1,570 matches
-
Îl cuprinsese pe după brâu, iar cealaltă mână și-o sprijinea În șold. Tata era Înalt și lui Îi plăcea asta, fiindcă atunci când era cu el nu-i era frică de nimic. Mamă, pot să-i trimit lu' tata un sărut zburător... așa cum m-ai Învățat tu aseară. Mama-l privi o clipă Încurcată, apoi, mângâindu-l pe căpșor, Îi spuse că poate oricând, că el este cel mai În măsură să i-l trimită și că ar fi grozav. Și, pentru
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
poliție care gonea singură, Încălcând consemnul drastic al neînsuflețitelor de-a nu se urni cu de la sine putere În vecinătatea oamenilor, a trecut neobservată. Cei care au remarcat ciudățenia Îl vor fi considerat pe Fauvé drept un fel de „olandez zburător“, o iluzie optică apărută pe fondul consumului exagerat de alcool. În urma acestui accident n-a rămas de fapt nimic, a fost ca o năzărire neplăcută, de care nimeni nu avea interes să-și amintească. Nu s-a completat nici un raport
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
internaționale. 10 iulie. Antrenată de David și de Victoria Beckham, Anglia câștigă Campionatul European de fotbal. „E clar: vine sfârșitul lumii“, titrează cotidianul german Bild. Din acest moment, traseul insulei e destul de neclar, iar Tit devine un fel de „olandez zburător“ alcătuit din deșeuri. E semnalată În mai multe zone, uneori chiar simultan, la un festival al mării, la o regată de iahting, la un exercițiu al marinei japoneze de coastă, la un ritual de botez În largul Peninsulei Kamceatka. Este
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se aflau Fred și Barney În varianta horror. Am mers la bluf și am trimis un salut larg În direcția parbrizului negru, scărpinându-mi apoi, ca din Întâmplare, creștetul, acolo unde bănuiam că malacul purta un bandaj cât o farfurie zburătoare. Pe hol, madame Kropotkina m-a interceptat, zâmbind cu toată claviatura. — Vai, domnu’ Igor, n-am știut ce familie numeroasă aveți. Au venit și cele trei verișoare gemene. Vai, dar sunt frumoase de pică! Le-am servit cu cornulețe. Când
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
masă și am privit-o cu atenție prin dispozitivul optic. În repaus și cu măruntaiele la vedere, semăna cu o insectă cum seamănă un stropitor de grădină cu Olga Kordunova. Nu era o muscă, ci o minune tehnologică: un spion zburător, dotat cu o cameră miniaturală de filmat, prin care fusesem urmărit tot timpul. O altă muscă tocmai Își făcea zbârnâind intrarea În cameră pe fereastra deschisă. Am ridicat ochii și m-am uitat spre apartamentul lui Kuznețov. Acesta era În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
că se folosesc de arma biologică? — Mai mult decît atît, ei Înșiși sunt arma biologică! Logica fără fisuri a Împăratului Îl zăpăci cu totul pe Pruritanal. În sinea lui, colonelul recunoștea că extratereștrii nu trebuie neapărat să vină În farfurii zburătoare. Asta e o prejudecată tipic americană - că trebuie să fie niște omuleți verzi, să vină În zbor, să aibă niște antene și alte dispozitive electrice etc. Ei pot avea o Înfățișare cu totul banală, iar dimensiunile lor vor fi fiind
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
noi. Mi-a spus mie Bill. Probabil că știa ce spune, fiindcă Bill făcea de mai multă vreme afaceri cu guvernul insulei și aflase multe lucruri ascunse opiniei publice. Christina Însă nu-și putea imagina extratereștrii altfel decît În farfurii zburătoare, o greșeală de care era de altfel conștientă. Problemele ei țineau de reprezentare; de obicei, Își imagina altceva decît ar fi trebuit. Dacă, să zicem, cineva Îi cerea o broască Yale, ea se gîndea În primul rînd că va trebui
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ajunge la capătul suferinței, că viziunea sa este mai învolburată ca de obicei, iar demonii care de fiecare dată se ofereau să-l călăuzească pieriseră și ei fără urmă. Brusc, i se păru că întunericul seamănă cu aripile unui șoarece zburător imens, mai negru decît o rugăciune, și un milion de gînduri începură să-i dea tîrcoale ca o haită de lupi. Se lumina de ziuă, cînd, întins în patul conjugal alături de doamna Mina, domnul Președinte își dădu seama că nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în World Miracles Report, numărul de săptămâna asta, care se găsește la casă în toate supermarketurile din America. Iar eu, iată, am ajuns o săptămână mai târziu. Întotdeauna sunt cu un pas în urmă. După ce s-a