428 matches
-
doamna administratoare? Dar dacă aceasta - intervenind cine știe ce urgență majoră după telefonul ce-l primise de la Centrul cultural, n-ar mai fi avut nici o cameră disponibilă, sau n-ar fi fost binevoitoare și corectă cu noi, cum din fericire a fost? Xeniei, alături de care ne-am aflat în câteva din cele mai grele momente ale vieții sale, puțin îi păsa dacă ne-am aranjat sau am rămas în aer - ea știa una și bună: că trebuie să dispară cât mai repede din preajma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sunt lucruri diferite. Prea multă subtilitate strică, abuzul o transformă din calitate în defect. Finețea nu e niciodată prisoselnică. * La repetiția generală a unei piese a lui Mazilu, plină de vervă, e adevărat, ca aproape toate textele sale, prietena noastră Xenia, lângă care stăteam, râdea, literalmente, la orice replică, la orice cuvânt. Vroia să arate că nu-i scapă nici o nuanță, că îi descifrează orice aluzie. Se transformase într-un hohot continuu, exagera, evident, încât soțul ei, mai înțelept, deși el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a suferit un intermezzo de trei luni, fiind trimis cu titlu provizoriu la St. Petersburg spre a întări personalul, redus de absența inopinată a unui secretar doar la un consilier, în momentul în care ceremoniile legate de căsătoria marii ducese Xenia 21, fiica țarului, cu Marele duce Alexandru Mihailovici, impuneau prezența unei misiuni românești mai consistente. Acest sejur în Rusia, deși de scurtă durată, mi-a lăsat amintiri foarte colorate. Mai întîi, căsătoria imperială la castelul Peterhof, ale cărui fațade din
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fes roșu. 20 Soția lui Milan al II-lea, Obrenovici. Era fiica lui Paul Cheșcu și a Pulcheriei Sturdza. Autorul era vărul lui Milan, a cărui mamă era născută Catargi (a avut ulterior 2 copii cu Ion Al. Cuza). 21 Xenia Alexandrovna, fiica lui Alexandru al III-lea și a Mariei Teodorovna, sora viitoarei regine Alexandra a Angliei. Era vară de-a doua cu mirele și cu viitoarea Regină Maria a României. 22 Născută principesă Dagnuar a Danemarcei. 23 Unul din
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ai Ralucăi au fost călugări (Calinic și Iachift, acesta din urmă fiind stareț) și trei surori ale ei au fost călugărițe, toate la mânăstirea Agafton ( Fevronia, Olimpia și Sofia) o altă soră a ei, Safta, având o fiică pe nume Xenia care s-a călugărit de asemenea la Agafton. Raluca a mai avut un frate laic, pe Iorgu, și o soră de asemenea laică, Marghioala. Avem de-a face, așadar, cu o familie profund religioasă și cu o mânăstire, Agafton, unde
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aflat evenimentul. Peste noapte, patru șalupe cu abur rusești au atacat cele trei monitoare turcești care în toate nopțile staționau de pază la intrarea canalului Măcinului. În prima șalupă purtând numele Țarevici, se afla locotenentul Du basof, în a doua, Xenia (numele unei fiice a țarului) se afla locotenentul Seștacof, în fiecare din aceste șalupe se aflau și alți militari inferiori; pe Xenia se afla și maiorul Murgescu din marina română. Șalupele se apropiară în tăcere, dar sentinela de pe unul din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la intrarea canalului Măcinului. În prima șalupă purtând numele Țarevici, se afla locotenentul Du basof, în a doua, Xenia (numele unei fiice a țarului) se afla locotenentul Seștacof, în fiecare din aceste șalupe se aflau și alți militari inferiori; pe Xenia se afla și maiorul Murgescu din marina română. Șalupele se apropiară în tăcere, dar sentinela de pe unul din monitoare, simțind apropierea, întrebă: „Cine e acolo?“ Dubasof, care cunoștea limba turcă, răspunse: „Prieteni!“ Dar accentul îl trădă, iar sentinela dete alarma
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care merse să se izbească de vapor. Explozia se produce și monitorul se scufundă. Imediat apoi Seștacof slobozi și el torpila în contra altui monitor. Efectul fu fulgerător. Monitorul, lovit sub linia de plutire, se sparse și se scufundă repede. Dar „Xenia“, voind să se retragă spre a nu fi atrasă în viitoare, se aplecă pe o parte și primi apă la mașină. Era primejdie de înecare. Atunci maiorul Murgescu, cu prețul vieții, se scoborî în compartimentul mașinii și o puse din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
