1,214 matches
-
de vorbă cu ea, îi spuse. Este un tip în oraș care se ocupă de astfel de cazuri. Am aranjat ca tipul să meargă s-o vadă în celulă și să o apere în instanță. Mma Ramotswe puse o porție zdravănă de fasole în farfuria domnului J.L.B. Matekoni. — A dat vreo explicație? se interesă ea. N-o văd bine. Neroadă muiere. Domnul J.L.B. Matekoni se încruntă. — Când am ajuns era în plină criză de isterie. A început să urle la gardieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
crezi că sînt? Un cîine? Oberlus se ridică de la pămînt oarecum nedumerit, pentru că În momentul ăla nu fusese din cale-afară de dur cu ea, păru că nu știe cum să reacționeze, dar deodată sări Înainte și Îi trase un pumn zdravăn În față, făcînd-o să cadă pe spate. CÎnd Carmen de Ibarra Își recăpătă cunoștința, era așezată cu fața În jos, legată de pat cu brațele și picioarele În cruce și durerea intensă pe care o simțea o făcu să Înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
viață imaginară, lăuntrică. Ori poate tocmai de aceea era atît de primejdioasă, pentru că nimeni nu ar fi reușit să o măsoare, să-i vadă frămîntările, tulburările, capcanele, anafoarele, curenții care pînă la urmă pot să surpe orice realitate, oricît de zdravănă și de controlată ar fi ea. Despre K.F. se discuta în fiecare zi și în orice colț al Vladiei. Apăruseră tot felul de povești despre ea, despre iubirea (?!) pe care prințul-aviator i-ar fi dedicat-o, despre nemaipomenitele, uluitoarele, amețitoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
îl vedea, cum îl simțise și nu-l văzuse niciodată. Chiar niciodată. Apoi prințul i-a dat drumul din menghina degetelor sale alb-albastre din cauza efortului, Leonard Bîlbîie s-a frecat încetișor cu podul palmei, se și închipuia cu niște vînătăi zdravene, noroc că nu era diabetic, după o asemenea strînsoare s-ar fi pornit o adevărată hemoragie. Nu era diabetic, era sănătos și zdravăn și credea că este așa pentru că n-a băut niciodată nimic altceva decît apă și vin. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
din cauza efortului, Leonard Bîlbîie s-a frecat încetișor cu podul palmei, se și închipuia cu niște vînătăi zdravene, noroc că nu era diabetic, după o asemenea strînsoare s-ar fi pornit o adevărată hemoragie. Nu era diabetic, era sănătos și zdravăn și credea că este așa pentru că n-a băut niciodată nimic altceva decît apă și vin. Iar pe deasupra era și țăran, adică ai lui fuseseră oricum, țăranii n-au cum să aibă sînge albastru, ca să sufere. Prințul i-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
vedea pe sine cu ochii minții, de parcă ar fi fost altcineva, un băiețandru caraghios, cu hainele atîrnînde, cu gîtul subțire și brațele lungi, neștiind ce să facă cu ele, total năucit de dicția ininteligibilă a domnului profesor Schmeltzer, un bărbat zdravăn, pieptos, cu părul creț de pe piept ieșind prin cămașă, singurul dascăl de științe ale naturii din oraș. Dacă îi stăteai în preajmă puteai simți un vag damf de alcool plutind în jurul coamei sale zburlite, în creștet avea o chelie rotundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
prudență decît de neexecutarea datoriei. Aflase de fiecare dată la vreme de orice combinație politică, de tranzacțiile mai mult sau mai puțin cinstite care făceau și desfăceau guverne, care împingeau în față pe te miri cine și puneau o piedică zdravănă mersului hotărît al vreunui nume răsunător, afla și tăcea din gură, oricum n-ar fi ajutat pe nimeni cu nimic. Dar nu era un motiv de îngrijorare, de suferință a conștiinței, regimul se păstra! Veneau unii, plecau alții, oamenii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
propovăduitorii aduceau cu o adunătură de comedianți) ori năvăleau oblu pe catâri, când, fără a mai descăleca, Însăilau niscaiva solomonii. Căci, În ultimii cincisprezece ani de la moartea acelui Nazarinean, Începuseră să‑și facă apariția tot soiul de bărbați tineri și zdraveni, cu bărbi respectabile sau Încă imberbi, În mantii albe și cu toiege În mână, zicându‑și apostoli și Fiii Domnului. Cu crepidele prăfuite de‑atâta drum, având aceeași rostire, de parcă luaseră Învățătură din aceeași carte, toți Înfățișau aceleași minuni la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Cred că nimic n‑a scăpat: glodul Înțepenit de pe cizmele de cauciuc cumpărate de la un soldat beat; diareea apoasă provocată de niște sarmale alterate de la un birt din Indija; o aventură cu o servitoare bosniacă de prin Sombor, o răsturnare zdravănă de pe bicicletă În apropiere de Čantavira; o noapte de drum Într‑un vagon de vite pe linia Senta‑Subotica; târguitul unor gâște Îndopate pe care le va aduce acasă În ajunul Anului Nou; beția cu niște ingineri ruși la Banović
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
