236 matches
-
are, oh, Cine-i are, maica mea, Trăiește cu nepăsare, Griji n-are, oh, mama mea... Sandu a turnat în pahare, le-a dat și țiganilor: - Beți, mă, de sufletu nostru, că mâine-poimâine ne prăpădim! Guriștii sorbiră vinul și iar zdrăngăniră coardele. Piele și Paraschiv se uitau la șanteze. Pe scenă ieșiseră vreo cinci femei, abia acoperite de rochiile scurte. Aveau pulpele goale și dansau după sunetele unui pian. Negustorii se prăpădeau privind. Ele băteau podelele murdare cu tocurile pantofilor în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de-astea ! Să văd ce zic și băieții... încercă Jenică, privind pieziș la oala cu ciorbă de linte de pe aragaz. Mai stăm de vorbă și noi... Mâine chiar avem de vorbit... — M-ai înnebunit cu băieții ăștia ! bodogăni maică-sa, zdrăngănind farfuriile în chiuvetă. Una-două, băieții ! Niște țafandaci fără căpătâi. Se întoarse către fiu-său, care ședea cu capul strâns între umeri și, de aceea, gușa i se revărsa peste gulerul cămășii, ca o bavețică. În ciuda tăcerii lui, spuse apăsat : — Să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îndrăzni a replica. Consultîndu-se cu Aurora, deciseră că nu se putea refuza o propunere a lui Hangerliu, care era echivalentă cu una a prințesei. Aranjară un pat pe o canapea dintr-o odaie dosnică din imobilul directorial, și când clopoțelul zdrăngăni la poartă, Suflețel însuși ieși în curte în întîmpinarea musafirului. Era un individ cu gulerul ridicat, din care pricină nu i se putea distinge fața, și care zise molatic: - Sunt trimis de domnul Hangerliu. Suflețel, procedând "misterioso", conduse pe necunoscut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acum pe Dumitru Graur căruia toți camarazii îi ziceau Nenea. De ce Nenea, Dumnezeu știe. Poate din cauza chipului său prea serios, deși vârsta era cam la fel cu a celorlalți camarazi de front. Uite cum stau acum alături în căruța care zdrăngăne din toate încheieturile, căruță cazonă trasă de doi cai bavarezi cu cozi scurte și copite cât gura găleții, cai înceți la pas ca niște boi, dar foarte puternici. Peste tot în jur doar iarbă uscată, arsă de soarele nemilos al
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
alt copac, acela murea prăvălindu- se peste mine. Parcă eram plin de copaci morți, tălpile, mâinile corpul tot îmi era acoperit de copaci morți, voiam să întind mâinile să opresc picăturile acelea, dar nu reușeam cu nici un chip. Cu un zdrăngănit de fierăraie, globul acela negru se puse în mișcare, sau poate se mișca mai dinainte și eu nu observasem, cu ochii măriți am văzut prin fața mea defilând anii ce au trecut de la nașterea mea, scrise pe tăblițe albe, cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nu se mișcă; Mihai declanșează casetofonul din care se aude muzică "disco", apoi deschide aparatul de radio, unde se cîntă muzică populară; ia ghitara, i-o dă lui Alex, care, însă, n-o ia, ceea ce îl face pe Mihai să zdrăngăne el însuși strunele bietului instrument, evident cu intenția de a face numai gălăgie; furios, se apropie de Maria, care simte nevoia să fie solidară și încearcă ceva ce ar putea să fie și cîntec... la-la-la; apoi Mihai vrea s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de cînd a plecat? Mihai: (greoi, istovit) M-ai mai întrebat de o sută de ori pînă acum. Nu știu cît e de cînd a plecat. Nu știu. Alex: (exersînd) Demult... tare demult... Maria: Tu mai bine n-ai mai zdrăngăni ghitara aia. Alex: Am făcut schimb de acorduri cu vecinul. Învăț acordul rusesc. Maria: Și ăia ce dracu fac acolo în salon? Alex: S-au retras... ne-au lăsat de capul nostru... putem face ce vrem... Maria: (privește pe furiș
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Dar se auzeau clopotele de la oi, la miezul nopții, când, zic unii, că și azi s-ar auzi sunetele clopotelor pe Pârâul Negru. Într-o vreme, niște oameni curajoși și bărbați au stat la pândă și, deodată, au auzit un zdrăngănit de tunet, și porțile s-au deschis. Atunci au văzut pe urieși și au fost orbiți de o lumină galbenă drept în față. Multă lume a crezut că acolo era comoara urieșilor și au vrut s-o fure, numai că
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
