503 matches
-
cauze. Un ministru de Externe rareori are ocazia să facă muncă de partid, să bată județele să se vadă cu șefii de organizație și așa mai departe. Acesta e un mare handicap pentru ministrul de Externe, considerat mai curând un zburător la altitudine înaltă. Marius Tucă: Veți rămâne în PNL? Mihai-Răzvan Ungureanu: Da. Marius Tucă: Nu știți în momentul acesta dacă veți accepta propunerea PNL... se vorbește despre poziționarea dumneavoastră pe primele locuri la alegerile europarlamentare. Mihai-Răzvan Ungureanu: Ne vom gândi
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
fantastice” - Reverberație rupestră (1982), Locuitorii planetei albastre (1988), ultimul pentru copii -, schițează o tentativă de a explora umoristic, înaintea modei intertextualismului, cele mai neașteptate surse livrești și de a experimenta formule narative diverse (Misiune disciplinară, Metropolitană, În adâncuri). Conținutul baladei Zburătorul de Ion Heliade-Rădulescu este dezvoltat într-o mică nuvelă, La izvoarele poeziei, plină de pitoresc, cu personaje din lumea satului. R. a tradus în special din literatura franceză (Alphonse Daudet, Jules Verne) și din cea belgiană (Georges Rodenbach, Hendrik Conscience
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
venit ca să văd... și să înțeleg de unde apar îngerii, cum se înnoiește viața... Poate că nu este nimic întâmplător și nu degeaba te-a îndrumat îngerul tău aici. Uite, eu trebuie să merg până dincolo de soare să aduc miere pentru zburătorii ăștia mici. Mi se pare că mai vin câțiva în curând, trebuie să mă aprovizionez. Dacă tot ești aici acum, nu vrei tu să ai grijă de ei până mă întorc eu?... Văd că ai o sabie de lumină, atunci
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
Rare înainte de 1840 (Iancu Văcărescu, Primăvara amorului, V. Cârlova, Înserare, Gh. Asachi, La Italia, Cezar Bolliac, Meditații), elemente de pastel pătrund tot mai abundent în poezie și în proza poetică. Se găsesc în aproape toate scrierile vremii, cum și în Zburătorul lui Heliade-Rădulescu, în Trecutul. La mănăstirea Dealului, Mormintele. La Drăgășani, Meditație, Miezul nopții și alte poeme de Grigore Alexandrescu, Ermitul și O dimineață pe Caraiman de Cezar Bolliac, în San-Marina, Mihnea și baba, Florile Bosforului, Conrad de D. Bolintineanu, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
de tablă ce urla Înspăimântător și era așteptată de săteni să se prăbușească din clipă În clipă. Tatăl lui Icu dusese piloților o damigeană de zece litri cu vin roșu ca să-i plimbe odrasla prin văzduh. „Bre, omule”, Îi spuseseră zburătorii tatălui, „mata crezi că noi ne suim În mașinărie fără să bem două-trei kile de vin?” Adică, ne lămurea pe noi Icu, ălora le-ar fi fost frică, treji, să se ridice de la pământ, așa că Își făceau curaj cu vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de la el am mâncat. Fata care mi-o dădea pe furiș (căci tata Îmi promisese bătaie strașnică dacă mă prindea Înghițind ceva făcut de Tatapopii) și de care eram Îndrăgostit atunci s-a măritat cu Icu - omul cu suflet de zburător În ceruri și de meserie poștaș. Aseară cu Icu m-am Întâlnit la Bufet. N-am putut lega multe vorbe cu el. Deși stăteam cu fața spre biserică și spre clădirea dărăpănată a vechii grădinițe, el nu arăta tragere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pânză țeapănă, cu emblema căilor ferate imprimată de zeci și sute de ori, și atârnase sfori de ea. După mai multe Încercări, o adusese la o formă cât de cât convenabilă. Titel stătea În vârful căsoiului de baloți, Îi arăta zburătorului cum să strângă În palme și să Înfășoare capetele de sfori, Îi ținea pânza Într-un anume fel și o azvârlea cu măiestrie când ăla Își dădea drumul. Cum era și normal, costa trei lei cursa pentru copiii obișnuiți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
piș pe paiele tale”, venise răspunsul. Titel nu-l pierdea din ochi și, de câte ori ăla azvârlea mucul de țigară, marele meșter se grăbea să-l scuipe, să-l strivească bine sub călcâi și să-l astupe cu țărână. Odrasla plătea zburători și le spuneau ce măscări să arunce În aer și cui. Năimiții erau bucuroși că puteau pluti și Înjura pe degeaba, contra a numai trei șuturi primite În tur. Cei jigniți și care nu luau bani de la Odraslă Începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
văd pe scânduri, stăpânitorii slăvii Devin ne-ndemânatici și înduioșător își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de rîsul matrozilor naivi. Poetul e asemeni monarhului furtunii Ce vizitează norii râzându-și de arcașiProscris pe sol, în prada prigoanei și-a minciunii, De aripile-i vaste se-mpiedică în pași. 2.1 Handicapul/dizabilitatea - definiții și abordări
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
