313 matches
-
prin forțe fizice, slabe (de exemplu îmbibarea gelatinei sau agar agarului cu apă). Acest ultim tip de îmbibare se poate prelungi până la dizolvarea fazei solide, fapt important în aplicarea lacurilor sau la formarea peliculelor de polimeri. Prin evaporare, gelurile se zbârcesc și formează o membrană bidimensională, fenomen reversibil la adăugarea unei cantități de lichid. 3. Capacitatea de adsorbție - gelurile pot adsorbi molecule sau ioni din soluție și pot realiza un schimb ionic. Atunci când în soluție există mai multe tipuri de ioni
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
constituite din membrane semipermeabile și funcționează ca adevărate osmometre. Introducând celula într-o soluție a cărei presiune osmotică este mai mare decât cea a sucului celular, adică într-o soluție hipertonică, se observă cum celula se contractă și apoi se zbârcește. Acest fenomen numit plasmoliză, este datorat difuziei apei din interiorul celulei prin membrana semipermeabilă. Dacă o celulă este însă introdusă într-o soluție mai diluată decât sucul celular, adică într-o soluție hipotonică, sau chiar în apă, celula se umflă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se ofilesc și atârnă de-a lungul tulpinii timp de 1-2 săptămâni, după care se usucă și cad. Veștejirea avansează spre partea superioară a plantelor care, în final se usucă fără a mai fructifica, iar fructele ce erau formate se zbârcesc și nu mai pot fi valorificate (fig. 108-a). Ofilirea evoluează rapid din cauza sistemului radicular care este brunificat și cu crăpături longitudinale și transversale. Secțiunile longitudinale și transversale ale tulpinii evidențiază o brunificare a sistemului vascular de la baza plantei până la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se manifestă pe rădăcini. Simptome. În partea a doua a vegetației, pe frunzele morcovului apar pete mici, brune, apoi brune negricioase, în jurul cărora se observă un inel galben. Petele sunt situate la început pe marginea frunzei, apoi întreaga frunză se zbârcește, se înnegrește și se usucă (fig. 136-b și fig. 137). Petele de pe cozile frunzelor sunt tot negre, dar de formă eliptică, alungite. În cazul unei evoluții rapide a bolii, lanurile iau aspectul de arsuri, care pot fi confundate cu uscările
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
foc bacterian (Erwinia amylovora). Fructele sunt atacate din momentul legării și până la maturitate; pe fructele tinere, care au și cel mai mult de suferit de pe urma acestei boli, apar pete negricioase cu aspect umed și picături de lichid bacterian. Fructele se zbârcesc, se înnegresc, cad jos în luna mai sau, rămân mici și atârnă de ramuri chiar și în timpul iernii. Transmitere-răspândire. Factorii climatici care favorizează evoluția bolii sunt, umiditatea și temperatura ridicată. Boala se manifestă puternic în primăvară (mai-iunie) și spre toamnă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ies filamente incolore, care au un aspect prăfos, ca de vată și lungime de până la câțiva centimetri, pe timp secetos. Atacul pe fructe apare numai pe fructele verzi sub formă de pete umede care se brunifică, se înnegresc, apoi se zbârcesc și rămân atașate pe pom. Atacul pe ramurile mai vechi, șarpante sau trunchiuri, produce răni (ulcere) cu lichid și brunificarea țesuturilor sub scoarța atacată. Arsura bazei tulpinii se produce în urma infecțiilor prin răni. Țesuturile atacate sunt umede și mai întunecate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de specii (G.N. Agrios, 1978, Valentina Amzăr, 1980). Simptome. La măr, atacul se produce la baza tulpinii, scoarța apărând brunificată sau violacee deasupra solului, întinzându-se de la câțiva cm, până la porțiuni de tulpină mai întinse. Țesuturile scoarței se brunifică, se zbârcesc și au un miros acru, fiind în același timp umede. Pomii atacați își încheie mai devreme ciclul de vegetație, iar frunzișul capătă o culoare galbenă și apoi arămie, încă din lunile iulie-august. Fructele rămân mici și se maturează mai încet
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pe măsură ce petele circulare de țesut brun se măresc, se formează alte inele punctiforme, lagăre (fructificații) cu spori. De obicei, putregaiul nu este prea profund și nici nu cuprinde întreg fructul ca în cazul atacului de monilioză. Fructele puternic atacate se zbârcesc, se usucă, cad sau rămân pe pom (fig. 150). Ciuperca mai poate parazita și ramurile tinere a căror scoarță se brunifică și crapă, ducând la apariția unor adevărate cancere deschise, asemănătoare cu cele produse de Nectria galligena. Transmitere răspândire. Sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
