284 matches
-
între care există o legătură chimică, xenonul poate forma și substanțe cum ar fi "clatrații", în care atomi de xenon sunt legați de structura cristalină a altui compus. Un exemplu este xenonul hidratat, Xe·5,75 HO, unde atomii de xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire de 24 °Celsius. Xenonul mai poate forma compuși fulerenici endoedrali, unde atomii de xenon sunt prinși în interiorul moleculei de fulerene. Atomii de xenon
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
legați de structura cristalină a altui compus. Un exemplu este xenonul hidratat, Xe·5,75 HO, unde atomii de xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire de 24 °Celsius. Xenonul mai poate forma compuși fulerenici endoedrali, unde atomii de xenon sunt prinși în interiorul moleculei de fulerene. Atomii de xenon prinși în interiorul fulerenei pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
xenonul hidratat, Xe·5,75 HO, unde atomii de xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire de 24 °Celsius. Xenonul mai poate forma compuși fulerenici endoedrali, unde atomii de xenon sunt prinși în interiorul moleculei de fulerene. Atomii de xenon prinși în interiorul fulerenei pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire de 24 °Celsius. Xenonul mai poate forma compuși fulerenici endoedrali, unde atomii de xenon sunt prinși în interiorul moleculei de fulerene. Atomii de xenon prinși în interiorul fulerenei pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității schimbării chimice a atomului de xenon din această împrejurare
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
fulerene. Atomii de xenon prinși în interiorul fulerenei pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității schimbării chimice a atomului de xenon din această împrejurare. Totuși, atomul de xenon poate avea o influență electronică asupra reactivității fulerenei. Din cauza faptului că atomii de xenon au cel mai mic status de energie, aceștia se resping unii pe alții și nu pot forma o legătură
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității schimbării chimice a atomului de xenon din această împrejurare. Totuși, atomul de xenon poate avea o influență electronică asupra reactivității fulerenei. Din cauza faptului că atomii de xenon au cel mai mic status de energie, aceștia se resping unii pe alții și nu pot forma o legătură moleculară, așa cum găsim, de altfel, la oxigen
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității schimbării chimice a atomului de xenon din această împrejurare. Totuși, atomul de xenon poate avea o influență electronică asupra reactivității fulerenei. Din cauza faptului că atomii de xenon au cel mai mic status de energie, aceștia se resping unii pe alții și nu pot forma o legătură moleculară, așa cum găsim, de altfel, la oxigen sau la brom (O și Br). Totuși, când atomii de xenon devin energizați, ei
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
că atomii de xenon au cel mai mic status de energie, aceștia se resping unii pe alții și nu pot forma o legătură moleculară, așa cum găsim, de altfel, la oxigen sau la brom (O și Br). Totuși, când atomii de xenon devin energizați, ei pot forma excimeri (dimeri excitați) , până când electronii se reîntorc la statutul de energie slab. Această entitate se formează deoarece atomii de xenon tind să umple ultimul strat electronic, și pot face acest lucru prin adăugarea unui electron
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
găsim, de altfel, la oxigen sau la brom (O și Br). Totuși, când atomii de xenon devin energizați, ei pot forma excimeri (dimeri excitați) , până când electronii se reîntorc la statutul de energie slab. Această entitate se formează deoarece atomii de xenon tind să umple ultimul strat electronic, și pot face acest lucru prin adăugarea unui electron dintr-un atom vecin de xenon. Timpul tipic de viață al unui excimer de xenon este de 1-5 nanosecunde, iar descompunerea sa eliberează fotoni cu
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
excimeri (dimeri excitați) , până când electronii se reîntorc la statutul de energie slab. Această entitate se formează deoarece atomii de xenon tind să umple ultimul strat electronic, și pot face acest lucru prin adăugarea unui electron dintr-un atom vecin de xenon. Timpul tipic de viață al unui excimer de xenon este de 1-5 nanosecunde, iar descompunerea sa eliberează fotoni cu o lungime de undă de aproximativ 150 și 173 nm. Xenonul poate forma, de asemenea, excimeri cu alte elemente, cu halogeni