întâmplat evenimentul. Fecioara Zburătoare are unghiile vopsite în roz deschis, cu vârfuri albe. Manichiură franțuzească, după cum au declarat unii martori. Cu un spray insecticid, Fecioara Zburătoare a scris pe cerul cel senin al Noului Mexic: NU MAI FACEȚI COPI (Sic) Spray-ul l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Fecioara Zburătoare agită tubul de insecticid. Plutind deasupra străzii principale, face cu mâna către mulțime. Și la subsuoară i se zărește o tufă de păr castaniu. Chiar înainte să înceapă să scrie, o adiere îi ridică fusta, sub care Fecioara Zburătoare nu poartă nimic. Și se poate vedea că și-a ras părul dintre picioare. Din acest loc îmi scriu astăzi povestea. De aici, dintr-un bufet de pe șosea, în timp ce discut cu martorii oculari din Welburn, New Mexico. Îl am alături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
fusta în pumn, și-a smucit pe spate șuvițele roșcate și negre, a făcut cu mâna - și amin. A dispărut peste munți, dincolo de linia orizontului. Și dusă a fost. Nu poți totuși să crezi tot ce citești în ziar. Madona Zburătoare nu a fost o minune. A fost o vrajă. Aici nu e vorba de sfinți, ci de vrăji. Dom’ sergent și cu mine nu ne aflăm aici ca martori. Suntem niște vânători de vrăjitoare. Iar aceasta nu e o poveste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
e vorba de sfinți, ci de vrăji. Dom’ sergent și cu mine nu ne aflăm aici ca martori. Suntem niște vânători de vrăjitoare. Iar aceasta nu e o poveste despre ce se întâmplă aici și acum. Eu, dom’ sergent, Fecioara Zburătoare. Helen Hoover Boyle. Povestesc de fapt cum ne-am cunoscut. Cum am ajuns aici. Capitolul 2 Trebuie să răspunzi la o singură întrebare. La absolvirea facultății de jurnalism, trebuie să-ți imaginezi că ești reporter. Să-ți închipui că lucrezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
sau zgomot care ar putea camufla un poem letal, după care lumea ar deveni tăcută. Periculoasă și înspăimântată, dar tăcută. Faianța pulsează într-un ritm slab sub degetele mele. Cada vibrează odată cu țipetele care vin de sub podea. Fie un dinozaur zburător din preistorie trezit la viață în urma unor teste nucleare îi nimicește pe cei de dedesubt, fie au dat televizorul mult prea tare. Într-o lume în care jurămintele nu mai au nici o valoare, în care rugile nu mai înseamnă nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
luna iulie. Fata care a făcut să crească iarba prin zăpadă, verde și înaltă, pentru bizonii care flămânzeau în Canada. Băiatul care vorbește cu câinii rătăciți din adăposturi și-i ajută să se întoarcă acasă. Căutăm magia. Căutăm sfinții. Fecioara Zburătoare. Mântuitorul de pe Șosea. Infernul Iederei. Vaca-fariseu care grăiește. Ne ținem tot timpul de fapte. La vânătoare de vrăjitoare. Nu e chiar cum te învață la psihiatru, dar funcționează. Nu va mai trece mult până când lumea va fi a lor, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
obicei, la intrare. În afară de rolul decorativ, mai are și menirea de apărător al casei. Jucăriile brodate din Shaanxi Jucăriile brodate din provincia Shaanxi, nord-vestul Chinei au o largă răspândire și sunt prezente într-o varietate de subiecte păpușă drăgălașă, pește zburător, broască sau cap de porc, insecte, fructe, animale etc. o materializare plastică a dorințelor femeilor din satele chineze de a atrage forțe benefice pentru a primi o viață mai bună. Jucăriile brodate au căpătat și ele o mare varietate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sau imortalizarea frumuseților naturii, la semne de belșug și fericire și apoi la imagini din opere literare și ilustrarea tradițiilor. Astfel de picturi, pe lângă semnificația oferită de imaginea propriu-zisă, au și înțelesuri atribuite prin omonimia cuvintelor. De exemplu, "liliac" (mamiferul zburător) se pronunță în chineză "bianfu". "Fu" înseamnă și "fericire". "Coțofană" se pronunță "xique", iar "xi" poate să însemne și "bucurie". Cât privește forma de realizare, este similară picturii în stil tradițional chinezesc sau prin folosirea xilogravurii. Ca mod de exprimare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
unui îngeraș cu cârlionți ce îl reprezenta, de fapt, pe hrăpărețul Zeus, cu o vitrină unde se afla un urs de fier cu felinar care, nu știu de ce, îi zbura tot timpul capul vecinului său arab așezat pe un covor zburător, cu o păpușă pitică și creață (n-am să mai spun nimic despre ea, cred că vă puteți închipui singuri), cu un pat cât vaporul Titanic în care mă pierdeam în cel mai dulce răsfăț ce a existat vreodată, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
