805 matches
-
fuga în fața invaziei barbare. Abandonarea templului echivalează însă cu reîntoarcerea pe făgașul destinului boicotat o vreme prin refuzul mișcării. În ultima sa apariție, corul nu mai este o trupă de actori care improvizează, ci un veritabil cor antic proclamând grav zădărnicia oricărui efort omenesc: Drumul cel mai lung îl străbați rămânând nemișcat. [...]Asta e încercarea cea mai grea prin care avem cu toții de trecut: să privim înainte fără să ne fie scârbă. [...]Altfel rămânem până la moarte prizonieri între un prezent gol
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]
-
tropi constituie o probă a unei mari vitalități corective. Resortul întregului discurs e o triere severă a specimenelor omenești întîlnite: „La Judecata de Apoi nu există cuvîntul noi, ci mai curînd oameni și javre, fiecare cu crucea lui în cimitirul zădărniciei”. Întru totul remarcabila creație a lui Niculae Gheran constituie ea însăși o miniJudecată de Apoi.
O miniJudecată de Apoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5435_a_6760]
-
continuă ca, în fața unor occidentali pe care propaganda mediatică i-a dresat pînă la sterilitate, să afirme că, în ciuda a tot și toate, ideile lui Marx s-au dovedit criminale; și îl compătimesc fiindcă simt cît elan romantic și cîtă zădărnicie stă în efortul pe care l-a făcut în ultimii ani pentru a defini un regim politic pe care parlamentarii de la Bruxelles au aroganța de a-l absolvi de vini postume. De aceea, cînd e vorba de respingerea răului, mă
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
relații filiale, care să zăgăzuiască năvalnica revigorare a impulsurilor imunde din lăuntrul lui. Dar totul fusese zadarnic. Apa săltase și înecase atât barajele din afară cât și pe cele dinăuntru. Puhoiul începuse să inunde, să pulverizeze digul prăbușit. Vedea limpede zădărnicia propriei sale izolări. Nu se apropiase nici măcar cu un pas de viețile după care tânjise și nici nu îngrădise rușinea devastatoare și animozitatea care-l despărțea de mama, de fratele și de sora sa. Avea impresia că nu mai e
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
estetizant", după Iorgulescu, sau un poet care "se confesează prin peisaj", cum observa Petru Poantă. Baconsky, după volumele anterioare, repudiate de el însuși, se înnoiește de prin 1957, cînd apare și Fluxul memoriei. Sugestia trecerii care e de fapt nu zădărnicie, ci o împlinire a destinului are pregnanță: "Flori tîrzii, flori de toamnă-/ De aramă, de purpură steme/ Peste paloarea grădinii brumate/ Un sentiment nelămurit mă-ndeamnă/ Să vă iubesc mai mult decât pe toate"/ De la intimitatea grădinii, poetul va trece
Baconsky și Mazilescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6690_a_8015]
-
egali), paradisiacă (raiul trebuie construit pe pămînt) și melioristă (raiul terestru nu poate fi construit decît dacă apare un om nou, mai bun) să aibă parte de o recrudescență cu urmări incalculabile. Pentru Tismăneanu, vigoarea unei ideologii se măsoară după zădărnicia tentativei de a o compromite. Cu cît o critici spre a-i arăta defectele, cu atît ea își camuflează defectele în calități mai atrăgătoare, iar marxismul pare a fi o astfel de doctrină înzestrată cu o mare putere de regenerare
Fler ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6560_a_7885]
-
XII-lea, ne-a rămas Povestea nenorocirii mele, în care Abélard își deplângea castrarea din ordinul unchiului iubitei lui. In anul 2000, această Historia calamitas avea să fie rescrisă de Ștefan Zicher din Oradea ca o meditație despre efemer și zădărnicie, despre absurd și paradoxal. Am avut onoarea de a scrie postfața la Abélard, o tulburătoare narațiune poetică pe care aș dori s-o văd tipărită din nou pentru cititorii din toată țara. In atmosfera Renașterii, Dante, Petrarca, Montaigne, Erasmus, Shakespeare
Eu, naratorul și tot eu, protagonistul by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6459_a_7784]
-
recomandă o autobiografie nu este exactitatea informației, ci arta de a reda duhul de viață din care s-a desprins informația, de aceea fără un suflu care să miște tabla materiilor, conținutul tomului aduce cu o criptă ticsită cu inexplicabile zădărnicii. E nevoie așadar de o poveste care să redea un destin din unghiul unei vocații asumate, dar aici nu avem de-a face cu un destin și cu atît mai puțin cu o vocație, ci doar cu o depănare anemică
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
anxietății, construiește himere simultan cu desfășurarea vieții obișnuite, cu automatismele și țelurile ei inevitabile. Fuga eroinei din orfelinat este epilogul firesc al aducerii în lumina clară a conștiinței, a fobiilor și conflictelor de care se va fi lecuit, înțelegându-le zădărnicia. Altfel spus, Cecilia, personalitate scindată, reușește să metabolizeze bezna și halucinațiile subconștientului (al doilea eu!), transformându-le în lumina propriului viitor. Tiziano Scarpa explorează în Cecilia puterea ei de a genera un vortex de imagini simbolice, ordinea senzorială și cea
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
