359 matches
-
parțială (Hansca-Căprăria). Mormintele alogenilor cuprindeau defuncți depuși tot pe spate, cu mâinile dispuse aleatoriu (pe lângă corp sau diferit așezată una de cealaltă), însoțiți de ofrande de cai (cranii ori părți din corpul animalelor) și alte obiecte, specifice călăreților războinici (potcoave, zăbale, resturi de la șa, arme). Amenajări funerare: s-au depistat aspecte de acest gen, cum ar fi la Bârlad-Parc, unde scheletul era depus pe o împletitură vegetală, iar la Bârlad-Dealul Țuguieta, cel de-al doilea schelet (al femeii) era așezat pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de inventar) și Hansca-Căprăria (22 din 75 aveau obiecte funerare), descoperirile funerare autohtone sunt foarte puține și nesemnificative. Mormintele turanice includ îndeosebi arme, piese de harnașament, vestimentare sau de podoabă: vârfuri de săgeți (7), cuțite (3), un vârf de lance, zăbale (6), potcoave (3), șa (1), catarame (5), aplice (4), verigi-cercei tâmplă (4) și pandantive-clopoței (5). În ciuda controversatelor raporturi dintre autohtoni și alogeni, ultimii au jucat un rol important în viața socio-politică și etno-culturală a zonei, lăsând interesante dovezi arheologice, privind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
conținea fragmente ceramice lucrate la mână (inclusiv un vas întregibil) și la roată, ultimele ornamentate cu striuri orizontale și vălurite. Totodată, s-au găsit și alte obiecte, din lut (fusaiole), piatră (cute), os (împungătoare) și fier (un cuțit și o zăbală). Datare în secolele IX-X. Cercetare N. Ciucă, 1964. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (străpungătoare din os - nr. inv. 4456, 4457, 4458). Bibliografie: Ciucă 1973, p. 225-228; Teodor 1997c, p. 146. 112. Sofronești (comuna Todirești), județul Vaslui a) La
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
conținea ofrande cabaline, un craniu de cal și picioarele de la doi cai. Pe lângă ofrande s-au descoperit și alte piese: un vas întreg, de dimensiuni reduse, modelat la mână, cărămiziu, cu trei șiruri de impresiuni și zece semne alfabetiforme, o zăbală, dintr-o singură tijă, având la extremități două verigi și un fragment dintr-un vârf de lance din fier. Obiectele găsite (vasul cu semne alfabetiforme, zăbala și fragmentul de lance), ca de altfel și restul elementelor ritualice (ofrande animale, vase
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
modelat la mână, cărămiziu, cu trei șiruri de impresiuni și zece semne alfabetiforme, o zăbală, dintr-o singură tijă, având la extremități două verigi și un fragment dintr-un vârf de lance din fier. Obiectele găsite (vasul cu semne alfabetiforme, zăbala și fragmentul de lance), ca de altfel și restul elementelor ritualice (ofrande animale, vase depuse ritual) denotă apartenența etnică (pecenegi) și datarea acestei descoperiri funerare (secolele X-XI). Cercetare E. Popușoi și N. Arnăutu au recuperat în 2003 obiectele de la primul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmentul de lance), ca de altfel și restul elementelor ritualice (ofrande animale, vase depuse ritual) denotă apartenența etnică (pecenegi) și datarea acestei descoperiri funerare (secolele X-XI). Cercetare E. Popușoi și N. Arnăutu au recuperat în 2003 obiectele de la primul schelet (zăbala și fragmentul de lance). L. Ursachi și C. Onel au participat la sondajul care a dezvelit cel de-al doilea defunct (femeia), care avea la cap un vas întreg. Materialul arheologic se află în posesia Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (vasul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lance). L. Ursachi și C. Onel au participat la sondajul care a dezvelit cel de-al doilea defunct (femeia), care avea la cap un vas întreg. Materialul arheologic se află în posesia Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (vasul - nr. inv. 9898; zăbala și vârful de lance neinventariate). Bibliografie: Ursachi L., Onel, Bâgu 2005, p. 255-257. b) Moara lui Chicoș: cu prilejul oferit de lărgirea drumului Tecuci-Bârlad s-a descoperit un mormânt de înhumație, distrus din vechime, întrucât se mai păstrau doar câteva
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a descoperit un mormânt de înhumație, distrus din vechime, întrucât se mai păstrau doar câteva din oasele scheletului și ale calului, ultimul simbolizând ofranda. Inventarul funerar conținea două verigi simple de tâmplă, fabricate din argint și un fragment dintr-o zăbală din fier. Datarea rezultată pe baza analogiilor pieselor indică secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1960. Piesele donate Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Spinei 1974, p. 396; Teodor 1978c, p. 108; Coman 1980c, p. 71 (datat mai târziu în secolele XI-XII
