spoturile pentru Eugenia şi Volkswagen au fost interzise de CNA - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/24335_a_25660]
-
Cătălinei Buzoianu. O ratare însă cu implicații, pentru că este vorba de Manoil-poetul, personaj principal, o înregistrează tînărul actor Gheorghe Ifrim, nu doar depășit de nuanțele rolului, dar care joacă un alt personaj, într-o cheie alăturea cu drumul, uneori și vulgara. Nici Mihai Bisericanu în Auctorele nu mi se pare a fi prins frămîntările, bîntuielile, chinul și histrionismul poetului, artistului. La poli opuși se află Antoaneta Zaharia în Cri, muză, un fel de Puck ghiduș și tandru, Papil Panduru în Iaurta
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
înfătisând-o pe Sapho, cum își îmbrățișează genunchii, într-un moment în care a depus la sol harfa. O concurează o figură de teracota colorată, voluminoasa și ea, tot de pe la jumatatea secolului trecut și după care s-au făcut numeroase copii vulgare. Moșneagul jerpelit ce stă pe o bancă, având alături armonica, ar putea trezi interesul vreunui proaspăt miliardar pus în complicată situație de a mobilă la repezeala douăzeci de încăperi. Capitalismul pune pe piată valorile, schimbă cu rapiditate destinatarii. E prin
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
pijama, nerași și târșâindu-și papucii. Așa stând lucrurile, îți trebuie o anumită doză de masochism ca să citești versurile din volumul recent apărut, Manifest anarhist și alte fracturi. Imediat după ce deschizi cartea te trezești împroșcat cu expresii dintre cele mai vulgare, unele de o nerușinare rar întâlnită : "guvernul e o adunătură de cretini", "m-am pișat pe stradă", "ți se vedeau chiloții, Românie, îți introduc penisul meu lung și negru în gură, Românie" etc. Culmea este că, folosind acest limbaj insultător
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
respect ca pe vremuri; valorile consacrate împotriva cărora cârtește (în loc să fie). Grobianul român, colocatarul nostru de etaj dintr-o specie care a luat în ultima vreme o extraordinară amploare, mânjește cu noroiul din suflet gura revoltei. Dar nu pentru că e vulgar, ci din inautenticitate. El nu schimbă nimic, are doar voluptatea de a crea dezordine, ceea ce îi produce un sentiment micuț de eliberare, care înseamnă totodată că acceptă cadrul dat așa cum este, ba chiar îl sprijină împotriva schimbărilor spre a-și
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
fi deduse din versuri la limita neroziei ("puternică impresie de stupiditate", resimțită de G. Călinescu). Maniacul discursurilor versificate se sloboade în voie. Iar personajul imperios al Babei răscolind "vulvorile" devine o caricatură care vorbește "că la ușă cortului": trei imperative vulgare, na, în câteva versuri, în pofida vocativelor înalt oratorice: "tirane barbar", "tirane", "barbare" - alte trei "tirane" urmează în "Blestemul". Așadar, gazda din caverna îi întinde lui Mihnea o hârca conținând sângele cald al obsedantului fiu: "Na, soarbe, sau sorb eu pe-
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
frig. În Ioanid am stat pe banca din chioșcul muzicii. Cerul, văzut de-aici, e roz. Adelei i-a fost frig. La 9 ne-am despărțit. Mă dureau măselele. Am mîncat o prăjitură la Anghelescu, ceea ce mi s-a părut vulgar. Mama a fost numită la Robescu. Citesc La Bruyère". Notele de evadare în timpul istoric, favorizate de străzile cu iz arhaic ale Bucureștilor, se îmbină cu semnalele necruțătoare ale traiului curent: "De la gară am mers pe niște străzi ciudate, parcă din
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
fi, în orice timpuri, lucrul cel mai bun dintre toate; iată de ce, fără a lua în considerație doar voluptatea imediată și fără a se neliniști de încălcarea legilor constituției lui, a căutat în fizică, în farmaceutică, în licorile cele mai vulgare, în parfumurile cele mai subtile, pe toate meridianele și în toate timpurile mijloacele de a evada, fie și pentru cîteva ore, din habitaclul său de lut și, cum spune autorul lui Lazăr: Pentru a cîștiga Paradisul dintr-o lovitură." Ch.
