365 matches
-
mâinile pe lângă corp. Excepție de la regulă face mormântul de la Pogonești, unde resturi osteologice umane s-au găsit depuse într-un cazan de aramă (deformat de presiunea pământului), lucrat prin batere și nituire (pl. LXXVI/1a, b), împreună cu alte obiecte (o zăbală din fier și două aplice din foițe de aur, ornamentate cu motive geometrice, obținute prin presare - pl. LXXI/7, 8; LXXIII/2a, b). De cele mai multe ori, nu s-a precizat orientarea și s-au constatat părți lipsă ale corpurilor anatomice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în privința situării geografice (primul pe șes, celălalt într-o movilă), adâncimii (1,85 m primul mormânt și 0,80 m cel de-al doilea) și a componentelor inventarului: cel creștin conținea un cosor (pl. LXXII/16), cel păgân avea o zăbală dintr-o singură tijă, cu două verigi la extremități, un vârf de lance (fragmentar), resturi de la cinci vase, care au fost situate la cele patru colțuri (pl. LXXII/17; LXXIII/1; LXXVI/1-5), fragmente osteologice cabaline, din specia Equus cabalus
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
variau între 0,65-1,15 m. Inventarele aveau de regulă ofrande animale, de la cai (cranii, copite, sau alte părți din corp). Din cele nouă morminte alogene, doar în cinci s-au găsit oseminte de animale, însă prezența potcoavelor și a zăbalelor sunt dovezi suficiente pentru a presupune existența cailor și în celelalte. Ofrandele de cai erau depuse pe una din laturile mormântului, pentru a flanca scheletul uman sau, mai rar, pe un prag de pământ, cum s-a observat la Matca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
celelalte. Ofrandele de cai erau depuse pe una din laturile mormântului, pentru a flanca scheletul uman sau, mai rar, pe un prag de pământ, cum s-a observat la Matca - Galați. Restul inventarului, constituit de obicei din piese de harnașament (zăbale, potcoave, șa), arme (vârfuri de săgeți, cuțite, arcuri), obiecte de podoabă și de vestimentație (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari), se află în preajma celui îngropat. Tabelul următor permite diferențierea pieselor, întrebuințate de autohtoni sau de turanici și indică apartenența religioasă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
indică apartenența religioasă a celui înmormântat: Statistica de mai sus indică un inventar arheologic modest, dar specific autohtonilor și alogenilor. Populației creștine îi revine un singur obiect (cosorul de vie) în timp ce pentru călăreții nomazi sunt caracteristice piesele de harnașament (șase zăbale, trei potcoave și o șa), armele (șapte vârfuri de săgeți, trei cuțite și un vârf de lance), dar și accesoriile vestimentare (patru catarame, o limbă de curea și patru aplice) sau de podoabă (cinci pandantive globulare și patru verigi de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spirituale ale celor implicați, pe de o parte vechea populație românească, iar de cealaltă migratorii turanici, de regulă pecenegi, potrivit obiectelor de inventar. Unele precizări, din punct de vedere etnic, au fost furnizate de acele piese mai intens folosite, precum zăbalele de la Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Pogonești și Umbrărești, ce au indicat prezența pecenegilor în mormintele nomazilor din bazinul amintit; ele nu au fost atribuite uzilor, întrucât aceștia au stat prea puțin pe teritoriul românesc. Posibil ca și celelalte morminte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Turanicii le-au impus localnicilor un tribut periodic și i-au deposedat de unele bunuri materiale. Nu sunt excluse eventualele schimburi dintre triburile migratoare și localnici (câteva obiecte, caracteristice nomazilor, fiind găsite în așezări și necropole autohtone), cum este cazul zăbalei fără curbă de la Simila-Zorleni sau a pintenului de la Dodești - Vaslui. Penetrarea ținuturilor nord-dunărene de către pecenegi (în prima jumătate a secolului al XI-lea) a impus grăbirea și definitivarea elementelor evolutive ale culturii Dridu. Ca argument al acestei teorii este situația
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lama dreaptă și păstrează pedunculul de fixare a mânerului (în siturile de la Banca și Grivița) - pl. LXXII/7, 8. Aceste exemplare sunt des întâlnite în mormintele turanicilor din Europa răsăriteană și centrală. Dintre elementele de harnașament cele mai numeroase sunt zăbalele, prezente atât în așezări (Simila-Zorleni), dar mai ales în morminte (Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Pogonești, Matca și Umbrărești). Cea de la Zorleni (pl. LXX/5) pusă pe seama legăturilor dintre membrii comunității locale și pecenegi, apare ca tip în estul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
