249 matches
-
metalul e încălzit la 1000 °C în azot. Similaritățile ytriului cu lantanidele sunt atât de evidente încât elementul a fost grupat istoric cu ele ca un pământ rar, fiind întotdeauna găsit în natură împreună cu ele în mineralele pământurilor rare. Chimic, ytriul închipuie aceste element mai mult decât vecinul său în tabelul periodic, scandiul, iar dacă proprietățile sale fizice erau puse într-un grafic împreună cu numărul atomic, atunci ar avea numărul atomic de la 64,5 la 67,5, clasându-l între lantanidele
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
împreună cu numărul atomic, atunci ar avea numărul atomic de la 64,5 la 67,5, clasându-l între lantanidele gadoliniu și erbiu. De obicei, cade în aceeași gamă pentru ordinea de reacție, asemănându-se cu terbiul și disprosiul la reactivitatea chimică. Ytriul e aproape ca mărime de așa-numitul "grup al ytriului" de ioni de lantanide grele care în soluție se comportă de parcă ar fi fost unul din ei. Deși lantanidele sunt cu un rând mai jos decât ytriul în tabelul periodic
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
5 la 67,5, clasându-l între lantanidele gadoliniu și erbiu. De obicei, cade în aceeași gamă pentru ordinea de reacție, asemănându-se cu terbiul și disprosiul la reactivitatea chimică. Ytriul e aproape ca mărime de așa-numitul "grup al ytriului" de ioni de lantanide grele care în soluție se comportă de parcă ar fi fost unul din ei. Deși lantanidele sunt cu un rând mai jos decât ytriul în tabelul periodic, similaritatea în cadrul razei atomice poate fi atribuită contracției lantanide. Una
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
la reactivitatea chimică. Ytriul e aproape ca mărime de așa-numitul "grup al ytriului" de ioni de lantanide grele care în soluție se comportă de parcă ar fi fost unul din ei. Deși lantanidele sunt cu un rând mai jos decât ytriul în tabelul periodic, similaritatea în cadrul razei atomice poate fi atribuită contracției lantanide. Una din puținele diferențe chimice notabile ale ytriului și lantanidelor e că ytriul e aproape exclusiv trivalent, pe când circa jumătate din lantanide pot avea valențe diferite de 3
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
în soluție se comportă de parcă ar fi fost unul din ei. Deși lantanidele sunt cu un rând mai jos decât ytriul în tabelul periodic, similaritatea în cadrul razei atomice poate fi atribuită contracției lantanide. Una din puținele diferențe chimice notabile ale ytriului și lantanidelor e că ytriul e aproape exclusiv trivalent, pe când circa jumătate din lantanide pot avea valențe diferite de 3. Fiind un metal de tranziție trivalent, ytriul formează diverși compuși anorganici, în general cu numărul de oxidare +3, oferindu-și
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
ar fi fost unul din ei. Deși lantanidele sunt cu un rând mai jos decât ytriul în tabelul periodic, similaritatea în cadrul razei atomice poate fi atribuită contracției lantanide. Una din puținele diferențe chimice notabile ale ytriului și lantanidelor e că ytriul e aproape exclusiv trivalent, pe când circa jumătate din lantanide pot avea valențe diferite de 3. Fiind un metal de tranziție trivalent, ytriul formează diverși compuși anorganici, în general cu numărul de oxidare +3, oferindu-și toți cei 3 electroni de
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
atomice poate fi atribuită contracției lantanide. Una din puținele diferențe chimice notabile ale ytriului și lantanidelor e că ytriul e aproape exclusiv trivalent, pe când circa jumătate din lantanide pot avea valențe diferite de 3. Fiind un metal de tranziție trivalent, ytriul formează diverși compuși anorganici, în general cu numărul de oxidare +3, oferindu-și toți cei 3 electroni de valență. Un bun exemplu e oxidul de ytriu (III) (), cunoscut și ca ytria, un solid alb cu 6 coordonate. Fluorura, hidroxidul și
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
din lantanide pot avea valențe diferite de 3. Fiind un metal de tranziție trivalent, ytriul formează diverși compuși anorganici, în general cu numărul de oxidare +3, oferindu-și toți cei 3 electroni de valență. Un bun exemplu e oxidul de ytriu (III) (), cunoscut și ca ytria, un solid alb cu 6 coordonate. Fluorura, hidroxidul și oxalatul ytriului sunt insolubile în apă, pe când bromura, clorura, iodura, nitrura și sulfatul său sunt toate solubile în apă. Ionul Y e incolor în soluție din cauza