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
călăuzește pe emul în efortul de materializare, parcă pentru a face să se confirme spusa lui Baltag despre "concretul" care "salvează"". Criticul nu se lasă conturbat nici de excelența "atitudinii" autorilor care, întorcînd spatele nu doar clișeului totalitar, de uz vulgar propagandistic, ci și "evazionismului" insidios, propus pe sub mînă de către trecutul regim, își compun "țesuturile poemului" din "fierbinte actualitate", netrucată, nedrămuită. Singură, corectitudinea reacției moral-civice nu e în stare a acorda o mare valoare textului suferind de o carență estetică. E
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
reiau câte o temă jurnalistică tratînd-o în cheie proprie și accentuînd latura formală a versificației, creează în ansamblul volumului o variație utilă, evitînd excesul de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer și cam vulgar, dar și rezultatul unei experiențe directe și larg împărtășite: ultimul deceniu fiind, la noi, unul de renaștere rapidă și de dezvoltare devorantă a gazetăriei. De altfel, Șerban Foarță e și autorul unui ingenios și subtil eseu despre jurnalism - Dublul regim
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
și pe mine: "(...) Ilie Constantin s-a grăbit să-mi reproșeze că n-am scris despre volumul său de versuri (Celălalt). Mereu preocupat doar de sine, acest poet și critic. Nu-mi place factura lui interioară; are ceva frivol și vulgar. Un mascul încrezut.". E limpede, Victor Felea mă detesta din toată inima, iar eu n-aveam să-i cunosc repulsia decât după treizeci de ani. Distanța temporală atenuează șocul. Așa arătam în ochii semenului meu din Cluj, care pare convins
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
repulsia decât după treizeci de ani. Distanța temporală atenuează șocul. Așa arătam în ochii semenului meu din Cluj, care pare convins că mă scruta până în adâncul neplăcutei mele ființe: nu-i plăcea factura mea interioară, unde distingea "ceva frivol și vulgar": "Un mascul încrezut." ...Allez, cel ce a putut da o atât de dezolantă răsfrângere în simțirea unui contemporan nu are altceva de făcut decât să-și examineze, calm, "portretul". Cum aș putea discuta verosimilitatea celor scrise în singurătate de un
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
insuccesul se dovedesc indecente și vor fi prin urmare culpabilizate. Nimic mai ininteligibil însă decât acest standard de viață al unor oameni care nu reușesc astfel decât să fie profund nefericiți! Ei parvin la "fericire" prin mijloace de la prima vedere vulgare (Bruckner vorbește despre kitsch). Constanta intoxicare cu false idealuri și necesități le va face însă nu doar acceptabile, dar și urgent (și prin ele însele) dezirabile. În fond, ce e vulgaritatea, sau kitschul, dacă nu o convenție vremelnică? Autorului nu
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
de acum trei stagiuni. La Teatrul Odeon s-a încercat un experiment în ceea ce ar privi împletirea dintre teatru și dans. Balerinul și coregraful Răzvan Mazilu a realizat Îngerul albastru, pe un scenariu propriu, cam riscant și poate mult prea vulgar, neargumentat în demersul regizoral și scenic. Teatrul Nottara, cu toate convulsiile prin care a trecut reușește un spectacol spumos, bine articulat, Oscar, în regia lui Alice Barb, cu o distribuție bine animată, strînsă în jurul lui George Ivașcu, actor invitat aici
Un interval și mediocritatea lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15924_a_17249]
-
