303 matches
-
știință interpolează actele teoretice în masa experienței". 30 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 62. 31 "Cuvântul de modă veche înțelepciune (înțelepciune despre lume, despre lume și viață)" este echivalat de Husserl chiar cu expresia modernă ("actualmente preferată") de Weltanschauung: " În acest sens, noi va trebui să considerăm înțelepciunea sau Weltanschauung-ul drept o componentă esențială a acelui habitus uman încă foarte prețios, care ne este prezent în spirit în ideea virtuții perfecte, desemnând aptitudinea obișnuită referitoare la toate orientările
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ca știință riguroasă, p. 62. 31 "Cuvântul de modă veche înțelepciune (înțelepciune despre lume, despre lume și viață)" este echivalat de Husserl chiar cu expresia modernă ("actualmente preferată") de Weltanschauung: " În acest sens, noi va trebui să considerăm înțelepciunea sau Weltanschauung-ul drept o componentă esențială a acelui habitus uman încă foarte prețios, care ne este prezent în spirit în ideea virtuții perfecte, desemnând aptitudinea obișnuită referitoare la toate orientările posibile ale atitudinilor umane, anume de a cunoaște, a valoriza și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ale atitudinilor umane, anume de a cunoaște, a valoriza și a voi" (ibid., p. 58). 32 Ibid., pp. 58-59. 33 Ibid., p. 56. De altfel, chiar utilizarea termenului de "istoricist" în loc de "istorist" (vezi II, 1A) arată că autorul vede în Weltanschauung produsul unei supralicitări, al importanței exagerate ce li se acordă faptelor istorice. Altminteri, Husserl recunoaște că "avem nevoie de istorie", dar "nu în maniera unui istoric, pentru a ne pierde în complicațiile contextelor de dezvoltare din care au rezultat marile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
marile tipuri spirituale se raportează la impresia produsă de lume și de viață" (ibid., pp. 39-41). 101 Apud Anton Dumitriu, Alétheia..., p. 25. 102 W. Dilthey, Einleitung..., p. 150. 103 L. Blaga, Censura transcendentă, pp. 445-446. 104 M. Scheler, Philosophische Weltanschauung, p. 1. 105 Ibid., p. 13. 106 Al. Paleologu, Amicus Plato... sau "Despărțirea de Noica" în Ipoteze de lucru, București, Editura Cartea Românească, 1980, p. 57. 107 C. Noica, De caelo, București, 1937, p. 71. 108 Ibid., p. 77. 109
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Welt in den Geisteswissenschaften în Gesammelte Schriften, VII, Berlin/Leipzig, Verlag von B.G. Teubner, 1927 (ed. I: 1910), tradusă în românește și prefațată de Virgil Drăghici Construcția lumii istorice în științele spiritului, Cluj, Editura Dacia, 1999). Idem, Die Typen der Weltanschauung, 1911. Literatură secundară Erich Becher, Geisteswissenschaften und Naturwissenschaften. Untersuchungen zur Theorie und Einteilung der Realwissenschaften, München/Leipzig, Verlag von Duncker & Humblot, 1921. Lucian Blaga, Ființa istorică, Cluj, Editura Dacia, 1977. Idem, Fețele unui veac în Încercări filozofice, Timișoara, Editura Facla
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
die Philosophie, Leipzig, Verlag von S. Hirzel, (ed. I: 1895), 1907. Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă, București, Editura Cartea Românească, 1983. Idem, Cearta cu filozofia. Eseuri, București, Editura Humanitas, 1992, Th. Litt, Wissenschaft, Bildung, Weltanschauung, 1928, Andrei Marga, Introducere în filozofia contemporană, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. Arnold Metzger, Phänomenologie und Metaphysik. Das Problem des Relativismus und seiner Überwindung, Pfullingen, (ediția I: 1933), 1966. Constantin Noica, Mathesis sau bucuriile simple, București, Fundația pentru Literatură
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sau explicare? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Cluj, Editura Dacia, 1989, traducere de Andrei Marga (ed.germ.:1978). Erich Rothacker, Logik und Systematik der Geisteswissenschaften, 1926. Idem, Einleitung in die Geisteswissenschaften, Tübingen, (ed. a II-a), 1930. Max Scheler, Philosophische Weltanschauung, Bonn, 1929. Herbert Schnädelbach, Philosophie in Deutschland 1831 1933, Frankfurt am Main, Suhrkamp, (ed. I: 1983), 1991. Idem, Hegel zur Einführung, Hamburg, Junius Verlag, 1999. Georg Simmel, Hauptprobleme der Philosophie, Berlin, Walter de Gruyter & Co. Verlag, 1964. Eduard Spranger, Lebensformen
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
eitc "15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile ei" Fundamentul gândirii postmoderne constă într-o viziune asupra lumii radical diferită de imaginile anterioare promovate în istoria civilizației euroatlantice. Se pot distinge, în acest sens, trei tipuri de Weltanschauung. a) Viziunea antică. Antichitatea greco-latină s-a hrănit cu o imagine a lumii complet diferită de cea din zilele noastre. Lumea anticilor era divină - adică perfectă. Creată și diriguită de zei, ea le ridica anticilor probleme privind, aproape în exclusivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Joseph Rovan despre Edmond Michelet 3. Avem de-a face aici cu aplicarea distincției făcute de Maritain între acțiunea săvîrșită în spiritul unui creștin și aceea săvîrșită în calitate de creștin. Konrad Adenauer resimțea această dihotomie atunci cînd deosebea religia creștină de Weltanschauung-ul creștin, adică de viziunea lumii prin prisma religiei. Credința este sursa de inspirație, mijlocul de a descifra evenimentele și de a combate aberațiile cum ar fi colectivismul sau "statolatria". Credința este, ca și la Alcide de Gasperi, "sursa interioară