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
diverși compuși anorganici, în general cu numărul de oxidare +3, oferindu-și toți cei 3 electroni de valență. Un bun exemplu e oxidul de ytriu (III) (), cunoscut și ca ytria, un solid alb cu 6 coordonate. Fluorura, hidroxidul și oxalatul ytriului sunt insolubile în apă, pe când bromura, clorura, iodura, nitrura și sulfatul său sunt toate solubile în apă. Ionul Y e incolor în soluție din cauza absenței de electroni și nivelul energetic d și f. Apa reacționează ușor cu ytriul și compușii
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
și oxalatul ytriului sunt insolubile în apă, pe când bromura, clorura, iodura, nitrura și sulfatul său sunt toate solubile în apă. Ionul Y e incolor în soluție din cauza absenței de electroni și nivelul energetic d și f. Apa reacționează ușor cu ytriul și compușii săi, formând . Acidul nitric sau fluorhidric concentrat nu atacă ytriul, dar alți acizi mai puternici o fac. Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
și sulfatul său sunt toate solubile în apă. Ionul Y e incolor în soluție din cauza absenței de electroni și nivelul energetic d și f. Apa reacționează ușor cu ytriul și compușii săi, formând . Acidul nitric sau fluorhidric concentrat nu atacă ytriul, dar alți acizi mai puternici o fac. Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III) () la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
e incolor în soluție din cauza absenței de electroni și nivelul energetic d și f. Apa reacționează ușor cu ytriul și compușii săi, formând . Acidul nitric sau fluorhidric concentrat nu atacă ytriul, dar alți acizi mai puternici o fac. Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III) () la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul, siliciul și sulful formează compuși binari cu ytriul la temperaturi
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
și nivelul energetic d și f. Apa reacționează ușor cu ytriul și compușii săi, formând . Acidul nitric sau fluorhidric concentrat nu atacă ytriul, dar alți acizi mai puternici o fac. Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III) () la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul, siliciul și sulful formează compuși binari cu ytriul la temperaturi mari. Chimia organoytrică reprezintă studiul compușilor ce conțin
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
și f. Apa reacționează ușor cu ytriul și compușii săi, formând . Acidul nitric sau fluorhidric concentrat nu atacă ytriul, dar alți acizi mai puternici o fac. Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III) () la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul, siliciul și sulful formează compuși binari cu ytriul la temperaturi mari. Chimia organoytrică reprezintă studiul compușilor ce conțin legături carbon-ytriu. Sunt cunoscuți
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
cu ytriul și compușii săi, formând . Acidul nitric sau fluorhidric concentrat nu atacă ytriul, dar alți acizi mai puternici o fac. Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III) () la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul, siliciul și sulful formează compuși binari cu ytriul la temperaturi mari. Chimia organoytrică reprezintă studiul compușilor ce conțin legături carbon-ytriu. Sunt cunoscuți puțini astfel de compuși în
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Cu halogenii, ytriul formează trihalogenuri cum ar fi fluorura de ytriu (III) (), clorura de ytriu (III) () și bromura de ytriu (III) () la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul, siliciul și sulful formează compuși binari cu ytriul la temperaturi mari. Chimia organoytrică reprezintă studiul compușilor ce conțin legături carbon-ytriu. Sunt cunoscuți puțini astfel de compuși în care ytriul să aibă numărul de oxidare 0. (Numărul +2 a fost observat în fuziunile de clor, iar +1 în grupurile
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
la temperaturi puțin mai ridicate de 200 °C. Similar, carbonul, fosforul, seleniul, siliciul și sulful formează compuși binari cu ytriul la temperaturi mari. Chimia organoytrică reprezintă studiul compușilor ce conțin legături carbon-ytriu. Sunt cunoscuți puțini astfel de compuși în care ytriul să aibă numărul de oxidare 0. (Numărul +2 a fost observat în fuziunile de clor, iar +1 în grupurile de oxizi din starea gazoasă.) Unele reacții de trimerizare au fost observate prin folosirea compușilor organoytrici ca și catalizatori. Acești compuși