istorice". Tocmai în 1935, Pompiliu Constantinescu, reflectînd și punînd în valoare tipologia personajelor lui Caragiale în comedii, despre tipologia feminină observa deosebirile în simetria lor prea evidentă: "Asemănarea și filiația dintre Zița, Veta și Zoe, trei fețe ale "eternului feminin" vulgar, romanțios, cu un limbaj, cu gusturi, cu voințe precizate, exprimă trei mentalități surprinse în nuanța lor specială. Zița, generația de mahalagioaică mai evoluată, aspiră la "intelectualul" Venturiano și îi plac escapadele sentimentale, grădinile de vară. Veta, dezamăgită în căsnicia ei
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
mare piedică. Cum reușești să eviți repetiția într-un discurs destul de limitat ca tematică și ca posibilități lingvistice? Al doilea obstacol este cititorul. Cum faci să-l convingi de reușita artistică printr-un text care poate fi ușor calificat drept vulgar, pornografic etc. Iar a treia dificultate, care le agravează pe celelalte două și care este specifică spațiului nostru cultural, este lipsa tradiției. Nu prea avem "curajoși" în acest domeniu. E adevărat, există o Povestea poveștilor, dar fără urmări. Sînt pagini
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
atît îi exprimă mai adecvat esența. Pînă și înjurăturile sînt mai aproape de Dumnezeu decît teologia sau meditația filosofică. De altfel, înjurăturile, în grade diferite, lui și numai lui i se adresează. De s-ar referi la oameni, ar fi iremediabil vulgare, fără inspirație și fără consecințe. Înjuri Dumnezeul unui om și nu omul. Acesta nu poartă nici o vină, căci Dumnezeu este sursa inițială a păcatului și a erorii... Tot ce în mine țipă după viață îmi cere să renunț la Dumnezeu
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
leninistă, nimeni nu-l căuta pe Constantin Noica din dragoste pentru Nicolae Ceaușescu sau din simpatie pentru politica culturală a Suzanei Gâdea. A proclama astăzi astfel de năzbîtii e o simplă aflare în treabă. De regulă, se recurge la un vulgar sofism. De vreme ce, izolați la munte, dădeam impresia că se putea funcționa normal în contextul mizerabil de atunci, înseamnă că, indirect, legitimam acel context, calificîndu-l drept respirabil. E ca și cum ai spune: de vreme ce ai supraviețuit unui taifun, înseamnă că taifunul are și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
rămîne cea mai adevărată, mai vie, mai înveselitoare și mai nostalgică proză românească pe care am citit-o eu de zece ani încoace. O astfel de carte umilește întregul experimentalism pretențios al anilor '80 ca și oralitatea, de multe ori vulgară, a ultimului deceniu. Să fie primul exemplu, la noi, de carte aparținînd acelei literaturi "post-ironice" de care vorbește Pynchon? Să lăsăm întrebarea deschisă... ~ți mulțumesc în numele cititorilor noștri pentru aceste răspunsuri. Berlin, decembrie 2001
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
e deloc directă. Ea provine dintr-un text extrem de confuz, un galimatias din care nu poți înțelege decît că Liiceanu este antisemit camuflat. Iată o mostră care pare desprinsă din vreun discurs miștocăresc al lui Panurge: "În fine, finalul. Prostia, vulgară sau rafinată, este într-adevăr impenetrabilă; împotriva ei, spunea poetul, pînă și Dumnezeu e neputincios. Ea este sîmburele răului fizic și metafizic. De acord. Dar răul și răutatea sînt două lucruri diferite. Răul este o categorie metafizică cu care trebuie
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
al Ungariei, aprecia pentru jurnalele televizate de seară că relațiile româno-maghiare reprezintă o problemă mai întâi de toate... psihologică. 3. Ideea postcomunistă despre ce va să zică un trai decent este șocant de inconsistentă, de lipsită de pătrundere și de vlagă, de vulgară. Ea se rezumă la un singur cuvânt: bani. Nu se referă și la ceea ce poți face cu banii sau la ceea ce poți pretinde pe lângă bani și, uneori, în locul lor. Acest exclusivism este cel care alienează individul și nu spune nimic
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]