suprafața lor să mai apară fructificații cu spori, dar în ele se formează scleroți. Această formă de atac întâlnită deseori și în depozite poartă numele de "putregai negru". Alteori, timpul secetos face ca fructele atacate să se usuce, să se zbârcească și să rămână atârnate pe pomi și în timpul iernii. Acest ultim aspect parazitar poartă numele de "mumifierea fructelor". La unele fructele ciuperca poate produce un "putregai al inimii", vizibil la exterior doar printr-o pată brună la locul de inserție
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ajunge la distrugerea unui număr mare de ramuri cu frunze și flori. Miceliul din interiorul florilor formează scleroți din care în anii următori vor apare fructificații ca niște pâlnii, cu spori. Fructele tinere încetează să mai crească, se brunifică, se zbârcesc și cad (fig. 155). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor infectate și în special prin scleroții care se formează în interiorul fructelor atacate. Din germinarea scleroților, după doi ani, apar fructificații (apotecii) cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se constată prezența unui strat catifelat de culoare albicioasă cenușie format din miceliu cu spori, fructele având un gust acrișor-dulceag, mult mai plăcut decât cele sănătoase la acea oră, care sunt acre. După 3-4 săptămâni de la apariția simptomelor, fructele se zbârcesc, se brunifică și cad în masă (fig. 158). Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de miceliu în muguri și ramuri, atacul fiind favorizat de primăverile reci și umede. Sporii care apar pe hurlupi răspândesc ciuperca în primăvară. Dintre soiurile de prun
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Acest aspect parazitar mai este denumit și "boala stindardului" sau "arsura moniliană", foarte frecventă la cireș, vișin, cais, piersic și migdal și corespunde cu "monilioza din anul precedent" întâlnită la pomii semințoși. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate; acestea se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determină o putrezire a pulpei și apariția unor pernuțe mici(sporodochiile), gălbui cenușii, dispuse neuniform, formate din micelii și spori. La prun sporodochiile (perinuțele) produc perforarea cojii fructelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ciuperca formează pâsle miceliene albicioase, prăfoase care înconjură lăstarii pe porțiuni mai mari sau mai mici și împiedică diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor. Atacul pe fructe este asemănător cu cel de pe lăstari. Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete pâsloase albicioase, apoi cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în exterior. Infecția pe boabe continuă și după ce boabele sunt mai mari și acoperite cu stratul ceros, ciuperca pătrunzând prin partea lățită a codiței bobului cât și prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Bobițele atacate se brunifică, se zbârcesc și uneori se desprind de pe ciorchine și cad cu ușurință. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobițele mai dezvoltate, care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală, poartă numele "putregai brun" . Formarea miceliului și a sporilor are loc într-un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
scoarța lor se formează din micelii, scleroți ca organe de rezistență. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care pot germina la temperaturi cuprinse între
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
întreaga boabă putrezită, se acoperă cu un puf cenușiu. Boala se răspândește cu rapiditate, cuprinzând întregul ciorchine, ce putrezește în totalitate. Dacă intervine o perioadă secetoasă, ciorchinii se usucă, iar boabele, pe care se dezvoltă și alte ciuperci saprofite, se zbârcesc și se scutură foarte ușor. Boala este favorizată de atacul larvelor de Cochylis și Eudemis și de viespi, de prezența rănilor produse de grindină, cât și de crăparea bobițelor în pârgă, fenomen ce apare frecvent în timpul ploilor din toamnă, mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În prima parte a verii, aceste plante prezintă o încetinire a dezvoltării frunzelor și arsuri marginale ale limbului. În mijlocul verii, are loc o ofilire bruscă, frunzele, lăstarii și ciorchinii se usucă și rămân pe plantă până târziu, iar boabele se zbârcesc. Boala este o