doar găsindu-mă dincolo singură și femeie am înțeles că nu mă mai pot întoarce vreodată cu adevărat. cutia cu panglici cineva deschide corpul meu ca pe o cutie cu panglici amintiri cu cerceluși de plastic de când eram fetiță îmi zdrăngăne la ureche mă rujam cu violetul spre verde al mamei mă încălțam în pantofii ei din lac vișiniu mă îmbrăcam în rochiile cu paiete pe care le ținea în geamantan crezând că voi ajunge femeie de ambasador pe degetul mare
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
apropie. 7. Dreaptă, înaltă, cu ținuta îngrijită, cu pălărie pe cap, una obișnuită ca formă și stil, vine mereu în acest bar să își petreacă serile. 8. Își aranjă o șuviță rebelă. 9. Toată artileria sa de bijuterii începu să zdrăngăne pe ea, să sune și să scîrțîie. Scotea niște sunete atît de bizare încît ea toată părea o casă bîntuită. 10. Vocea țipătoare se auzea ca o sirenă pe o mare înghețată. 11. Între pleoapele sale stafidite pupilele se mișcau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în două părți în așa fel încît pantalonul, violet sau alb, care înlocuiește la ele fusta sau rochia, să se vadă de la șold în jos. Acest vestmânt ușor flutura în urma bicicletei, fără să jeneze pedalarea. Nici o urmă de mașină, nici un zdrăngănit de camion de mare tonaj, nici un autobuz al cărui motor Diesel îți zgâlțâie creierii nu se vedea și nu se auzea pe străzile acestui oraș. Când se întîmpla să treacă, o dată la o oră, de pildă, un Gaz, apariția și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
proces de deziluzionare: căci tot ce ni se Întâmplă este, aproape evident, programat să producă tocmai așa ceva.“ Arthur Schopenhauer „Când te-ai trezit azi de dimineață dispăruse tot ce aveai până acum. La zece și jumătate Îți făcea capul ding-dang. Zdrăngăneai ca un clopoțel din creștetul capului până-n tălpi, aidoma unei voci care Îți spunea că există ceva ce ar trebui să știi. Aseară pluteai, dar azi ești atât de abătut - oare nu tocmai În clipe din astea te Întrebi dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și Rock Will Never Die. După ce mi-am pregătit un mic dejun copios cu prăjelnițe și am aprins focul, m-am hotărât să nu optez pentru nici una dintre ele și să-mi pun Built To Destroy. Mimez un pic că zdrăngănesc la chitară și Îmi compun În minte o listă de femei pe care aș vrea să mi le fac sclave și să le leg, iar Drummond ie pe primu loc. Îmi verific cutia poștală și găsesc tot rahatu de la Chelmsford
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de partida de popice din a doua zi de Crăciun, pe care am aranjat-o ieri seară când ne-am făcut muci la Lojă. Iain McLeod de la masoni miadat cheile de la sală, Îmi amintește el. Chiar mă Întrebam ce-mi zdrăngăne În buzunar. Popice În a doua zi de Crăciun. Cu Bladesey. Cât de patetic și fără prieteni poți să ajungi? Declin și deprimare peste tot. Casa e ca un veceu, peste tot numa mormane de gunoaie și țoale vechi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
omului spânzurat. — În mod sigur o să ai noroc în seara asta, spuse Ashling. Dar este omul spânzurat! — Nu contează. Ashling știa un singur lucru: că dacă urci un bărbat pe o scenă, indiferent cât de urât ar fi, fie că zdrăngăne la o chitară, că țopăie în pantaloni mov sau că se preface că așteaptă autobuzul, era garantat că femeile îl vor găsi atractiv. Chiar dacă ar sta pe o platformă prăfuită de treizeci de centimetri într-o cameră de câțiva metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
-l vede În fiecare zi dincolo de Târnavă, el crede că-i un fier lung care iese din fabrica de negru de fum și cum i-e frică de tine, așa i-e frică și de tren, de fierul ăla care zdrăngăne și șuieră și scoate fum, și fuge și se ascunde În fundul șurii, și-n trupușorul ăla de trei ani ticăie repede, repede de tot, de frică, o inimă. Nelu seamănă puțin cu Sandu, are ochi albaștri iar tu semeni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Raffaella se dezlănțuise, clătinându-și șoldurile groase în caftanul turcoaz brodat de sus până jos, alături de Lodolo, stăpânul casei, cu privirea drogată și cămașa șifonată, ca un musafir sărac. Livia, complet dusă, cu părul căzut pe față, brațele ridicate, își zdrăngănea bijuteriile etnice, întoarsă cu totul spre Adele, strânsă într-o rochie portocalie și mișcându-și numai umerii și capul ca o liceană la primul bal. Soții lor nu le băgau în seamă, stăteau deoparte, prinși până peste cap într-una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