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
4). 142. Grivița (comuna Grivița), județul Vaslui a) Nord-Vest de sat: în marginea nord-vestică a localității, într-o movilă de pământ s-a descoperit mormântul unui călăreț nomad, al cărui schelet era orientat vest-est. Inventarul funerar cuprindea un cuțit, o zăbală dintr-o singură tijă și un fragment de cataramă. Pe baza acestor obiecte, mormântul a fost atribuit unui alogen (posibil peceneg) și datat în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei. Piesele sunt la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Spinei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la 0,80m adâncime, M2 avea groapa rectangulară și conținea un războinic alogen, așezat decubit dorsal, orientat SV-NE. La capul defunctului era depus ca ofrandă, pe un pat de pământ cruțat, craniul unui cal ce păstra între dinți o zăbală. În inventarul funerar s-au găsit obiecte vestimentare (trei catarame, dintre care una în formă de liră), arme (două vârfuri de săgeți, un cuțit), piese de harnașament (o zăbală și o șa fragmentară) și câteva obiecte cu funcții diferite (fragmente
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de pământ cruțat, craniul unui cal ce păstra între dinți o zăbală. În inventarul funerar s-au găsit obiecte vestimentare (trei catarame, dintre care una în formă de liră), arme (două vârfuri de săgeți, un cuțit), piese de harnașament (o zăbală și o șa fragmentară) și câteva obiecte cu funcții diferite (fragmente din fier de la un cui, o tortiță și trei obiecte curbate). Cercetare M. Brudiu, 1980. Materialul arheologic se află în colecția Muzeului Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Brudiu 1998
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu prilejul unor lucrări agricole, pe panta cu vie a cetățeanului V. Nistor, s-a descoperit întâmplător un cazan din aramă, obținut prin batere și nituire, însă deformat datorită presiunii pământului și care conținea posibile resturi de oseminte umane (?), o zăbală din fier având la extremități două verigi sub forma literei D, precum și două aplice, lucrate din foițe de aur, decorate cu motive geometrice, realizate în tehnica presării. Prin analogii, întregul material a fost încadrat în secolele X-XI. Cercetare V. Palade
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de aur, decorate cu motive geometrice, realizate în tehnica presării. Prin analogii, întregul material a fost încadrat în secolele X-XI. Cercetare V. Palade, 1959; V. Palade și D. Gh. Teodor, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad (zăbala cu verigile în forma literei D - nr. inv. 25295; cazanul de aramă - nr. inv. 5311). Bibliografie: Spinei 1974, p. 400, 407; Teodor 1978c, p. 108; Spinei 1985, p. 115; 199 (fig. 27/7, 8), 202 (fig. 30/7); 221 (fig
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
2, 5-6); Teodor 1997c, p. 130. 146. Umbrărești (comuna Umbrărești), județul Galați a) Nord-Est de sat: în partea nord-estică a localității, pe un promontoriu, s-a găsit întâmplător un schelet uman, împreună cu craniile de la patru cai. Inventarul funerar includea o zăbală din fier, formată dintr-o tijă cu inele mobile la extremități, câteva fragmente din fier, de la cercurile, toarta și niturile unei găleți din lemn, specifice secolelor X-XI. Cercetare I. T. Sion, 1972. Materialul se află în colecția personală I. T.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ho! opri primul. - Aici e, bă? - Aici. - Na, boală, stai, Lolica! 56 Glasurile se amestecară. Cel care cunoștea strigă spre bordeie: - Mă, moșule, măăă! Mai ieși, măăă, afară, că ți-au venit pețitorii... Ceilalți râseră în întuneric. Desfăceau chingile și zăbalele. Acestea luceau scurt în lumina roșie a lunii. O iapă puțină se baliga cu nepăsare. Gheorghe șușoti: - Când le-or aduce înapoi, te strecori pe colea șiie dezlegi ușurel! Ți-e frică de cai? -Nu. - Să iei câte o mână
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Biciuștile sunau prin aerul rece: - Haide, Lola, intră dracii-n tine, m-auzi? Hi! - Hop, boala dracului, că te-ai pricopsit. -Na. Gheorghe îi mai dădu un cot ucenicului. Bozoncea le făcuse semn. - Acum să te vedem, pulică! Se auzeau zăbalele izbind în măselele iepelor. Cârlanii care nu coborâseră mâncau liniștiți fânul de la picioare. Întorceau numai capul cu lene și iar se aplecau. Paraschiv numără căruțele. Erau șase, una lângă alta. Oamenii căutară sub paiele de pe fund și scoaseră câteva sticle
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