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în timp ce celelalte realizări, cum ar fi CECA, CEE, au fost rezultatul unor aporturi mai diverse. De fapt, aportul creștin-democrat se raportează mai ales la un anumit tip de politică, la o metodă, la concepte extrase din viziunea asupra lumii, din Weltanschauung-ul creștin-democrat. Acest aport se limitează la trei aspecte. Primul este definiția și punerea în aplicare a unei politici inedite, rezumată prin declarația de la 9 mai 1950, bazată pe libera adeziune, pe democrație, pe prudența etapelor, pentru a doborî trinomul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
prin creștinism se definește Eminescu. Este curios cu câtă ușurință se trece peste onesta lui autodefinire. "Eu rămân ce-am fost: romantic" înseamnă mai mult decât se consideră îndeobște; versul nu trimite doar la un crez literar, ci la o Weltanschauung și la un mod de existență. Eminescu este, înainte de toate, o majoră întruchipare românească a omului romantic, cu virtuțile, dar și cu limitele sale. Regăsim în el, în strai național, paseismul romantic, evaziunea în exotic, pesimismul superior, "religiozitatea fără religie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mă întorc la problema culturii. Schimbarea cea mai importantă, care nu a fost încă operată și care colorează toate celelalte schimbări din Europa de Est, ar fi trebuit, așa cum am menționat deja, să afecteze cultura, termen pe care îl înțeleg ca un Weltanschauung colectiv, adică valorile, atitudinile, comportamentele și virtuțile specifice fiecărei societăți, care au un efect profund asupra atitudinilor și comportamentului politic, economic, social/civic și individual. De la Max Weber și Clifford Geertz, Ronald Inglehart și Christian Welzel, printre alții, știm că
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
în alb din respect pentru subiect și pentru faima autorului. Autor care nu e, decepție, nici guru, nici yoghi, ci un savant occidental care studiază în doctrinele Orientului, precum și în practicile tradiționale ale unor popoare, nu numai extra-europene, structurile de Weltanschauung în accepția metafizică explicată mai sus. Lucrările lui științifice sunt în fond ceea ce el declară la început în prefața Oceanografiei : „Cartea aceasta nu e o carte de gândire, ci una de înțelegere”. De gândit, bine sau rău (rău, cel mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și comentator al frumosului, convins de puterea „rațiunii omenești”. Pe scurt, idealul clasic al omului, dimensiune capitală a tratatului de estetică, se reflectă în întreaga-i operă. Confesiune fundamentală, Idei trăite probează că la V. clasicismul stă la temelia unei Weltanschauung de exemplară altitudine ontologică. Se pronunțase de timpuriu în sensul unei arte care, pornind de la datele complexe ale existenței, „dobândește expresivitate umană, ia parte la mobilismul vieții istorice și exercită marea ei putere asupra societății”. Ideea de „heteronomie a artei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
au făcut alții să devenim. Lucrurile simple sunt întotdeauna cele mai dificile", spune Jung. "Arta de a fi simpli este cea mai înaltă, la fel cum a ne accepta pe noi înșine este esența problemei morale și nucleul unei întregi Weltanschauung.2" Nu sunt un reprezentant al pesimismului existențial, care presupune că orice acțiune este destinată eșecului; în viață sunt și succese, progrese, daruri, noroc. Dar nici persoanele de mare succes nu sunt ferite de crizele existențiale, care fac ca totul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care poate ușor să ne conducă la depresie, la agresivitate sau la dependență. Am în fața ochilor pierderea sensului a numeroase persoane care, din anumite motive, au asistat la prăbușirea principiilor lor religioase sau politice, a viziunii lor despre lume, a Weltanschauung-ului. Mă gândesc la cine a muncit ani buni într-o companie sau bancă și pierde pe neașteptate locul de muncă începând să se simtă inutil. Sau la antreprenorii respectabili care odată cu criza economică, au pierdut firma construită în atâția
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se ajunge la rezultate stabile și de durată, în condițiile unei supravegheri atente. În plus, ei nu aveau încă o inserție socio-profesională clar conturată și nici un echipament ideo-afectiv maturizat pe deplin, astfel că evoluția lor putea fi modelată mai ușor. Weltanschauung-ul victimelor era ușor restrâns și făurit oarecum artificial, din lecturi și vise mai mult decât din experiența de viață, iar sistemul de motivații era încă fragil: 'Mentalul tinerilor, în general, se pliază perfect pe realitatea trăită și de aceea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