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
de energie slab. Această entitate se formează deoarece atomii de xenon tind să umple ultimul strat electronic, și pot face acest lucru prin adăugarea unui electron dintr-un atom vecin de xenon. Timpul tipic de viață al unui excimer de xenon este de 1-5 nanosecunde, iar descompunerea sa eliberează fotoni cu o lungime de undă de aproximativ 150 și 173 nm. Xenonul poate forma, de asemenea, excimeri cu alte elemente, cu halogeni, de exemplu: brom, clor și flor. În ciuda faptelor că
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
lucru prin adăugarea unui electron dintr-un atom vecin de xenon. Timpul tipic de viață al unui excimer de xenon este de 1-5 nanosecunde, iar descompunerea sa eliberează fotoni cu o lungime de undă de aproximativ 150 și 173 nm. Xenonul poate forma, de asemenea, excimeri cu alte elemente, cu halogeni, de exemplu: brom, clor și flor. În ciuda faptelor că este un gaz rar, greu și scump de extras din atmosfera terestră, xenonul are un număr larg de aplicații și utilizări
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
de undă de aproximativ 150 și 173 nm. Xenonul poate forma, de asemenea, excimeri cu alte elemente, cu halogeni, de exemplu: brom, clor și flor. În ciuda faptelor că este un gaz rar, greu și scump de extras din atmosfera terestră, xenonul are un număr larg de aplicații și utilizări în viața omului; Xenonul este utilizat, în primul rând, la dispozitivele emițătoare de lumină sau lămpi numite lămpi de xenon, ce sunt utilizate în blițurile fotografice și în lămpile stroboscopice. Primul laser
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
asemenea, excimeri cu alte elemente, cu halogeni, de exemplu: brom, clor și flor. În ciuda faptelor că este un gaz rar, greu și scump de extras din atmosfera terestră, xenonul are un număr larg de aplicații și utilizări în viața omului; Xenonul este utilizat, în primul rând, la dispozitivele emițătoare de lumină sau lămpi numite lămpi de xenon, ce sunt utilizate în blițurile fotografice și în lămpile stroboscopice. Primul laser solid, inventat în 1960, a fost umplut cu lămpi de xenon. În
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
este un gaz rar, greu și scump de extras din atmosfera terestră, xenonul are un număr larg de aplicații și utilizări în viața omului; Xenonul este utilizat, în primul rând, la dispozitivele emițătoare de lumină sau lămpi numite lămpi de xenon, ce sunt utilizate în blițurile fotografice și în lămpile stroboscopice. Primul laser solid, inventat în 1960, a fost umplut cu lămpi de xenon. În continuare, lămpile cu descărcare electrică umplute cu xenon (short-art xenon lamps) au culoarea asemănătoare cu cea
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
omului; Xenonul este utilizat, în primul rând, la dispozitivele emițătoare de lumină sau lămpi numite lămpi de xenon, ce sunt utilizate în blițurile fotografice și în lămpile stroboscopice. Primul laser solid, inventat în 1960, a fost umplut cu lămpi de xenon. În continuare, lămpile cu descărcare electrică umplute cu xenon (short-art xenon lamps) au culoarea asemănătoare cu cea a soarelui la amiază, prin urmare, sunt utilizate în simulatoarele solare. Acest lucru înseamnă că, cromaticitatea acestor lămpi aproximează căldura unui radiator "black
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
emițătoare de lumină sau lămpi numite lămpi de xenon, ce sunt utilizate în blițurile fotografice și în lămpile stroboscopice. Primul laser solid, inventat în 1960, a fost umplut cu lămpi de xenon. În continuare, lămpile cu descărcare electrică umplute cu xenon (short-art xenon lamps) au culoarea asemănătoare cu cea a soarelui la amiază, prin urmare, sunt utilizate în simulatoarele solare. Acest lucru înseamnă că, cromaticitatea acestor lămpi aproximează căldura unui radiator "black body" (radiator "corp negru"), ce are o temperatură apropiată
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
