203 matches
-
gurii În vreme ce cugeta asupra următorului său rol. În spate, armonica zdrelită a capotei fîlfîia și trosnea În vînt. Am lăsat cîteva mașini să treacă și am pornit pe urmele lui către Plaza Iglesias. Porsche-ul se opri la stop, Împletindu-și zăngănitul tobei de eșapament cu zgomotele scuterelor și cele ale taxiurilor cu motoare diesel. Cu parasolarul lăsat, am oprit În spatele unui autobuz care ducea la Fuengirola o mulțime de turiști britanici Încărcați de suvenire din Estrella de Mar - miniaturi ale bustului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
un prieten marinar, plecat în cursă departe, departe, pe necuprinsul oceanelor și cu care, în sens virtual, el chefuia sistematic! Hai noroc, amice! rosti el cu voce tare, în timp ce își ciocnea paharul de carafă. În tăcerea posomorâtă și nemiloasă, atât zăngănitul de zurgălău, pe care-l scoase sticla paharului, precum și zvonul glasului său, ambele îi hăuiră lugubru. Își aduse aminte că, intrând în holul hotelului, auzise de undeva răsunetul neclar al unui radio sau al unui televizor. Fusese atât de îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Un vacarm asemănător zdrăngănelii unor buloane într-un mixer se auzea din spatele blindatului. Câteodată, scrâșnetele erau asurzitoare. Aceste zgomote indicau niște stricăciuni, poate ireparabile; lubrefianții nu mai puteau face față. Ea mânuia comenzile dar, exact ca în coșmarurile ei cronice, zăngănitul continua obsedant. Hicks veni lângă ea și-i luă mâna de pe accelerator cu blândețe dar și fermitate. Fața lui Ripley era tot atât de albă ca și încheieturile degetelor. Clipi și se uită la bărbatul de lângă ea. ― E bine, zise el. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Clipi și se uită la bărbatul de lângă ea. ― E bine, zise el. Am ieșit. Au rămas în urmă toți. Nu cred că-și doresc să se bată în teren deschis. Relaxează-te. N-o să ajungem prea departe cu fierotania asta. Zăngănitul se amplifică atunci când mașina încetini. ― Nu-mi cere un diagnostic. Sunt conductoare, nu mecanic. Hicks ciuli urechile pentru a decela originea acestor zgomote metalice. ― Parcă ar fi o osie. Două, poate. Dumneata, efectiv, fabrici pilitură. Drept să spun, mă mir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și mă face să înțeleg că are chef de joacă. Te plictisești, da? Dacă ai ști ce mi-a făcut o babă, mă rog, o doamnă! Cîinele mă face să înțeleg că este interesat de su biect. N-am riscat "zăngănitul de cătușe" ca să-i bag în buzunar 800 $. Ham, ham, se revoltă și cîinele. După ce am vorbit de unele, de altele, bag mîna printre scînduri și-l mîngîi. Cîinele este fericit nevoie mare și cînd dau să plec se întristează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o pîntecoasă de barcă pescărească. Nu știu dacă s-a dedat și la avioane, dacă pofta lui de a distruge se burică și la înaltul cerului. Cert este însă că noi eram puțin panicați de jocul avionului prin văzduh, de zăngănitul paharelor, de cei doi pași lateral dreapta întrerupți de alți doi la stînga și apoi sus și chiar jos. Parcă eram într-o mașină de spălat cu program automat, uitați acolo de gospodină. Cu ajutorul lui Dumnezeu, ieșim din ghearele nebunului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și tot neamul ei de bestii, și că Între timp nu s-a schimbat nimic, chiar dacă de acum Încolo nu va mai fi cum a fost. Auzeam apa dușului curgând și pierzându-se-n vuietul viscolului de afară și-n zăngănitul tramvaielor și ceva Îmi spunea că de-acum toate se vor schimba În bine. Ea a apărut ștergându-se cu un crâmpei de prosop albastru și aproape că nu i-am observat goliciunea. E așa cum mi-am Închipuit-o dintotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
plăcută la Roma. În consens cu ceea ce s-a spus în scrierile vechi, trebuie să compun numai epistole plângăcioase. Aici nu există decât mirosul urât al oilor și caprelor care se balegă pe drum. În fiecare zi se aude numai zăngănitul fioros al armelor. E necesar ca la Roma toți să-și închipuie mari suferințe în ce mă privește și să creadă că doresc cu disperare să mă-ntorc, să fug cât mai repede din pământul acesta barbar. Trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