exhibare francă a farmecelor vârstei; nimic din angelismul petrarchist ori eminescian. Orchestrare în totul ingenioasă! Poeta se adresează sieși; propoziția "Sunt cea mai frumoasă femeie" (devenită refren), de cinci ori repetată, acreditează ideea de descântec, de magie albă, în așteptarea Zburătorului: Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile Înnebunitele ploi și ploile calme, Ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei, Ploile proaspete și plictisitoarele ploi fără sfârșit, Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile, Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Percepe suflul dorului și, lăsându-i-se în voie, recurge la incantații, la exorcisme: "De la mine la tine: / Roi de albine. Deschide brațele că vrea să se-anine! // La subsuori: Ceară și flori. Aprinde-o când îți vine să mori" (Zburător). Un Vis oarecare lasă câmp liber sentimentelor diurne refulate: Era amețitor de bine: O frumusețe de bărbat Cu ochii vineți, pieptul lat, Intrase noaptea-n vis la mine. Ce-a zis încet, nu se cuvine Să spun în gura mare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
existențial apar dubii, incertitudini, neliniști inerente. Vârsta de trecere e vârsta crucificării lui Isus: "Am, Doamne, treizeci și trei de ani / și-s numai bun de răstignit / și-s numai bun de pus pe crucea / poemului desăvârșit..." Alte repere sunt Zamolxe, Inorogul, Zburătorul; în Bocet pentru Meșterul Manole se autoproiectează, mai evident decât în altele, ziditorul de poeme, acesta visând o "mănăstire de iubire". Cum însă devotata Ana din baladă nu se arată, poetul își asumă, subtextual, jertfa proprie: "Eu când văd că
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mitologem, ca și a altora: șarpele-balaur (omul blestemat să fie șarpe timp de n ani și care, noaptea, revine la natura sa umană, încălcarea interdicției cu privire la natura serpentiformă, șarpele casei, credințe legate de moartea perechii șarpelui etc.), frumoasa din lapte, zburătorul susțin o posibilă analiză a numelor ficționale prin relaționarea cu mitologia românească. Romanul, al cărei paratext îl reprezintă un descântec de dragoste (o variantă a lui, în care șarpele este asociat mitologiei focului găsim în cartea Elenei Niculiță-Voronca167), povestește despre
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai e om, ci zeu, fiul zmeului din povești"168); sugestia o găsim și în profesia lui Andronic - aviator, "aluzie la aripile pe care le are un balaur: târâtoare care zboară"169. Șarpele-balaur din descântec are, în mitologia românească, semnificația zburătorului, spirit al iubirii interzise; formele pe care le ia sunt fie ale unui șarpe, fie ale unui băiat frumos (pentru inimile necoapte), fie ale unui balaur solzos (pentru văduve și fetele bătrâne), iar natura lui este una vampirică. În credința
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
139. 170 Marcel Olinescu, op. cit., pp. 233, 372; Elena-Niculiță-Voronca, op. cit., p. 162; Tudor Pamfile, op. cit., pp. 292-294; 216. 171 Doina Ruști, "Solomonarul", în Basme și povești mistice românești, Paralela 45, Pitești, 2007, p. 136; v. și basmele Magdalina și Axinte, zburătorul și Cum se taie zburătorul în loc. cit. 172 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 244. 173 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 192. 174 Ștefan Borbely, op. cit., p. 140. 175 Doina Ruști, "Frumoasa din
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pp. 233, 372; Elena-Niculiță-Voronca, op. cit., p. 162; Tudor Pamfile, op. cit., pp. 292-294; 216. 171 Doina Ruști, "Solomonarul", în Basme și povești mistice românești, Paralela 45, Pitești, 2007, p. 136; v. și basmele Magdalina și Axinte, zburătorul și Cum se taie zburătorul în loc. cit. 172 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 244. 173 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 192. 174 Ștefan Borbely, op. cit., p. 140. 175 Doina Ruști, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Hasdeu sunt surori, iar descendentele lor în secolul al XX-lea vor fi Emilia din Patul lui Procust de Camil Petrescu și Georgeta din Enigma Otiliei de G. Călinescu. „Fetele fragede” - Niceta din Iluzii pierdute de Mihail Kogălniceanu, Florica din Zburătorul lui I. Heliade- Rădulescu și, un veac mai târziu, Adela lui G. Ibrăileanu - se află în violent contrast cu personajele negative, printre care și Pena Corcodușa (Mateiu I. Caragiale) sau Domnișoara Hus (Ion Barbu). Erotica veșmintelor, onomastica, metaforele vegetale individualizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