simțea nimic. De patru ori tîrî codoșul perechile, legîndu-le căpăstru ungă căpăstru. A cincea oară, Paraschiv dădu peste un cârlan sătul, care se lăsa greu. Simțind mână străină pe el, încercă să muște și lovi cu copitele. Caramangiul îi apucă zăbala rece și-o răsuci. Fierul intră în gingiile calului și acesta bătu aerul cu picioarele dinainte. Degeaba încercă să-l potolească. - Lasă-l! strigă bătrânul neliniștit. Ia altul... Pungașul se încăpățînă. Îl lovi cu cotul sub greabăn și-l dezlegă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
încălțăminte, de la care târguiau țăranii din Ilfov, veniți la București după treburi, negustorii și toate mahalalele dimprejur; unul Isidor Katz, c-o stămbărie întunecoasă, adăpostită între patru pereți igrasiosi, și Ilie Arghir, de vindea harnașamente de cai, pinteni pentru ofițeri, zăbale, cuie de cizmărie, toval, pingele, tocuri de cauciuc, petlite și alte nimicuri. Deasupra ușii largi și înalte a prăvăliei lui noi spânzurase o firmă de patru metri lățime. Un zugrav îndemînatic scrisese pe ea: "La șaua lui Traian", magazin de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
când în când, scuipeau când în foc de-a dreptul, când alături. Fețele lor era sălbătăcite, îndobitocite. Caii lor cei înșelați erau legați afară, de parii gardului - ci mai încolo de toți era un cal sur, cu gura nepusă-n zăbală, căci mânca dintr-o legătură de fân ce i se pusese-nainte. încongiurai casa pe din dos, astfel încît venii lângă calul sur fără de a trece pe dinaintea ușei deschise. Iau cuțitul den brâu și tai repede curelele legate de gard
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu parfum Îmblînzitorul aruncă tigrul În arenă ca o mănușă urmează numărul acrobatului elegant subteran dansul pe frînghie pașii se aprind se sting ca afișe luminoase biletele de favoare, nu sunt admise dar directorul Înaintează pe calul mușcînd În spume zăbala veți vedea domnilor spectacolul cel mai extraordinar inima ca un gît de gușter se umflă se dezumflă și troici coboară chiuind pe arterele În trepte cît duioasă eleganța focilor pielea lor lucioasă ca o noapte În docurile brăilei au mustăți
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ori". CÎnd Își intitulează un sonet al șaptelea din ciclu Fuga poetului, Voronca procedează la stilizări similare: imaginea Poetului e și aici modelată după cea a călărețului-oștean, prinsă Într-o efigie tratată la modul decorativ: Viu mînzul. Plajă. Spumă și zăbală Și-apusurile prinse de oblînc Un soare pal În brațul stîng În brațul drept o lună pală. Lance rotită-n cer sau În adînc Rotundul ceas pe-obraz goană ovală... Treptat, imaginea care se impune e, totuși, cea a contemplatorului
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
dinții se cleatină. Muge ca taur; Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur.” Cavalcada se repetă În Peștera Muștelor aproape cu aceleași elemente: „Zmeul Încalecă, fuge cu vergura, Fuge pe vale; Calul se turbură; zboară, se spumegă, Mușcă-n zăbale. Zmeu-Îi ia frînele, repede-i sîngeră Coasta spumoasă; Calu-i se-naripă, fuge ca negura Vijelioasă, Cerul se scutură, munții se leagănă... Brazii săltară, Cerul cu stelele, brazii cu stîncele Se confundară. Văile murmură, frunzele freamătă, Aerul sună; Pletele verginei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Sania este instrumentul acestei noi euforii. Sania ușoară are un statut dublu: este un vehicol agreabil, comod și, totodată, un cuib, un mic spațiu intim, ocrotitor: „Zi cu soare, ger cu stele... Hai, iubită la plimbare. Caii mușcă-a lor zăbale, surugiul e călare; Săniuța, cuib de iarnă (s.n.), e cam strîmtă pentru doi... Tu zîmbești?... ZÎmbirea-ți zice că e bună pentru noi.” Acest cuib de iarnă reprezintă o intimitate mobilă, euforizantă. Sania ușoară asigură legătura dintre cele două spații ale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
e bine să-l lase așa, pentru a-și întâmpina semeț vizitatorii. Doar că vizitatorii nu se prea înghesuiau să urce pe cărarea pieptișă, până sus, la fort, iar călărețul rămăsese în singurătatea lui, opintindu-se să-și strunească în zăbală armăsarul și arătând cu sabia strâns ținută în pumn într-o direcție care nu ducea nicăieri, decât poate spre locul în care călărețul își găsise sfârșitul. Petrache deschise larg porțile grele de lemn ghintuit, ca de cetate. Mai era vreme
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
păreau un greabăn bolovănos, iar din cealaltă, greabănul se desfăcea în umeri plecați, de parcă purtătorul lor ar fi tras la edec. Colțurile gurii se căzneau să-i acopere dinții uscați de bătaia vântului, încât aveai impresia că se opintesc în zăbală. Ai fi câștigat bani buni cu el la bâlci, arătând, spre hazul asistenței, un om care nechează, dar, dacă l-ai fi auzit dindărătul unui perete, ți-ai fi făcut cruce, jurând că e un cal ce vorbește. Avea mâini
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]