liniște ne pregăteam ținuta pentru a începe, cu evlavie și teamă, dar și cu îndrăzneală, cântarea imnului Hristos a înviat. De pe coridor, dinspre intrare, se auzeau zgomote înfundate, lovituri, icneli și vaiete, care creșteau în intensitate, apropiindu-se însoțite de zăngănitul zăvoarelor. Era obiceiul în acei ani ca marile sărbători creștinești sau comuniste să fie marcate cu evenimente deosebite, care să rămână în conștiința celor întemnițați. Bătăile, schingiurile, lanțurile, neagra și chiar uciderile, erau gândite astfel ca să dea strălucire diavolească acestor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lui de către principii electori vor delimita strict prerogativele Adunării. Cele mai vechi deliberări ale germanilor sunt o amintire comună Imperiului german și Franței. După destrămarea Imperiului carolingian și fondarea dinastiei saxone (919), în aceste Adunări în care se auzea numai zăngănitul armelor (fremitus armorum)90 se produc schimbări remarcabile: Câmpul cavalerilor este înlocuit de Dietă, în care vor prinde contur atribuții precis determinate, chiar dacă la început prerogativele judecătorești, hotărârile politice și militare, adoptarea legilor vor reprezenta încă o perioadă de timp
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
aur și fildeș pentru templele exterioare de la Olimpia, intrăm în templul grec: Căci stă scris în cartea sorții, că nu va scăpa de moarte Nimeni, chiar dacă el neamul din olimpieni și-ar trage Cin’ de luptă se ferește și de zăngănit de săbii, E ades ajuns de-a soartei mână chiar în casa lui, Iar norodul nu-l cinstește, nimenea nu-i duce dorul. 3. KALOS KAI AGATHOS, AGON ȘI ARETE, ÎNTRE ANTIC ȘI MODERN Ideea de educație armonioasă era exprimată
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
raportez la noțiuni care nu sînt, în esență, de ordin sonor. Sunetul ne duce cu gîndul la obiect, căci recunoaștem obiectul prin sunet; dar obiectul însuși (adică modelul la care ne raportăm) rar ar evoca, singur, sunetul. Cînd auzim un zăngănit de lanțuri sau zgomotul făcut de frîul unui cal în galop, o plesnitură de bici, ne gîndim la prizonieri, la o cursă de care. Dacă aceste spectacole ni se înfățișează pe ecranul unui cinematograf, fără ca o orchestră invizibilă să le
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și în apus a fost decorat cu ordinul Crucea de Fier cl. a-III-a germană cu brevet pentru faptele sale eroice din Crimeea. Fiind sergent mitralior, într-o noapte cu multă ceață stătea postat într-o cărămidărie, când a auzit un zăngănit metalic în față, unde era țărmul mării. Imediat a tras o rachetă și a văzut cum trupele rusești debarcau pentru a-i lua prin surprindere pe nemți și pe români. îndată a început să tragă cu mitraliera alertând tot frontul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de rezervă, două perechi de șosete și două perechi de izmene. Apoi, mi-au pus iar ochelarii. Unul dintre ei m-a luat de braț și m-a condus pe un coridor. Deodată s-a oprit și am auzit un zăngănit de chei; a deschis o ușă și a urmat „Scoate-ți ochelarii!“ După care ușa s-a închis brusc și am văzut că mă aflu într-o celulă. Habar n-aveam în ce cartier al orașului eram. Era o celulă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ocnașii recidiviști ferecați În lanțuri, cu mizeria („păstrarea curățeniei În Închisoare este peste putință”) și hrana proastă, cu mirosurile care te trăsnesc, furturi, cântece obscene. „Jocurile de cărți care se Încing cu permisiunea gardienilor corupți, Înjurăturile, râsetele, discuțiile, ușile izbite... zăngănitul lanțurilor nu mai contenește toată noaptea, Împiedicând să doarmă pe omul ostenit de muncă și-i slăbesc nervii, ceea ce bineînțeles că nu rămâne fără urmări atât pentru sănătatea trupului, cât și a psihicului deținutului.” Se mai adaugă turnătoria, samavolniciile de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
exceptând țara Prusiei, ținuturile de dincolo de Cracovia și Lituania, administrată, de fapt, de la 5 august 1392, de către Vitold. Era evident că dușmanul regelui polon nu putea fi decât cumnatul său, Sigismund. Dar, înainte de a exercita presiuni diplomatice sau amenințări prin zăngănitul armelor, regele ungar se gândi să cointereseze pe voievodul moldovean la o politică alături de aceea a Ungariei. Încă în 27 ianuarie 1391, se împliniseră trei ani de când Vladislav Iagello împrumutase suma de 3.000 de ruble de argint frâncesc de la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Găsești aici aspecte paradisiace, printre care aș așeza arhaicitatea și sărăcia. Dar, bineînțeles, aici ești la depărtare, la margine, la graniță, la capătul lumii, altfel zis, la dracu-n praznic. Răsunetul evenimentelor care agită țările, continentele, popoarele, și chiar și zăngănitul armelor ajung aici slăbite, parcă ireale. E și ăsta unul dintre farmecele Bugazului. Asta locotenentul remarcase deja și nu-i displăcea. Nici la frumusețea peisajului nu rămânea nepăsător, doar că îi era teamă de singurătatea lungilor seri de iarnă ce