criticul: George Coșbuc, Adrian Maniu, V. Voiculescu sau Lucian Blaga. După același principiu recuperator, susținut acum de o schemă riguros articulată, e construit și studiul Mihail Sadoveanu (1978), subintitulat Universul artistic și concepția fundamentală a operei. Propunându-și să reconstituie Weltanschauung-ul sadovenian, T. situează universul autorului analizat între doi poli (natura și durata istorică), antinomia originară fiind interpretată prin intermediul a trei opoziții secundare: natură/om, natură/civilizație, trecut/prezent. Fără a oferi o imagine radical nouă asupra lui Sadoveanu, cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
pare coșmaresc, după cum mă înspăimântă ideea unui critic care exprimă vocea poporului. în orice caz, din perspectiva publicului, cred că regizorul nu este perceput neapărat ca un autor. Cu alte cuvinte, nu am auzit mulți spectatori să sesizeze diferențele de Weltanschauung între Coppola sau Altman, de pildă. Numele unui regizor, ca și numele unui actor aș zice că în mai mare măsură numele unui actor decât numele unui regizor este, pentru public, un brand. Lumea merge la filmele lui Nae Caranfil
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și raporturile acesteia cu lumea, după cum există și o filozofie o istoriei axată pe misterul lumii văzut în raport cu Biserica"14. Vedem că ceea ce diferă este perspectiva abordării obiectului de studiu, perspectivă care, în ultimă instanță, se rezumă la subiectivitatea individuală, Weltanschauung și, mai ales, credință. Necesitatea unei teologii a istoriei, de sine stătătoare, era semnalată și de filozoful perioadei interbelice Alexandru Mironescu. Acesta dorea o "istorie spirituală a lumii, care să explice succesiunea evenimentelor valorificând o concepție spirituală, o mișcare a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
deja scris în primăvara lui ’58, când ne-am împrietenit, și pe care mi l-a arătat în „secretul cel mai desăvârșit”, deoarece nu numai că nu era „publicabil”, dar poemul trăda și concepția sa despre lume, idealismul său structural, Weltanschauung-ul său care îl diferenția radical de momentul mocirlos și fals, literar, de atunci, post-stalinist, dar, cum s-a întâmplat și cu Eminescu cu un secol înainte, îl revela și ca diferit adânc structural, în „instinctivitatea, în obsesia sa poetică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
După ce a pus accentul pe bunăstare materială, pe bani și pe securitate fizică, epoca noastră ar da prioritate calității vieții, exprimării sinelui, spiritualității, preocupărilor referitoare la sensul vieții. De la un sistem cultural esențialmente materialist, noi am fi trecut la un Weltanschauung de tendință „postmaterialistă”. Societate informațională, societate postmaterialistă: în acest fel am vedea estompându-se, puțin câte puțin, atotputernicia „lucrurilor” descrisă odinioară de Georges Perec. Dacă prin „sfârșitul” societății de consum înțelegem istovirea pasiunilor consumeriste și respingerea comercializării nevoilor, ideea nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
igienei mintale. Considerată din acest unghi de vedere, igiena mintală are un caracter doctrinar, de factură psihosocio-morală, fiind depozitara unui sistem complex de valori, fapt care-i conferă un anumit profil funcțional de factură spirituală, integrat unei „concepții despre lume” (Weltanschauung). Temele centrale ale igienei mintale sunt sănătatea mintală și boala psihică. În sfera igienei mintale ele dobândesc semnificații noi și complexe, care prin valoarea lor depășesc cadrul strict al medicinei. Sănătatea mintală este un concept care decurge din cel de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
A tematica de tulburare B b) nivele fenomenale, care derivă de la nivelul de adaptare subiectivă; c) nivelele socio-culturale, care sunt legate de valorile normative ale conformismului comportamental în raport cu modelul socio-cultural; d) normarea ideologică, legată de o anumită concepție despre lume (Weltanschauung); e) normarea profesională, legată de comportamentul zilnic, profesional, instituționalizat. Un alt aspect se referă la structura normei și tratează poziția formală și structurală a anormalului față de normal; în sensul acesta, sunt descrise opt forme de bază ale situației anormale, conform
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Cl. Herzlich, sănătatea pare a depinde de individ, pe când boala apare ca un „obiect” produs de un anumit mod de viață socială. Un rol important îl are și influența valorilor cultural-morale ale modelului social și în special concepția despre lume (Weltanschauung). Astfel, M. Mauss remarcă faptul că în societatea primitivă predomină ideea de „moarte”, pe când în societățile civilizate, ideea de „boală”. Ambele au o valoare opusă sănătății, dar concomitent ele sunt și purtătoarele unei semnificații simbolice de pericol. Din punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]