temporar, împreună cu alte vase de război, „cu inventar“, armatei ruse. Maiorul Ion Murgescu (1816-1913), care urmase școala navală din Brest (Franța), ajutor al comandantului flotilei române, era detașat pe lângă comandamentul flotilei ruse de pe Dunăre. El nu se afla pe șalupa Xenia, ci pe șalupa Rân dunica, alături de comandantul expediției, locotenentul de marină Dubasov. Maiorul Murgescu a dovedit curaj și prezență de spirit în momentul în care mecanicul român al Rândunicii, fiind rănit, i-a luat locul, reușind să redreseze șalupa. Rezultatul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sunteți oaspeții mei, București, 1984; Ningea peste rododendroni, București, 1986; În căutarea lui Avram Iancu, Timișoara, 1989; Năzdrăvăniile iepurașului Zdup, București, 1992; Povestiri de ascultat și de colorat, București, 1999. Traduceri: Maxim Gorki, Opere XXVIII, București, 1964 (în colaborare cu Xenia Stroie). Repere bibliografice: Sergiu Teodorovici, „Armonica”, IL, 1962, 8; Virginia Burduja, „Ghiocei pentru mama”, CRC, 1983, 9; Hristu Cândroveanu, „Sunteți oaspeții mei”, CNT, 1984, 23; Filip Moroșan, „Sunteți oaspeții mei”, CRC, 1985, 2; H. Zalis, „Bibliografie de literatură română pentru
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
Al. Dumas, După douăzeci de ani, I-II, București, 1961; Maxim Gorki, Viața lui Klim Samghin, în Opere, XIX-XXII, București, 1961 (în colaborare), Viața lui Matvei Kojemeakin, București, 1968 (în colaborare cu Vasile Radu), Copilăria, București, 1972 (în colaborare cu Xenia Stroe), La stăpân, București, 1972 (în colaborare cu Maria Roth), Universitățile mele, București, 1972 (în colaborare cu Suzi Recevschi); M.T. Reid, Călărețul fără cap, București, 1961 (în colaborare cu Ecaterina Șișmanian); Astrid Lindgren, Aventurile lui Kalle Blomkvist, București, 1962 (în
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
K.D. Ușinski, Baba iarna face pozne, București, 1948 (în colaborare cu Eugen Vinea); A.I. Kuprin, Sulamita, București, 1948; Maxim Gorki, Întreprinderile Artamonov, București, 1949 (în colaborare cu Mihail Baras); Lev Kassil, Sub semnul lui Marte, București, 1949 (în colaborare cu Xenia Stroe); S. Marșak, Puișorii în cușcă, Oradea, 1949 (în colaborare cu Andrei Ivanovski); Vera Panova, Tovarăși de drum, București, 1949; Mihail Bubennov, Mesteacăn alb, I-II, București, 1949-1954 (în colaborare cu Eugen Vinea); M. Auezov, Abai, București, 1950 (în colaborare
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
cu cafea amestecată cu 100 ml de lichior de cafea. Foile se pot umple cu ce dorimfrișcă, ciocolată, cremă de ness, cremă de nucă, de preferat, se face o umplutură cu frișcă și cacao. Se glasează cu ciocolată topită. TORT XENIA 450 g zahăr, 200 ml de apă, 12 ouă, 100 g cacao, 400 g nuci, puțină frișcă Se fierbe un sirop făcut din zahăr și apă, se lasă să clocotească bine. După ce se răcește adăugăm gălbenușurile, cacao, 200 g de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
îl va face și mai frumos pe Ulise în vederea unei ospitalități generoase. Vom reține că, în general, ospitalitatea îl face mai frumos pe cel găzduit. Integrarea merge și mai departe în acest caz, deoarece Telamah fiul lui Ulise este în xenia legat de Nestor prin tatăl său52. Asemănarea fiului cu tatăl său va juca în mai multe rânduri în Odiseea un rol de adevărat pașaport, permițând stabilirea unor legături de recunoaștere foarte puternice. Dacă ospitalitatea lui Nestor este mai puțin fastuoasă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
zeul vânturilor, trăiește într-un oraș; Lestrigonii, căpcăuni canibali și antropofagi, țin sfat în agora; Circe, vrăjitoarea, locuiește într-un palat plin de servitori. Una din instituțiile umane cele mai persistente, chiar și în caracterul popular al poveștii, este ritualul xenia. Dar ospitalitatea descrisă îi subliniază aici mai ales perversiunile: mâncarea oferită de Lotofagi îi face pe oameni să uite (9.94-97)82; Circe oferă o masă cu droguri în ea (10.234-236)83*; cântecul sirenelor aduce de asemenea uitarea întoarcerii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este capital pentru Ulise, ca să știe dacă să aibă încredere în el, dacă această ospitalitate este formală sau autentică. Dorința îi va fi împlinită și Eumeu va fi răsplătit. Steve Reece se întreabă dacă o astfel de scenă ține de xenia, pentru că, în lumea homerică, xenia se referă la relația între oameni cu același statut social. Oaspetele este un cerșetor, un implorator și nu un xenos propriu-zis. Este de o ironie evidentă și emoționantă să vezi un servitor care oferă ospitalitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