traheomicoză (ofilire datorată ciupercii care astupă vasele conducătoare); ciuperca dezvoltă un miceliu abundent, albicios la început, apoi de culoare brună, pe care se formează spori, iar mai târziu, microscleroți bruninegricioși. Transmitere-răspândire. Boala apare în terenurile infectate. Sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aștepta să-i vizitez atelierul și să-i admir o parte din vasta sa operă. Era cam la sfîrșitul celui de-al cincilea deceniu de viață, dar fața sa, avînd cam multă piele și neavînd prea mult de acoperit, se zbîrcise ca un sîmbure de piersică. Zîmbea însă larg și ochii erau extrem de prietenoși, de calzi. Părea un vechi prieten, pe care îl știai încă din copilărie. Cînd a zărit mașina, a început să se agite, să strige și, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Harghitei, vor să ceară Măriei tale îngăduința ca ei, cu familiile lor, să se statornicească prin părțile Moldovei, că zic ei tare le-a mai plăcut lor țara, oamenii și dreapta ocârmuire a Măriei tale. "Dreaptă" zici?... Uneori, o mai zbârcesc și eu, să nu-și facă iluzii. Secuii sunt oameni viteji, aproape tot atât de viteji ca moldovenii. Nu o dată, ne-am ajutat unii pe alții, la nevoie. Desigur, ajutându-ne, s-au ajutat, că și ei au a bâțâi de frica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Nedelcu P. Dorina Olaru ÎI. Carmen Mihaela Patraș Fr. Gianina Orzan Ghe. Liliana Pivniceru M. Mariana Român I.Claudiu Stan N. Viorica Surdu I.Mihai Truchină Tr. Cătălin Țoncu Ir. Carmen Vartolomei V. Vasile Volovati V. Simona Varna M. Cornelia Zbârcea V. Ticuță Registru matricol 212/19871988, f. 144-181; Costin Clit,op.cit.,p.237. XII Mecanică AIămaru V. PetreTudor Aiacoboi M. Adina Petronela Avram M. Valeriu Bălan Const. Cristina Mihaela Babă Dtru. Gabriela Barcă M. lulianaCamelia Blândă S. Dănuț Cojan Dtru
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Paris, așa cum te-ai bucurat până acum de viață, cu noblețe și mândrie. Nu fuma prea mult. Țigările revin cam prea des în scrisori și tu ești singură acolo. Trebuie să te păstrezi sănătoasă și sobră. Nu încrunta sprâncenele, nu zbârci fruntea în enervare și nici nu lăsa colțul gurei spre stânga ca’n clipele de vină și de danse devant le miroir. Nu rupe de tot cu trecutul, cum scrii că ai impresia că ți s’a întâmplat: nicio floare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lectură: divanul așteaptă, fotoliul și el; am închide ușile ca pe vremuri, ca să nu ne deranjeze nimeni în timpul lecturii. Dar să ne mulțumim cu speranța că într-o bună zi am s-o țin în mâinile mele care vor fi zbârcite ca pergamentul. Cu mâi nile împreunate, ca pe o icoană, așa i-aș duce-o tatei. [...] Am o singură dorință fierbinte pentru ziua ta de naștere: să fii sănătoasă și fericită. Respiră adânc, trăiește fericită, departe de cuptorul de aici
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cuțitul și dispozitivul de ținere la distanță a Întunegrilor. Bocceluța ei era la fel de grea ca și a mea. Aveți grijă! strigă Profesorul. La lumina palidă a lanternei mi s-a părut mult mai bătrân decât prima oară. Pielea îi era zbârcită, părul ca un tufiș crescut într-un loc neașteptat, fața acoperită pe alocuri cu pete maronii. Așa cum îl vedeam acum, nu era decât un bătrân obosit. Până și oamenii de știință geniali îmbătrânesc și mor. La revedere! l-am salutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
constituite din membrane semipermeabile și funcționează ca adevărate osmometre. Introducând celula într-o soluție a cărei presiune osmotică este mai mare decât cea a sucului celular, adică într-o soluție hipertonică, se observă cum celula se contractă și apoi se zbârcește. Acest fenomen numit plasmoliză, este datorat difuziei apei din interiorul celulei prin membrana semipermeabilă. Dacă o celulă este însă introdusă într-o soluție mai diluată decât sucul celular, adică într-o soluție hipotonică, sau chiar în apă, celula se umflă
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
așezau oasele la loc, cap în cap) și se lega cu ceapă pisată, pentru a se muia vâna sărită și pentru a trece durerea. Dacă nu se punea legătura de ceap peste scrântitură, fractură, locul se umfla și vâna se zbârcea dând dureri mari. Dar meșterul-meșter în trasul oaselor era fratele Drițulesei, Gheorghe Drăgan care, de meseria lui lucra roate, poloboace, lucra și la câmp. Probabil că așa cum potrivea spițele pe butucul roții și doagele la poloboace și putini, tot așa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]