posthunică, fiind originară din Siberia, iar din secolele X-XI s-a generalizat în restul continentului. Exemplare similare s-au descoperit la Tangâru - Giurgiu, Curcani - Ilfov, Orăștie - Hunedoara și în multe stațiuni din spațiul slav (Pavlovca și Vitănești). Alt tip de zăbală, cu două vergele, inele mari, mobile la extremități, cu diametrul de circa jumătate din lungimea unei vergele, cunoscut în spațiul nostru încă din veacurile VII-VIII (Târgșor - Prahova), a avut ulterior o circulație foarte largă, în Siberia, Europa răsăriteană și centrală
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
resturi osteologice, unele descoperite la Gara-Banca, indică creșterea animalelor de către băștinași, la care se adaugă și fragmente osoase de la găina domestică (Gallus domesticus). Creșterea cailor se reflectă și în cele câteva piese de harnașament descoperite la Simila-Zorleni și Dodești (o zăbală și un pinten). În cazul stațiunii de la Bârlad-Prodana determinările făcute pe materialul osteologic a evidențiat abundența taurinelor (41,78%), dintre care circa o treime erau de talie mică și medie, cu coarne mici și gracile, urmate de ovicaprine (27,85
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
singur mormânt de copil - M2, de la Banca), erau așezați de obicei în movile, majoritatea orientați V-E, asemănător creștinilor și aveau în inventar (Anexa 1, tabelele 4-5), pe lângă ofrande (cranii sau părți din corpul cailor), multe obiecte de harnașament (șa, zăbale, potcoave) și arme (vârfuri de săgeți, de lance, cuțite, arcuri), mai rar piese vestimentare (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari). Din punct de vedere etnic, cei îngropați au fost atribuiți pecenegilor și uzilor. În ansamblu, fenomenul generalizării înhumării nu s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
parțială (Hansca-Căprăria). Mormintele alogenilor cuprindeau defuncți depuși tot pe spate, cu mâinile dispuse aleatoriu (pe lângă corp sau diferit așezată una de cealaltă), însoțiți de ofrande de cai (cranii ori părți din corpul animalelor) și alte obiecte, specifice călăreților războinici (potcoave, zăbale, resturi de la șa, arme). Amenajări funerare: s-au depistat aspecte de acest gen, cum ar fi la Bârlad-Parc, unde scheletul era depus pe o împletitură vegetală, iar la Bârlad-Dealul Țuguieta, cel de-al doilea schelet (al femeii) era așezat pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de inventar) și Hansca-Căprăria (22 din 75 aveau obiecte funerare), descoperirile funerare autohtone sunt foarte puține și nesemnificative. Mormintele turanice includ îndeosebi arme, piese de harnașament, vestimentare sau de podoabă: vârfuri de săgeți (7), cuțite (3), un vârf de lance, zăbale (6), potcoave (3), șa (1), catarame (5), aplice (4), verigi-cercei tâmplă (4) și pandantive-clopoței (5). În ciuda controversatelor raporturi dintre autohtoni și alogeni, ultimii au jucat un rol important în viața socio-politică și etno-culturală a zonei, lăsând interesante dovezi arheologice, privind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
conținea fragmente ceramice lucrate la mână (inclusiv un vas întregibil) și la roată, ultimele ornamentate cu striuri orizontale și vălurite. Totodată, s-au găsit și alte obiecte, din lut (fusaiole), piatră (cute), os (împungătoare) și fier (un cuțit și o zăbală). Datare în secolele IX-X. Cercetare N. Ciucă, 1964. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (străpungătoare din os - nr. inv. 4456, 4457, 4458). Bibliografie: Ciucă 1973, p. 225-228; Teodor 1997c, p. 146. 112. Sofronești (comuna Todirești), județul Vaslui a) La
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
conținea ofrande cabaline, un craniu de cal și picioarele de la doi cai. Pe lângă ofrande s-au descoperit și alte piese: un vas întreg, de dimensiuni reduse, modelat la mână, cărămiziu, cu trei șiruri de impresiuni și zece semne alfabetiforme, o zăbală, dintr-o singură tijă, având la extremități două verigi și un fragment dintr-un vârf de lance din fier. Obiectele găsite (vasul cu semne alfabetiforme, zăbala și fragmentul de lance), ca de altfel și restul elementelor ritualice (ofrande animale, vase
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
modelat la mână, cărămiziu, cu trei șiruri de impresiuni și zece semne alfabetiforme, o zăbală, dintr-o singură tijă, având la extremități două verigi și un fragment dintr-un vârf de lance din fier. Obiectele găsite (vasul cu semne alfabetiforme, zăbala și fragmentul de lance), ca de altfel și restul elementelor ritualice (ofrande animale, vase depuse ritual) denotă apartenența etnică (pecenegi) și datarea acestei descoperiri funerare (secolele X-XI). Cercetare E. Popușoi și N. Arnăutu au recuperat în 2003 obiectele de la primul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmentul de lance), ca de altfel și restul elementelor ritualice (ofrande animale, vase depuse ritual) denotă apartenența etnică (pecenegi) și datarea acestei descoperiri funerare (secolele X-XI). Cercetare E. Popușoi și N. Arnăutu au recuperat în 2003 obiectele de la