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe Tokugawa, a cărui personalitate am admirat-o încă de când am citit romanul Shogun al lui J. Clavell, retrăgându se la Castel, însoțit de luptători devotați. Îi vedeam figura impunătoare, îi auzeam glasul puternic dând porunci scurte... Samuraii răspundeau cu zăngănit de săbii și strigăte războinice. Am „retrăit” câteva clipe din istoria fascinantă a Japoniei... Spun „retrăit”, întrucât convingerea mea este că am viețuit cândva pe această exotică, fascinantă și încărcată de o istorie plină de cruzime, insula Japonia. Mi-am
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Întreprinde nimic. Îți aperi bunul tău, nu sărăcia și foamea. O țară bogată și puter nică este o țară În care locuitorii sunt prosperi, sănătoși și trăiesc omenește. Acesta e adevărul, pe care cavalerii orbiți de mirosul sângelui și de zăngănitul armelor nu-l pot Înțelege! De aceea eu vreau să Întemeiez un oraș, nu, mai multe orașe. și vreau să Încep cu cel de aici, la picioarele castelului nostru. E o răscruce mare, pe aici trec călători, negustori care vin
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
colectivului ambasadei" și, la ocazii speciale, împreună cu "mi com-pañera" savurăm un "trago", din romul vechi, de culoarea chihlimbarului, închinând "Viva Fidel"! Și, ca prin minune, din pahar se desprind cântecele triste ale sclavilor negri de pe plantațiile de trestie de zahăr, zăngănitul săbiilor și tunetele archebuzelor piraților, razele calde ale soarelui din Caraibe, parfumul florilor de portocal, mișcările un-duitoare ale frumoaselor mulatre de la Tropicana, valurile verzi sărutându-se cu digurile Maleconului, vocea caldă a lui Compay secundo... Borachon! Pirați, corsari, bucaneros, filibusteri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
produce roade de sfințenie, dar fiecare după felul său, adică fiecare după starea de viață în care l-a așezat Providența. Ilie în pustiu și David pe tron nu trebuiau să ajungă la sfințenie pe aceeași cale; iar Iosua, în mijlocul zăngănitului de arme, ar fi încercat în zadar să se sfințească prin aceleași mijloace ca Samuel în liniștea reculegerii sale din templu. Această precizare se adresează mai ales acelora care trăind în lume, ar dori să practice virtuțile celor din mănăstire
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
dându-și spre spate cu ambele mâini - ce anume? purta oare frac? Văd doar gestul - și apoi purcedea la deschiderea cutiei din tablă neagră cu vopsele. Îmi plăcea vioiciunea cu care Își Îmbiba pensula În nenumărate culori, În acompaniamentul unui zăngănit rapid, produs de recipientele de email unde se cuibăreau ispititoare bogatele nuanțe de roșu și galben În care pensula făcea câte o gropiță; după ce Își culegea astfel mierea, Înceta să se mai balanseze și să lovească și, măturând de două
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
prea mult timp În zadar. Tot așa, În cea de-a doua jumătate a șederii mele de șaisprezece luni În Crimeea, am plănuit atâta timp să mă Înrolez În armata lui Denikin, nu atât În intenția de a năvăli În zăngănit de arme pe cai cu măști de oțel În mahalalele pietruite ale St. Petersburg-ului (visul sărmanului meu Iuri), ci pentru a ajunge În satul ucrainean unde se refugiase Tamara, Încât armata Încetase să existe când eu În sfârșit m-am
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pachebotul Cunard „Pannonia“, care a părăsit Grecia pe 18 mai 1919 (mai devreme cu douăzeci și unu de ani În ceea ce mă privește) pornind spre New York, dar lăsându-ne la Marsilia, am Învățat să dansez foxtrot. Franța a trecut pe lângă noi În zăngănitul trenului prin bezna de tăciune a nopții. Palidul Canal al Mânecii se mai clătina Încă În noi, când trenul Dover-Londra s-a oprit. Imagini repetate Înfățișând pete cenușii pe pereții mohorâți ai gării Victoria făceau reclamă săpunului de baie cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sutele. Nici o birjă nu mai circula și nici o trăsură particulară. Pe lângă numeroasele sănii birjărești erau multe sănii particulare, toate luxoase, cu mari rețele acoperind caii, cu șiruri dese de clopoței cari atârnau greu de gâtul lor și umpleau văzduhul cu zăngănitul. Un lucru care a dispărut complet din București este acest sunet de clopoței ce se auzea iarna răsunând din toate părțile. Pitorescul valtrapului și al muzicii clopoțeilor îl regretăm noi cari l am cunoscut. Plimbatul în sanie sub ninsoarea deasă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]