de biologie la școala din satul natal, redactor literar la Televiziune. A murit asasinat și este înmormântat la Chișinău. G. debutează cu placheta de versuri Cântec în septembrie (1966). Au urmat Salcie albă (1972), Adevărul și inima (1977), Meșter și zburător (1981). Versurile sale cultivă o formulă tradiționalistă, plătind tribut clișeelor tematice ale epocii. Pentru Povestirile corăbierului (1993) a fost distins postum cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În proză, adresată preponderent tinerilor (Biografia copacilor, 1967, Din valea Răutului, 1973), G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
Apa. Descrieri și aspecte fizico-chimice, Chișinău, 1969; Ceașca de porțelan, Chișinău, 1971; Salcie albă, Chișinău, 1972; Din valea Răutului, Chișinău, 1973; Perseverență, Chișinău, 1975; Enigma „FP”, Chișinău, 1976; Adevărul și inima, Chișinău, 1977; Orașul de mărgean, Chișinău, 1977; Meșter și zburător, Chișinău, 1981; Semnele șarpelui, Chișinău, 1982; Clasa noastră, Chișinău, 1985; Sărbătoarea memoriei, Chișinău, 1986; Comandantul, Chișinău, 1987; Relație diagonală, Chișinău, 1988; Destin, Chișinău, 1991; Povestirile corăbierului, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, „Meșter și zburător” de M. Garaz, LA, 1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
mărgean, Chișinău, 1977; Meșter și zburător, Chișinău, 1981; Semnele șarpelui, Chișinău, 1982; Clasa noastră, Chișinău, 1985; Sărbătoarea memoriei, Chișinău, 1986; Comandantul, Chișinău, 1987; Relație diagonală, Chișinău, 1988; Destin, Chișinău, 1991; Povestirile corăbierului, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, „Meșter și zburător” de M. Garaz, LA, 1981, 1 octombrie; Ion Pop, Mihail Garaz - un poet martir basarabean, TR, 1991, 34; T. Roșca, Fiorul revelației în proza adolescentină, „Columna”, 1992, 3; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 216; Z. Vârlan, O viață sub semnul diagonalei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
al altor comitete și comiții. Declarația de amor a lui Rică, aflat „Într-o pozițiune pitorescă și mizericordioasă” - potrivit propriei mărturisiri -, e patetică și declamatorie. Răzbat ecouri din poezia de dragoste a epocii, adaptări ad-hoc ale unor versuri din balada Zburătorul („fruntea mea Îmi arde, tâmplele-mi se bat, sufer peste poate”) a lui Heliade, dar suferința lui e numai și numai fizică. Rică e prolix, confundă lirismul cu verbiajul, intensitatea trăirii e Înțeleasă de el ca stare analogă nebuniei; iubirea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
tomatele, mărul și vița de vie. 5.1. Combaterea integrată a agenților patogeni la grâu Boli principale: 1. Făinarea grâului - Blumeria graminis f sp. tritici, f. c. Oidium monilioides 2. Fuzarioza spicelor - Gibberella zeae f.c. Fusarium graminearum 3. Tăciunele zburător - Ustilago tritici 4. Mălura - Tilletia sp. Alți agenți patogeni întâlniți la grâu: Virusuri 1. Wheat streak mosaic virus - mozaicul dungat al grâului 2. European mosaic striate mosaic virusmozaicul striat european al grâului 3. Wheat dwarf virus - piticirea grâului Micoplasme 1
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
dorul / Întemeind în lucruri un anotimp ales / Numai prin tine-și află deplinul înțeles” - Partid) se alătură, într-o lirică hibridă, inegală, ecourilor blagiene abia disimulate („Stau și ascult roata sevei / Și semințele încă plesnind”). În alte volume, Nopțile de zburător (1977) sau Ce oră bate în Univers? (1983), poetul caută perfecțiunea formală, paralel cu o anume adâncire a temelor inițial abordate convențional. Melancoliile vârstei se exprimă adesea în tonul baladesc păunescian: „Prea mult, iubito, ne-am jucat de-a umbra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
e nevoie de aer curat”. Poeții sunt acum „singurii zei de serviciu” și „cu visele lumii datori”, „pentru cântecul lor vor da seamă/ ca și mierlele din poligon”. SCRIERI: Anotimpul corăbiilor, Iași, 1974; Făt-Frumos din grai, București, 1976; Nopțile de zburător, 1977; Călătorie cu dirijabilul, Iași, 1980; Ce oră bate în Univers?, București, 1983; O ploaie de aripi, Iași, 1985; Mierle în poligon, Iași, 1989. Repere bibliografice: Lurențiu Ulici, „Anotimpul corăbiilor”, RL, 1974, 40; Al. Andriescu, „Anotimpul corăbiilor”, CRC, 1974, 45
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
cântă libertatea nu către nemărginirea unor spații, ci chiar acolo unde și-o redobândise prin bunătatea și renunțarea unui om. Și în insula aceea mică, incomensurabilă cu ariile cerului, se înfățișează ca o ființă foarte mică, întocmai cum minuscul este zburătorul, un cântăreț și el, din Peste codri sta cetatea a lui Eminescu. Ariel: „Poposesc din floare-n floare, / Ca albina! Cat scăpare / De-aud striga, în cicoare; / Și, pe lilieci călare, / Urmez vara călătoare! / Ce bine e sub ramura-nflorită
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]