e în măsură să formuleze legitățile „obsesiilor” de imaginar de după ’90. Așa cum apare ea în operele scriitorilor români, migrația e, de pildă, mai degrabă „o formă a izgonirii” decât o regăsire fericită a patriei universale: „(...) împinși de foame, teamă, dezamăgire, zădărnicie, purtați mai mult de imaginea unei țări blestemate decât de himera paradisului, românii au devenit un popor de nomazi”. Acută, de reținut, mi se pare și distincția între „prozatorii memoriei”, preocupați de „trecerea de la o lume la alta, de la dictatură
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
Sorin Lavric Ion Papuc, Carl Schmitt. Conceptele politice, București, Editura Lumea Magazin, 2011, 208 pag. Sunt cazuri cînd forța unui autor se măsoară după zădărnicia tentativei de a-l compromite, încăpă- țînarea cu care supravieț uiește anatemelor fîind ea însăși un indiciu a cît de durabilă îi e opera. În fond, semnul de recunoaștere a unei valori e că nu trece odată cu generația din care
Noi, cei învinși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4985_a_6310]
-
mai ales noaptea. Există o garnizoană militară, o fortăreață, un palat, o catedrală - și câteva monumente aiurite. Ba chiar și o moschee care a fost transformată în cinematograf. Ziua nu vezi decât birocrați, avocați și judecători, cu toată disperarea și zădărnicia ce însoțește prezența acestor paraziți ce trăiesc din sângele pe care îl sug lacomi. Fortăreața și închisoarea domină orașul. Războinic, gardian, preot - eterna triadă, care simbolizează teama noastră de viață. Nu-mi place Nauplia. Nu-mi plac orașele provinciale. Nu
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
schimb, continuă să rămână ficțiune - nu se dă experienței directe, dar le impregnează implacabil pe toate celelalte. Cel mort lasă supraviețuitorul întrun impas. Cartea de elegii și invenții a lui Matei Călinescu, variantă poematică a prozasticului M, definește Miracolul vieții. „Zădărnicia miracolului vieții este ea însăși un miracol. / Ea ne dă cel mai profund motiv de a trăi...” Nici o trâmbiță și nici un encomion. Echilibrul existenței noastre depinde strict de cei care ne gândesc, este o relație, nu o stare. Prin moarte
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
Modelul acestei cărți și al călătoriei evocate în această carte a fost cartea lui Comenius, Labirintul lumii. Comenius este un mare gânditor din secolul XVII, pedagog și filosof, iar cartea sa descrie, în prima parte, drumul prin propriul eu și zădărnicia tuturor căutărilor. În partea a doua, el găsește pacea pe calea credinței. În cartea mea, eroul principal, după ce pierde totul, își găsește echilibrul în dragostea față de propriul copil. Ce relevanță are în carte sau pentru ideologia dv. ca autor, dacă
Martin Vopenka: „România a fost importantă pe drumul inspirației mele“ () [Corola-journal/Journalistic/4573_a_5898]
-
dă prilejul de a prețui autori mai tineri decît el, ale căror cărți le citește cu bucurie constantă, alături de alte zeci de volume pe care le comentează sîrguincios: „Citesc enorm. Scriu puțin. Citesc din ce in ce mai mult. Scriu din ce in ce mai puțin. Simptome de zădărnicie“ (p. 99) Nu de zădărnicie e vorba, ci de cazul unui credincios care și-a găsit echilibrul lăuntric, fără a putea însă să ridice acest echilibru la pragul unei tensiuni expresive. Jurnalul are moliciunea galanta a spiritelor împăcate cu sine
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
autori mai tineri decît el, ale căror cărți le citește cu bucurie constantă, alături de alte zeci de volume pe care le comentează sîrguincios: „Citesc enorm. Scriu puțin. Citesc din ce in ce mai mult. Scriu din ce in ce mai puțin. Simptome de zădărnicie“ (p. 99) Nu de zădărnicie e vorba, ci de cazul unui credincios care și-a găsit echilibrul lăuntric, fără a putea însă să ridice acest echilibru la pragul unei tensiuni expresive. Jurnalul are moliciunea galanta a spiritelor împăcate cu sine, ideal de netăgăduit sub unghi
Părul din parohie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4367_a_5692]
-
de sarcini / Cui îi mai pasă de visul de azi-noapte / Ori de vreun oricare vis” (Curățenie). Autorul pare a-și fi introdus o disciplină a renunțării, o austeritate ce-l oprește de la efuziuni, de la patetisme care n-ar fi decît zădărnicii. Imaginarul e restrîns, sobru, ascetic. Mirajul unei existențe plenare apare întrezărit cu sfiiciune, precum o lumină puternică prin crăpătura unei uși: „Ne-am oprit să ne luăm rămas bun. Într-o pată de aur și lumină. Ei s-au întors
Nevoia unei consubstanțieri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5859_a_7184]
-
acuză de o nemăsurată, nemotivată aroganță. Ceea ce tăgăduiește cu și mai multă încredințare o implicare directă. Ce nou ciclu, ce altfel de ciclu va începe (să sperăm) Philip Roth după cele patru nemeses impregnate de lehamite, de simțământul inutilității, al zădărniciei, al damnă rii ca pedeapsă pentru orice orgolioasă încercare de a ieși din rânduri? Sentimente paralizante, dar deocamdată ale altora.