primul schelet (zăbala și fragmentul de lance). L. Ursachi și C. Onel au participat la sondajul care a dezvelit cel de-al doilea defunct (femeia), care avea la cap un vas întreg. Materialul arheologic se află în posesia Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (vasul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lance). L. Ursachi și C. Onel au participat la sondajul care a dezvelit cel de-al doilea defunct (femeia), care avea la cap un vas întreg. Materialul arheologic se află în posesia Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (vasul - nr. inv. 9898; zăbala și vârful de lance neinventariate). Bibliografie: Ursachi L., Onel, Bâgu 2005, p. 255-257. b) Moara lui Chicoș: cu prilejul oferit de lărgirea drumului Tecuci-Bârlad s-a descoperit un mormânt de înhumație, distrus din vechime, întrucât se mai păstrau doar câteva
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a descoperit un mormânt de înhumație, distrus din vechime, întrucât se mai păstrau doar câteva din oasele scheletului și ale calului, ultimul simbolizând ofranda. Inventarul funerar conținea două verigi simple de tâmplă, fabricate din argint și un fragment dintr-o zăbală din fier. Datarea rezultată pe baza analogiilor pieselor indică secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1960. Piesele donate Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Spinei 1974, p. 396; Teodor 1978c, p. 108; Coman 1980c, p. 71 (datat mai târziu în secolele XI-XII
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
4). 142. Grivița (comuna Grivița), județul Vaslui a) Nord-Vest de sat: în marginea nord-vestică a localității, într-o movilă de pământ s-a descoperit mormântul unui călăreț nomad, al cărui schelet era orientat vest-est. Inventarul funerar cuprindea un cuțit, o zăbală dintr-o singură tijă și un fragment de cataramă. Pe baza acestor obiecte, mormântul a fost atribuit unui alogen (posibil peceneg) și datat în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei. Piesele sunt la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Spinei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la 0,80m adâncime, M2 avea groapa rectangulară și conținea un războinic alogen, așezat decubit dorsal, orientat SV-NE. La capul defunctului era depus ca ofrandă, pe un pat de pământ cruțat, craniul unui cal ce păstra între dinți o zăbală. În inventarul funerar s-au găsit obiecte vestimentare (trei catarame, dintre care una în formă de liră), arme (două vârfuri de săgeți, un cuțit), piese de harnașament (o zăbală și o șa fragmentară) și câteva obiecte cu funcții diferite (fragmente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de pământ cruțat, craniul unui cal ce păstra între dinți o zăbală. În inventarul funerar s-au găsit obiecte vestimentare (trei catarame, dintre care una în formă de liră), arme (două vârfuri de săgeți, un cuțit), piese de harnașament (o zăbală și o șa fragmentară) și câteva obiecte cu funcții diferite (fragmente din fier de la un cui, o tortiță și trei obiecte curbate). Cercetare M. Brudiu, 1980. Materialul arheologic se află în colecția Muzeului Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Brudiu 1998
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu prilejul unor lucrări agricole, pe panta cu vie a cetățeanului V. Nistor, s-a descoperit întâmplător un cazan din aramă, obținut prin batere și nituire, însă deformat datorită presiunii pământului și care conținea posibile resturi de oseminte umane (?), o zăbală din fier având la extremități două verigi sub forma literei D, precum și două aplice, lucrate din foițe de aur, decorate cu motive geometrice, realizate în tehnica presării. Prin analogii, întregul material a fost încadrat în secolele X-XI. Cercetare V. Palade
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de aur, decorate cu motive geometrice, realizate în tehnica presării. Prin analogii, întregul material a fost încadrat în secolele X-XI. Cercetare V. Palade, 1959; V. Palade și D. Gh. Teodor, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (zăbala cu verigile în forma literei D - nr. inv. 25295; cazanul de aramă - nr. inv. 5311). Bibliografie: Spinei 1974, p. 400, 407; Teodor 1978c, p. 108; Spinei 1985, p. 115; 199 (fig. 27/7, 8), 202 (fig. 30/7); 221 (fig
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
2, 5-6); Teodor 1997c, p. 130. 146. Umbrărești (comuna Umbrărești), județul Galați a) Nord-Est de sat: în partea nord-estică a localității, pe un promontoriu, s-a găsit întâmplător un schelet uman, împreună cu craniile de la patru cai. Inventarul funerar includea o zăbală din fier, formată dintr-o tijă cu inele mobile la extremități, câteva fragmente din fier, de la cercurile, toarta și niturile unei găleți din lemn, specifice secolelor X-XI. Cercetare I. T. Sion, 1972. Materialul se află în colecția personală I. T.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]