astea e bine să nu-ți bați prea tare capul. Ce mi se mai pare un pic aiurea e că la grădiniță nu ni s-a vorbit niciodată despre Cristos care, dacă e să dau crezare statisticilor, e prima ființă zburătoare din acest roman. Poate că pe el, pe Cristos, nu-l făcuseră șoim (Coșuță a omis întotdeauna să-mi spună dacă zbura cu cravata la gât) sau poate că el fâlfâia peste blocuri cu toată șleahta lui de zărghiți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ca să se desprindă de unde era ascuns, l-am visat pe Matei mare. Se făcea că era la o masă de scris, nebărbierit, cu un pix în mână cu care bălmăjea ceva greu de înțeles despre timp, amesteca alandala niște cocori zburători cu o bară a lui Oneață Augustin, sufrageria cu luminile unor reflectoare, îmi vorbea despre tata și despre nu știu ce senvișuri, părea din cale-afară de agitat, o ținea întruna că fără Bau-Bau ne-ar merge mult mai bine, nu încercam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Întreagă gamă de imagini, de reprezentări În mintea lucrurilor despre care experiențele mele foarte limitate În așa-numita lume reală nu mă pregătiseră absolut deloc : zgîrie-nori, porturi, cai, canibali, un copac Înflorit, un pat nefăcut, o femeie Înecată, un băiat zburător, un cap tăiat, lucrători agricoli ridicînd privirea la auzul unui oligofren ce se tînguie, un șuierat de tren, un rîu, o plută, razele soarelui strecurîndu-se printr-o pădure de mesteceni, o mînă mîngîind o coapsă dezgolită, o cabană În junglă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
se arunce în fața unui troleibuz. Altfel... Am lăsat amenințarea neterminată. Plutea în aer, vizibilă, palpabilă chiar. Ceasul de la mână-mi arăta că se apropie ora 21. Încă patruzeci și cinci de minute până când începea Sopranos. M-am urcat pe covorul zburător și am părăsit încăperea prin peretele dinspre vest, care se prăbuși în urma mea. Zburând peste Magheru, l-am văzut pe Baronu’. M-a văzut și el pe mine și mi-a făcut voios cu mâna. Mâine mă duc să îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
un frigider. Nu era băgat în priză. Am deschis ușa și în acel moment mi s-a tăiat răsuflarea. Sau, cum s-ar spune, aproape m-am căcat pe mine. Pentru că frigiderul - destul de înalt - era plin cu destul de mici ființe zburătoare care fluturau în jurul unui bec de 100 de wați. Iar acele făpturi erau aparent niște îngeri. Da. În frigider zburătăceau vreo 15 îngeri, niște omuleți cu bucle blonde, ochi albaștri, grăsuți, înaripați, cu obrajii cât curul. I-am privit contrariat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
pe cărările muntelui. Astăzi am întâlnit un grup de copii cu aer de boy-scouts pe jumătate exaltați și pe jumătate meticuloși, care întindeau niște bucăți de pânză pe o pajiște, formând figuri geometrice. — Semnale pentru avioane? am întrebat. — Pentru farfuriile zburătoare, mi-au răspuns. Suntem observatori de obiecte neidentificate. Asta e o localitate de trecere, un fel de canal aerian foarte frecventat în ultima vreme. Se crede că se datorează faptului că prin aceste părți locuiește un scriitor, iar cei de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
poate întâlni, se va întoarce acasă. Vrei să spui că te pregătești de plecare? o întreb. — Mâine de dimineață, mă anunță ea. Vestea mă întristează foarte mult. Pe neașteptate, mă simt singur. Am vorbit din nou cu observatorii de farfurii zburătoare. De data asta au venit ei să mă caute, ca să controleze dacă nu cumva scrisesem cartea dictată de extratereștri. Nu, dar știu unde poate fi găsită cartea asta - am spus - apropiindu-mă de ochean. De câtăva vreme îmi venise ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ce-ar fi trebuit să moștenim: omul pe Lună în acel deceniu - azbestul este prietenul nostru miraculos -, lumea erei spațiale pusă în mișcare de puterea nucleară și alimentată de combustibili fosili, unde ai fi putut merge să vizitezi blocul farfurie zburătoare al familiei Jetson, după care să iei monotrenul până în centru pentru o comică pălărie-flacon de medicamente de la Bon Marché. Toate speranțele și știința și cercetarea și strălucirea lui rămase aici în ruină: Acul Spațial. Centrul Științific cu domurile lui dantelate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]