593 matches
-
va-nflori în această lumină a mea, de șaizeci de ani, cu gânduri tot copilăroase? Un tunet stârnește în peștera morții oricare înflorire. Poemul ... De ce? Că și / astfel să știm cum frigul devine durată? Și-n timp ce pământul se zbuciumă-n spații, un ins mai / mărunt decât bobul de grâu, reașează cuvintele și mai mărunte în formă de vers. Și-aidoma inimii este poemul: / Pulsând se consumă pe șine". Evreitatea este pentru Horia Gane o condiție asumată poetic și împăciuitor
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
se-asămănă picturii grăbite, în guașă, barbară este oaia, iar lupul un estet, iubirea este trustul cu adresă și antet, Aristotel și Platon și multe celelalte celebre nume-și caută un loc mărunt în carte, gigante panouri, picioare, buze, piepți se zbuciumă în vântul seninei dimineți.„ Îți voi arăta cu totul altceva decât umbrata pășind în urmă-ți dimineața”(T.S.Eliot). Referință Bibliografică: Ca un paing / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 608, Anul II, 30 august 2012. Drepturi de
CA UN PAING de BORIS MEHR în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355229_a_356558]
-
imagini poetice care curg dintr-unul în celălalt: „adun cuvintele sub frunze de mălin / să nu le atingă jarul verii / cu voi vreau să cunosc / plutirea și zborul // inima amuțește // mă prefac în cruce / pe scena dintre stele / brațele se zbuciumă în ritmuri / de rock și samba / să lepede cuiul // dimineața / îmbrățișez alt vis” (spre altă zi). Citind volumul de versuri „Umeri de flori” - n-am avut nici o clipă impresia că am de-a face cu un copil. Versurile ei nu
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
neliniștea Alergam în căutare de orizonturi noi Întoarcem fața către ploaie Să rătăcim lacrimi în picuri Uimire coborâtă în vers Gonești prin spații ample Ca undele șuvoi Te descompui în gânduri E drept că totu-i trist Îți este viața zbucium Iubirea îți e străină Norul cel negru își face loc Pătrunde în clepsidra minții Întunecă gândirea Stârpire de voință Izvor secat de lacrimi Ce simți Iubirea-i suferință O teamă de iubire Preferi să zaci Sub masca de tendință Și
IUBIREA ÎŢI E STRĂINĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369856_a_371185]
-
iubirea noastră, să ne îmbrăcăm cu marea, s-atingem orizontul, acolo ne vom uni cu cerul și stelele ne vor fi ploaia nemuritoare a iubirii noastre. Azi ne vom vedea din nou, păsările cerului vor ține concert, peștii vor fi zbuciumați în marea-nvăluită, nisipul va străluci mai tare ... Plaja ne așteaptă și ochii noștri surâd. Un val se-nalță mai sus de noi, cuvinte duioase se pierd în ecou. Mangalia, 29.11.2015 , h 02.12 Referință Bibliografică: Fântâna dorințelor / Urfet
FÂNTÂNA DORINŢELOR de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369877_a_371206]
-
avantaja aranjarea locului de pescuit, dar nu și pescuitul propriu-zis. Fără lanternă nu puteai să descurci forfacurile strânse în grabă pe lansete. Timpul trecea repede, eu mă grăbeam să mă găsească zorile pregătit, cu toate că simțeam din plin oboseala nopții foarte zbuciumate prin care trecusem. Am început să-mi momesc locul cu lanseta și am aruncat prima lansetă cu momeală diversificată în cârlige, să testez la ce are chef să muște peștele în acea zi. Iubita dormea liniștită în mașină, așa că am
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor urcă rapid în vârful muntelui, până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule? - Iaca și eu,ca nărodul.Cu capul eram după nori și cu barba și mustățile măturam pietroaiele astea
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor urcă rapid în vârful muntelui, până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule? - Iaca și eu,ca nărodul.Cu capul eram după nori și cu barba și mustățile măturam pietroaiele astea
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
migdalați, vioi, acum obosiți, nasul drept cu nări fine fremătânde, cu buzele pline, frumos conturate, formând o guriță mică. Brațele rotunde , fără a fi grase, se terminau cu niște palme micuțe și degete lungi și fine. O priveam cum se zbuciuma în coșmarul ei, încercam să nu fac nici-un zgomot, pentru a o lăsa să se odihnească și să uite prin ce trecuse, o mișcare a trupului o facut-o, să scoată un țipăt de durere, s-a trezit și a
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