lumină sau lămpi numite lămpi de xenon, ce sunt utilizate în blițurile fotografice și în lămpile stroboscopice. Primul laser solid, inventat în 1960, a fost umplut cu lămpi de xenon. În continuare, lămpile cu descărcare electrică umplute cu xenon (short-art xenon lamps) au culoarea asemănătoare cu cea a soarelui la amiază, prin urmare, sunt utilizate în simulatoarele solare. Acest lucru înseamnă că, cromaticitatea acestor lămpi aproximează căldura unui radiator "black body" (radiator "corp negru"), ce are o temperatură apropiată cu cea
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
în anii 1940 în proiectoarele filmelor, acestea au început să înlocuiască, ca utilizare în același domeniu, lămpile de descărcare electrică cu carbon, care avea defectul că nu erau de lungă-durată, și trebuiau înlocuite adesea. După cum am zis, aceste lămpi cu xenon sunt folosite la filme tipice de 35mm, în sistemele de proiectare pentru filme "IMAX", în farurile auto HID și în alte tipuri de lanterne de specialitate. Aceste lămpi cu descărcare sunt niște surse excelente de radiații ultraviolete de lungime scurtă
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
surse excelente de radiații ultraviolete de lungime scurtă, având emisii intense de raze asemănătoare celor infraroșii, ce sunt utilizate în sistemele ce produc vizibilitate noaptea. Celulele individuale dintr-un televizor cu plasmă sunt alcătuite dintr-un amestec de neon și xenon, amestec care este transformat în plasmă folosind electrozi. Interacțiunea dintre plasma creată și electrozi generează fotoni cu raze ultraviolete, care aprinde stratul de fosfor din partea din față a ecranului. Xenonul mai este utilizat ca "starter de gaz" în lămpile de
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
cu plasmă sunt alcătuite dintr-un amestec de neon și xenon, amestec care este transformat în plasmă folosind electrozi. Interacțiunea dintre plasma creată și electrozi generează fotoni cu raze ultraviolete, care aprinde stratul de fosfor din partea din față a ecranului. Xenonul mai este utilizat ca "starter de gaz" în lămpile de mare presiune cu sodiu. Acesta are cea mai mică conductivitate termală și cel mai mic potențial de ionizare dintre toate gazele nobile neradioactive. Ca gaz nobil, xenonul nu reacționează în timpul
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
față a ecranului. Xenonul mai este utilizat ca "starter de gaz" în lămpile de mare presiune cu sodiu. Acesta are cea mai mică conductivitate termală și cel mai mic potențial de ionizare dintre toate gazele nobile neradioactive. Ca gaz nobil, xenonul nu reacționează în timpul iluminării cu substanțele aflate în lampă. Conductivitatea termală mică minimalizează pierderile de căldură din lampă pe durata stării operaționale, iar potențialul mic de ionizare are drept consecință un nivel scăzut pentru în starea rece, ceea ce permite lămpii
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
stării operaționale, iar potențialul mic de ionizare are drept consecință un nivel scăzut pentru în starea rece, ceea ce permite lămpii să fie pornită mai ușor. În 1962, un grup de cercetători științifici de la "Laboratoarele Bell" au descoperit acțiunea pozitivă a xenonului în lasere , iar, mai târziu, au descoperit faptul că sporul laserului era îmbunătățit de o mică cantitate de heliu adăugată amestecului. Primul laser cu excimer folosea un dimer de xenon (Xe) stimulat de un grupaj de electroni ce produc o
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
cercetători științifici de la "Laboratoarele Bell" au descoperit acțiunea pozitivă a xenonului în lasere , iar, mai târziu, au descoperit faptul că sporul laserului era îmbunătățit de o mică cantitate de heliu adăugată amestecului. Primul laser cu excimer folosea un dimer de xenon (Xe) stimulat de un grupaj de electroni ce produc o emisie stimulată a unor raze ultraviolete de lungime de undă de 176 nm. Clorura de xenon și fluorura de xenon au fost folosite, de asemenea, în lasere cu excimeri (sau
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
mică cantitate de heliu adăugată amestecului. Primul laser cu excimer folosea un dimer de xenon (Xe) stimulat de un grupaj de electroni ce produc o emisie stimulată a unor raze ultraviolete de lungime de undă de 176 nm. Clorura de xenon și fluorura de xenon au fost folosite, de asemenea, în lasere cu excimeri (sau, mai actual, în lasere cu "exciplex"). Laserele cu excimeri conținători de clorură de xenon au fost întrebuințați, de exemplu, în dermatologie. Xenonul a fost utilizat ca
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]