O Nemesis, patru Nemeses by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5881_a_7206]
-
față-n față cu Ion care, firește, nu-l mai recunoaște. De la el află, printre urări de plugușor, că stăpânul acestuia a murit, că Elena s-a măritat... La o fereastră de sală de bal, prin care se prevede toată zădărnicia lumii în care el însuși se desfăta - paragrafele de portret de grup sunt printre cele mai reușite, dând măsura ironistului: „Dar cea mai atrăgătoare figură e a doamnei care stă colo, aburită de joc, răcorindu- se cu evantaiul; figură de
Nopți de pomină by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5889_a_7214]
-
cînd creația de către Domnul nu se desfășura lin ca în Geneza ebraică, Îngerul Morții intrase și el în scenă, pogorînd spre Mecca, să culeagă argilă de toate soiurile, neagră, albă, roșie, albastră, galbenă, și s-o ofere Domnului. Sub amenințarea zădărniciei, așadar, toleranță față de o multiplicitate necesară! Sau, dacă adoptăm obișnuințe ale verbului, actuale, îndemnul străvechi al mileniilor, acest refuz anticipat al discriminărilor de culoare, s-ar citi ca un multiculturalism avant la lettre. În adaosurile grafice la structuri care le
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
celebrități sud-africane, a reușit să se sustragă acestei veritabile drame, prin miza pe un alt tip de literatură și valori. Nu mi-e necunoscută categoria socio-psihologică a autorilor din care face parte Nadine Gordimer, și cunosc sentimentul de neputință și zădărnicie care străbate multe din paginile ei. Probabil că soluția rezonabilă - dar care presupune multă înțelepciune - ar fi retragerea demnă, deoarece e limpede că autoarea e prea strâns legată de formula „progresistă” pentru a fi în stare să se desprindă de
Ruinele vorbitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5807_a_7132]
-
Sorin Lavric A scrie cărți de etică, invocînd datoria, onoarea sau eroismul, aduce cu asumarea unei zădărnicii crase. Și cu acceptarea unei înfrîngeri anticipate, efectul cărții asupra cititorilor fiind din categoria influențelor minime. Cauza stă în detaliul trist că ne-am pierdut acuitatea față de idealuri. Nu mai reacționăm la imperative sau îndemnuri, ci doar la motivații și
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
tipografică a catalogului, variatiunile tematice care mă țineau zălog la masa de scris riscau să eșueze într-un exercițiu fără consecință. Mai aveam două ore pînă la decolare, cînd am pus punct acelor pagini. Urgență și gratuitate, ca să nu spun zădărnicie, - semnul care le acompaniase producerea îmi stăruia precum un ghimpe de-a curmezișul amintirii. Olga Morărescu- Mărginean, beneficiara glosselor trimise atunci, să opereze un mesaj resemnat, printre continente, s-a ostenit a le recupera într-un fel, - exordiu necanonic, adaos
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
ficați! Și astfel, cetățenii din custodia lui Ghiță Pristanda, eliberați de orice tortură psihică posibilă, vor fi conștienți... cu cine trebuie să voteze: cu omul înlănțuit în fericirea oamenilor, Agamiță! Dandanache, e drept, a avut la un moment dat, convingerea zădărniciei luptelor sale: da, căci de la 48 el a fost mereu un vultur sisific! Deși avea libertatea de a se înfrupta din ficații Politicii, Agamiță n-a avut puterea Morții, de a învinge ce trebuia învins! Așa că n-a fost luat
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
basarabeană. Copil la ruși , un substanțial volum de memorii semnat de Leo Butnaru; Tot atât de liber , o nouă carte de poeme a lui Constantin Abăluță, în care Mircea Martin descoperă „conștiința unui sfârșit iminent, pe de-o parte, și sentimentul unei zădărnicii cosmice, pe de altă parte”; în fine, Născut în 58 , o antologie, prefațată de Vasile Spiridon, care adună nouă poeți, biologic de aceeași vârstă, dar diferiți între ei, atât prin momentul când au intrat în literatură, cât și prin evoluția
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]