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
în schimb e obținut din , acid clorhidric concentrat și clorură de amoniu. Hapticitatea este modul în care un grup de atomi învecinați unui ligand sunt coordonați de un atom central; ea este indicată de litera greacă "eta", η. Compușii de ytriu sunt primele exemple de compuși la care liganzii de carboranyl sunt legați de un centru metalic d-metal printr-o hapticitate η. Vaporizarea compușilor intercalați de grafit grafit-Y sau grafit- duce la formarea de fulerene endohedrale cum ar fi Y
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
spin au indicat formarea de perechi de ioni de Y și (C). Carbizii YC, YC, și YC pot hidroliza pentru a forma hidrocarburi. În 1987, în cadrul Universităților din Alabama și Houston, s-a descoperit un compus constituit din oxid de ytriu, cupru si bariu, numit în limbaj comun "compusul 1-2-3", care demonstrase capacitate supraconductoare limitată la temperaturi înalte. Era al doilea material cunoscut ce avea această proprietate, fiind primul care să fie supraconductor la o temperatură mai mare decât cea de
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
limbaj comun "compusul 1-2-3", care demonstrase capacitate supraconductoare limitată la temperaturi înalte. Era al doilea material cunoscut ce avea această proprietate, fiind primul care să fie supraconductor la o temperatură mai mare decât cea de fierbere a azotului (important economic). Ytriul din sistemul solar a fost creat prin nucleosinteză stelară, majoritatea prin procesul-s (≈72%), dar și prin procesul-r (≈28%). Procesul-r constă în captura rapidă de neutroni ai elementelor mai ușoare în timpul exploziilor supernovelor. Procesul-s e o captură de neutroni
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Procesul-s e o captură de neutroni înceată a elementelor mai ușoare în interiorul stelelor gigante roșii, pulsatoare. Mostre de pe Lună, având o greutate de 300 kg de praf și pietre, precum și probe din manta, conțin o cantitate relativ înaltă de ytriu, acestea fiind aduse în urma a 6 aselenizări ce au avut loc între iulie 1969-decembrie 1972. Ytriul se găsește în majoritatea mineralelor pământurilor rare, precum și în unele minereuri de uraniu, dar nu este găsit niciodată în natură ca element liber. Aproximativ
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
pulsatoare. Mostre de pe Lună, având o greutate de 300 kg de praf și pietre, precum și probe din manta, conțin o cantitate relativ înaltă de ytriu, acestea fiind aduse în urma a 6 aselenizări ce au avut loc între iulie 1969-decembrie 1972. Ytriul se găsește în majoritatea mineralelor pământurilor rare, precum și în unele minereuri de uraniu, dar nu este găsit niciodată în natură ca element liber. Aproximativ 31 ppm (părți pe milion) din scoarța terestră este ytriu, făcându-l al 28-lea cel
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
avut loc între iulie 1969-decembrie 1972. Ytriul se găsește în majoritatea mineralelor pământurilor rare, precum și în unele minereuri de uraniu, dar nu este găsit niciodată în natură ca element liber. Aproximativ 31 ppm (părți pe milion) din scoarța terestră este ytriu, făcându-l al 28-lea cel mai abundent element, de 400 de ori mai comun decât argintul. În sol, ytriul e găsit în concentrații între 10 și 150 ppm (greutatea medie uscată e de 23 ppm), iar în apa de
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
dar nu este găsit niciodată în natură ca element liber. Aproximativ 31 ppm (părți pe milion) din scoarța terestră este ytriu, făcându-l al 28-lea cel mai abundent element, de 400 de ori mai comun decât argintul. În sol, ytriul e găsit în concentrații între 10 și 150 ppm (greutatea medie uscată e de 23 ppm), iar în apa de mare de 9 ppt (părți pe trilion). Asemănarea chimică cu lantanidele a ytriului face ca acesta să fie îmbogățit de
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
ori mai comun decât argintul. În sol, ytriul e găsit în concentrații între 10 și 150 ppm (greutatea medie uscată e de 23 ppm), iar în apa de mare de 9 ppt (părți pe trilion). Asemănarea chimică cu lantanidele a ytriului face ca acesta să fie îmbogățit de aceleași procese și ajunge în minereuri ce conțin lantanide, formând minerale de pământuri rare. O diferență mică e recunoscută între pământurile rare ușoare (PRU) și grele (PRG), dar aceasta nu e niciodată completă
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]