strada principală pietruită, abruptă și cotită, erau mereu siliți să se dea la o parte și să se lipească de zidurile caselor, pentru a face loc căruțelor care duceau peștele prins În ziua aceea la gara din deal sau coborau zdrăngănind, Întorcându-se despovărate. Cu pofta de mâncare sporită de aerul proaspăt și de mișcare, se Îndreptară imediat spre hanul Codul și Homarul, pentru ceea ce Henry denumi „un prânz eponim“ (provocând o expresie buimacă din partea proprietăresei, care preluă comanda de la Du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
eclipsase orice altă carte pe care a mai scris-o după aceea. Și pe urmă ordinul de încorporare pe masa din sufragerie, speriindu-i pe tata și pe mama. Oare ea s-a așezat pe dată la pian și a zdrăngănit ceva din Grădina de trandafiri? Oare abia după aceea s-a lăsat cu lacrimi? Nu, filmul se cere dat înapoi: cu puține zile înainte ca hârtia ștampilată să-i fi amuțit pe părinți, am făcut o călătorie cu ei prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mai suporta. Pe bune. Du-mă doar cu mașina, a încheiat ea cu un zâmbet de pisicuță ițit de sub bretonul lung negru. Tata a privit-o câteva secunde exasperat, după care a izbucnit în râs. —Bine, atunci, a cedat el zdrăngănind cheile de la mașină. Haide! Apoi mi-a dat-o înapoi pe Kate. Așa cum trebuie înapoiat un copil. —Noapte bună, Kate Nora, a spus el, punând poate prea mult accent pe „Nora“. Se părea că încă nu mă iertase de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
eu nu cred că arătam prea rău. Dar sunt sigură că asta nu le-a împiedicat pe nici una dintre fetițe să decreteze cât de bătrâne eram. Dar ce conta? Cineva mi-a pus sub nas o cutie pe care a zdrăngănit-o nițel. — Vreți să dați ceva pentru copiii nevoiași? m-a întrebat un bărbat hăituit îmbrăcat cu un pardesiu ud. — Sigur, am răspuns eu, ceva mai generoasă decât de obicei din cauza alcoolului. Și am pus o liră în cutie. —Dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
molipsitoare, m-am hotărât să mă refugiez, pe cât era posibil, în intimitatea minții mele. Am început prin a-mi spune că putea fi și mai rău - un șobolan mișunând prin vagon sau poate un cântăreț ambulant care și-ar fi zdrăngănit brusc chitara oferindu-ne câteva refrene săltărețe din Imagine. Nu, trebuie să mă concentrez mai tare. Am încercat apoi să-mi construiesc o fantezie erotică, bazată pe premisa că trupul de care eram lipit nu aparținea unui agent de bursă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și tocit de întrebuințare, ce țârcâie cu sincope, dintr-o clepsidră ponosită și ursuză. Peste ceva vreme, îmi amintii de previziunea decepționantă a defunctului miner Sturz cea privind inexistența zăcământul de sulf din adâncurile Masivului Pietrosul. Cu surprindere, îmi amintii, zdrăngănindu-mi în auz, balada unei cântărețe de muzică folk, având titlul " Lăuntruri de chitară": Priviri târându-se pe lângă ziduri Ciupind sunetele vântului Pentru a obține un picur de candoare... La, la, la, la... Mi-am amintit și de promisiunea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
deloc, în cuvintele sale: Scoate o foaie de o sută, ca să-ți arat o minune! Cu o palmă asudată, luă suta aceea boțită din mâna beteagului, băgând-o în sipetul cel lăcuit. A turnat în el niște zeme colorate și zdrăngănindu-i niște sertărașe, ce răsunau melodios și îndepărtat, a scos din sipet două bancnote nou-nouțe, pe care i le înmână lui Vartolomei, calde, ciudat mirositoare și încă neînchegate prea bine. Iar a mai cerut o sută ferfenițită și iar sipețelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Amintiri dintr-o copilărie furată, așa cum și au publicat volumele de proză și poezie ceilalți redactori și colaboratori ai revistei Ateneu (George Bălăiță, Corneliu Buzinschi, Ovidiu Genaru), foștii mei elevi și membri ai cenaclului pe care îl coordonam, a fost zdrăngănită „tinicheaua” din autobiografie, și volumul pregătit atunci pentru tipar n-a apărut decât în 2004, la Editura Egal din Bacău, în contul drepturilor de autor pentru studiul monografic Dumitru Alistar - Un ilustru cărturar moldovean. Din câte știu, „refuzul” acesta nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]