înțeleg, ce s-a întâmplat De ce iubirea ți-ai schimbat , Când te iubeam atât de mult Că pleci,nicicând n-aș fi crezut ! Nu am să înțeleg,de ce acum, Când eu avut-am un alt drum Să vii,să-mi zbuciumi iar simțirea Ca să cunosc cei amăgirea! Nu înțeleg ce ai cu mine Când fără mine,îți este bine! De ce mă amăgești și pleci Să înnebunesc,să-mi ies din fire! Îți place să te joci cu mine, Să te iubesc
NU AM SA ÎNȚELEG! de ELLEN ADA în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369629_a_370958]
-
împăratul. Aduceți-i înapoi! - Prea târziu, Majestate! spuse căpitanul Foc Nestins, intrând în sală. Ei au intrat de bună voie în cuptor. - Iar tu, tu ce-ai făcut? - Am închis ușa la cuptor... Așa cum mi-ați poruncit. - Ah, Zefir, se zbuciuma împăratul, cum de-ai lăsat pe dobitoc să-i însoțească? Aleargă, căpitane... poate vreo minune... Căpitanul Zefir țâșni și alergă într-un suflet la cuptorul cel mare. Deși era convins că nu va mai găsi ceva, poate rămășițele lor să
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
lista sa de studii teologia și medicina, dar a renunțat la toate acestea, în urma unor vise revelatorii, încercând să caute cunoașterea ce nu poate fi găsită decât în sine. A plecat în Olanda, deoarece viața sa în Franța era prea zbuciumată pentru el, afectându-i concentrarea asupra muncii. În Olanda a locuit 23 de ani, aproape tot timpul la țară, meditând, studiind, scriind. Acolo i-au apărut cele mai importante lucrări - „Discursul asupra Metodei” și câțiva ani mai târziu, în limba
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
în: Ediția nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului M-am rătăcit cândva prin al tău suflet, Te-ai strecurat, tiptil, în al meu gând. Ne-am întâlnit, sătui de nori și umblet, Am devenit cascadă spumegând. Dar zbuciumați în apriga vâltoare, N-am calculat tăcerile în doi, Prelinse-ncet în stropii de-ntristare, Ce ne-au udat, frenetic, pe-amândoi. Dezmoșteniți de falnice speranțe, Ne-am închistat într-un cavou de spini. Preambalând iubirea cu restanțe, Am încercat
TĂCEREA CARE DOARE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353276_a_354605]
-
-o. Ai cotrobăit printre constelații, dar n-ai găsit-o. Ai iubit pe rând stelele polare, dar nu ți-a vibrat niciuna în sânge ca destinul plin de crunte sahare să-l poată-nfrânge. De aceea ai în tine-atât zbucium și-ndelung frământ e viața ta toată, când din suferinți încontinuu buciumi ca niciodată. Ce ai să răspunzi când eternitatea te va întreba unde-îți este steaua fără care ți-au cotropit cetatea frigul și neaua ? Anatol Covali Referință Bibliografică: Ce
CE VEI RĂSPUNDE? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353290_a_354619]
-
mănânce cu fulgi, cu...Cu-cu! Ăsta se zbate să mă mănânce pe mine...E groasă...vorba lui! Așa se perpelea primarul Bățălău în cazanul cu smoală al problemelor complicate de Mărășteanu. La fel și vicele fierbea în biroul alăturat, zbuciumat de aceleași probleme. Însă, dilema lui care-i scurtcircuita neuronii era alta: să trimită somația inginerului Casapu, sau nu? Pe ce temei? Bucluc întodeauna scotea din cutiuță un „conform”, pe care, el nu dădea nici doi bani. Acum, de unde să
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
ea să ți-o înnozi. Și ce greabăn, si ce crupa, si ce glezne lunecoase parcă-s zmei ce se întrupa să fure fete frumoase. Caii mei, măi verzi că marea tulburata de furtună ce inundă toată zarea când se zbuciuma și tuna, Si mai verzi decât smaraldul ocrotit de mâini străbune și purtat azi de heraldul unor vremuri mai nebune, Caii mei, nu-s blânzi din fire nici eu nu mi-i țesal des, armăsari în nemurire, aprigi, dar nu
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
Drumul tău uneori are spini dar și flori Uneori ești pe val...alteori mai cobori Dar să fii fericit... asta e viața ta Ce-ai primit-o în dar să te bucuri de ea! RIDICĂ-TE ! Când vorbe nerostite Îți zbuciumă ființa Și vin mulțimi de șoapte Să-ți zdruncine credința Și când tăcerea doare Mai tare ca o rană Iar tu ești singur, singur Și nebăgat în seamă... Când spinii fără număr Pe cale te-au rănit Și leagăn ți-e
OMAGIU DIVIN (1) (POEME) de MARIA LUCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353030_a_354359]
-