știe dacă să aibă încredere în el, dacă această ospitalitate este formală sau autentică. Dorința îi va fi împlinită și Eumeu va fi răsplătit. Steve Reece se întreabă dacă o astfel de scenă ține de xenia, pentru că, în lumea homerică, xenia se referă la relația între oameni cu același statut social. Oaspetele este un cerșetor, un implorator și nu un xenos propriu-zis. Este de o ironie evidentă și emoționantă să vezi un servitor care oferă ospitalitate stăpânului său. Primirea este în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
exprimă foarte explicit fiului lui Nestor când îi spune: "suntem prieteni și după părinți, și pentru că sântem de-o seamă, iar drumul ăsta , pe care l-am făcut împreună, ne va lega și ai mult" (15.196-198) p. 35 II, Xenia este ereditară (vezi Iliada) unde războinicii dușmani, Glaucus și Diomede descoperă că bunicii lor, Belephoron și Oenus, au fost xenoi și și-au schimbat cadouri (Iliada, 6.119-236). Ei renunță să se lupte, arătând astfel că instituția xenia transcende fidelitățile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
35 II, Xenia este ereditară (vezi Iliada) unde războinicii dușmani, Glaucus și Diomede descoperă că bunicii lor, Belephoron și Oenus, au fost xenoi și și-au schimbat cadouri (Iliada, 6.119-236). Ei renunță să se lupte, arătând astfel că instituția xenia transcende fidelitățile politice. 53* Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 68, I (nota trad.). 54 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 62, I (nota trad.). 55 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, pp. 35-36, II (nota trad.). 56
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Elvira, cu domiciliul actual în Germania, Konstanz, Petershauserstr. 3. 214. Szabo Istvan, născut la 10 decembrie 1956 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Szabo Istvan și Kiraly Iren, cu domiciliul actual în Suedia, Kumla, Von Rosenstensvagen 9. 215. Szabo Xenia, născută la 11 octombrie 1957 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Libus Geza și Ecaterina, cu domiciliul actual în Suedia, Kumla, Oppegardsvagen 10. 216. Hazota Alexandru, născut la 2 martie 1954 în localitatea Borșa, județul Maramureș, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
Victoria, cu domiciliul actual în Germania, Koln, Palmstr. 27. 119. Bohm Viorel, născut la 24 septembrie 1953 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiul lui Munteanu Valentin și Alexandrina, cu domiciliul actual în Germania, Oberasbach, Blutenstr. 4A. 120. Schwagerl Turschenreuth Xenia, născută la 14 decembrie 1955 în Craiova, județul Dolj, România, fiica lui Condruț Aureliu și Janna, cu domiciliul actual în Austria, Oberstinkenbrunnstr. 1. 121. Șerban Ernestina, născută la 28 iunie 1944 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Juhasz Jozsef
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
22 ianuarie 1972 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Chirilă Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Goteborg, Langstromsg. 50B. 114. Gheorghe Ionel, născut la 29 august 1951 în Brăila, județul Brăila, România, fiul lui Gheorghe Constantin și Xenia, cu domiciliul actual în Brăila, str. George Enescu nr. 22, județul Brăila. 115. Andrițoi Maria, născută la 9 august 1952 în localitatea Cărbunari, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Andrițoi Gheorghe și Stana, cu domiciliul actual în Suedia, Huskvarna, Oskarsgatan 6
HOTĂRÂRE nr. 84 din 3 februarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112221_a_113550]
-
gamba din De Sade, împletit cu cel al flautului, care îmi purtau aiurea pașii pe străzile înguste și pustii ale minunatei Praga, mult după încheierea reprezentației în teatrul în care Mozart avusese cîndva premiera cu Don Giovanni. Cele două muziciene, Xenia Stollar și Vera Balogh interpretează și în spectacolul de la Sibiu, divin, compozițiile aceluiași Vasile Șirli. Așadar, cuvîntul lui Rabelais mai are un element care să-i redefinească pe scenă toată forța nebuniei lui: muzica lui Șirli. O lume simplă, în
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, excepție ridicată de Ion Nicolae Ghika și Xenia Ghika în Dosarul nr. 13.530/2003 al Judecătoriei Sectorului 6 București. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că aceasta este
DECIZIE nr. 450 din 26 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164142_a_165471]
-
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, excepție ridicată de Ion Nicolae Ghika și Xenia Ghika. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că, prin instituirea calității procesuale pasive a Băncii Naționale a României în litigiile având ca obiect restituirea unor obiecte din metale prețioase, aliaje ale acestora și pietre prețioase, judecarea unor astfel de cauze duce
DECIZIE nr. 450 din 26 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164142_a_165471]