acestuia se schimonosise și luase parcă alte trăsături iar preț de câteva clipe crezu că nu-l mai recunoaște. Știa că în inima procuratorului se ducea o luptă încordată, acesta căutând de fapt să-și reprime sentimentele contradictorii care îi zbuciumau sufletul. Nimeni nu mai făcu însă nimic. Totul se desfășurase parcă prea repede, fără nici un fel de răgaz de parcă o forță malefică dicta din umbră producerea evenimentelor. Marcius își spuse totuși că mulțimea care urla într-un vacarm de nedescris
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
în desișuri grele de gânduri singura cărare luminată duce către tine... mă caut în tine ca să mă regăsesc în prezent, mi-am făcut un obicei din asta - nu mai folosesc oglinzi retrovizoare care sunt împregnate de mersul înapoi... pereții sufletului zbuciumat de glasul din amvon devin transparenți, vitralii și fiecare rugăciune mai pictează câte-un sfânt... predomină culoarea aurie expresie posibilă a sinelui. Privindu-te în ochi mă las topită de iubire, abandonându-mă în brațe pământene. Când pleci, de ce mă
DOAR TU... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353659_a_354988]
-
inimii” care „n-are contur/ când iubire țâșnește matur/ în orice gând/ aripi mari fluturând”, îl poartă prin labirintul amintirii iubitei căreia încearcă să-i fure „dragul de demult/ tinerescul tumult/ ce-a izbucnit luminos din obscur”. Hoinărește, poetul, „Aiurea”, zbuciumându-se prin „hăuri meschine” dar nepierzându-și speranța de-a zări... seninul... Din penelul cuvintelor curg „Culori” care îi pigmentează trăirile, recunoscându-și într-o pictură lirică inedită, trăirile: „Pictez febril/ și mâzgălesc brutal/ numai cu alb, dar el mereu
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
rândul pensionarilor. Cu inima strânsă și cu lacrimi în ochi am privit zbaterile neputincioase ale acestora adunați la porțile închise ale Cotrocenilor, acolo unde m-aș fi aflat și eu dacă nu mă strămutam în Canada. Erau bătrâni care se zbuciumau în gol, cu chipuri pe care deznădejdea săpase cute adânci, doborâți de arșița nemiloasă a soarelui torid și duși cu ambulanțele. Unii încercau să dea trânta cu brațele de fier ale polițiștilor, alții tremurau sau plângeau de revoltă neputincioasă, lipsiți
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
văzut că a primit un premiu de simpatie populară) anunțase că vom avea premier pe domnul Stolojan, am adormit liniștit, căci -fiind finanțist- Stolo va manevra banii așa cum trebuie. Dar peste noapte am început să visez: Se făcea că sunt zbuciumat și neliniștit. Mă întrebam totuși de ce? Deodată se făcea că Sfântul Petru venise pe Pământ trimis de Divinul Creator să vadă ce mai facem noi pământenii, căci - după cum se știe- Creatorul nu ne are numai pe noi. Cum eu stăteam
TĂLMĂCIREA UNUI VIS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357419_a_358748]
-
decât: îmi citesc rugăciunile și mă culc. Dar părintele nu s-a putut împăca cu situația asta și a început să se plimbe prin casă zicând în sinea lui: „Doamne, iartă-mă, dar nu pot să mă rog!“ Și se zbuciuma în sufletul lui. Omul nu se împăca nici să se culce așa, nici să se roage mecanic. După ce a stat așa o jumătate de oră, brusc, un asemenea duh de rugăciune l-a cuprins, încât, pe urmă, rugăciunea nu-l
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
vegetație mediteraneană în plină expansiune - tăiate pe alocuri de spațiul de rulare, astfel încât puteai vedea stratificarea rocilor ce le formează într-o așezare cuminte, de file de ceaslov îngălbenite de vreme, ba pe malul mării, nesfârșita întindere albastră care-și zbuciuma dorurile într-un dans sălbatic cu malurile stâncoase, abrupte și pline de misterele trecutului. Istoria și legenda își dau mâna peste tot în Cipru, indiferent în ce parte a insulei ai ajunge; Paphos era numele a două așezări apropiate din
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
Trăiesc câteva secunde și pier. *** Gândurile mele de asemeni pier, Trăind doar câte o clipă, Se naște câte unul stingher, De celelalte fac risipă. Uneori eu par tăcut, Râzând vesel mă prefac, Cu atenție inima-mi ascult, Sufletul mi-e zbuciumat. 1965 Referință Bibliografică: COMPARAȚIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 582, Anul II, 04 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
COMPARAŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358115_a_359444]