galerii Înguste cu arcada joasă. Dar de unde, oare, atâta siguranță În pașii lor, de unde acea liniște solemnă În care se deplasau printre atâtea obstacole, purtându‑și povara cu atâta sprinteneală și Îndemânare, deși abia de‑o atingeau cu palmele lor zdravene? Zadarnic căuta el să‑și adeverească Îndoielile, să surprindă o privire, un ochi În care să se recunoască, În care să‑și prindă uitătura, starea de veghe. Dacă ar fi putut măcar să Înhațe privirea vreunui copil, al unuia dintre Îngerașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
poetic (și cine mai știe dacă există o delimitare netă!), nu ar mai fi avut pe conștiință o existență umană, pe care acum trebuia, constrâns de legea morală, s‑o salveze din hăul În care se găsea. Și ca tânărul zdravăn de altădată să nu se contamineze de Învățătura sa, măcar prost Înțeleasă și greșit tălmăcită, el n‑ar fi trebuit ca În noaptea aceea să vegheze asupra acelui text cu o caligrafie apăsată, text din care răzbătea dorința deșartă, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pentru tine, așa-i? A făcut un pas spre Neng. Arăta cam de două ori mai mare decât ea. — Vreau doar să-l lași În pace! Zdrahonul a ridicat mâna, a șovăit o clipă și i-a tras o palmă zdravănă. — și tu ești tot o străină Împuțită, i-a zis. Mai bine uită-te la tine, pocitanie jegoasă! Neng rămăsese În fața lui, clipind liniștită, ca și cum nu s-ar fi Întâmplat nimic. — Bagă de seamă, Yon! a zis cu voce potoliă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Margaret luând loc pe un scaun. — N-am mai pomenit să dea Margaret Bates o raită ca să ne salute. Ai nevoie de ceva? Avea un zâmbea deschis și un chip tineresc, dar surprinzător de brăzdat de riduri. Îndesat, cu brațe zdravene, păroase, dege tele lui butucănoase de muncitor cu sapa păreau cu totul nepotri vite cu scrisul sau cu bătutul la mașină. — Mi se pare mie, sau detectez o notă cinică, Mick? — Nu doar o notă, o simfonie-ntreagă, ce naiba! Rudy
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
era și departe. Cu piciorul lui șubred nu putea să Înainteze prea repede, așa că se bălăbănea și arăta caraghios. Toți copiii au râs și țin minte că mie mi-a fost rușine, aș fi vrut alt tată, unul cu picioare zdravene. A crezut c-o să scape de șchiopătat, dar se vede că n-a izbutit. Credeți cumva c-ar fi putut să mă dea uitării? a zis el fără să o privească. Nici vorbă de-așa ceva. Au trecut mulți ani de când
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
acum paginile interioare erau la exterior. Băuse un cocktail și i se făcuse greață. Îl comandase taică-său, fusese ceva care se numea Gunner. Nu se simțea bine și avea o nevoie urgentă. Ești mare acum, Johan, ești un tânăr zdravăn și arătos. Dar, știi ceva? Ai rămas tot băiatu’ lu’ mama. Ești aproape un bărbat În toată puterea cuvântului, dar te porți ca un copil fără minte. Un copil răzgâiat și nerecunoscător. Ce ai de spus la toate astea? Nimic
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
era secetă, așa că puteau să se bizuie pe recoltă. Deasupra sarongului, sânii Îi erau plini și grei, brațele groase, aproape musculoase. Fata asta, Nyoman, avea doar câțiva ani În plus, dar era femeie În toată puterea cuvântului, cu un corp zdravăn de femeie gata să facă copii. Margaret și-a Încrucișat brațele, se simțea ca o scândură, ca o mucoasă prost hrănită, o băiețoaică. — Uită-te la ea cu ce grație se mișcă, a continuat Karl. Ai zice că așa o să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mulți soldați. Câțiva Înconjuraseră un om Îngenuncheat, cu mâinile pe cap, asemenea bătrânului Îngrijitor. Un soldat i-a scos din buzunarul cămășii un pachet de țigări, le-a Împărțit celor din jur, apoi i-a tras o palmă, o lovitură zdravănă care l-a aruncat În față, așa că a trebuit să Întindă mâinile să se sprijine. S-a Îndreptat Însă imediat și a revenit ascultător la poziția dinainte, cu mâinile pe creștet, de parcă era o jucărie dintre cele care se răsucesc
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mai putea discuta. Băieților, firește, nu le scăpă una ca asta: Cum să nu, domnul... A urmat o tatonare reciprocă în care vreme ițele se urzeau. Așezați la masă, în bucătărie, s-a servit mai întâi votcă în niște pahare zdravene... Pentru dumnealui, șeful, da, desigur... un păhărel, nu mai mult, hai, două, eu cu inima, ce-i glumă, cum să nu înțelegem? Pe aragaz sfârâia un cocoșel, jumulit în mare grabă de două femei, una tinerică, alta mai vârstnică, mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu disperare”. O asemenea soluție însă nu era posibilă și totuși o hotărâre trebuia luată. Într-o zi, suflarea dușmănoasă a crivățului a decis-o: ,,Decât să-i moară toți puii, mai bine numai unul...” și a zburat cu puii zdraveni. Opera literară Puiul ne dezvăluie în persoana lui I.Al.Brătescu-Voinești un scriitor precis, deosebit de talentat și fin cunoscător al frumuseților limbii române. Remarcabilă este îmbinarea pe care o realizează între cele trei moduri de expunere: narațiunea, descrierea și dialogul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lumea abia mai zvâcnea când și când ca un porc Înjunghiat. 33. În jurul orei trei, o furgonetă neagră a firmei de pompe funebre, „Otto Wellmann - Cu noi spre Viața de Apoi” opri În fața vilei Ster. Șoferul și un Însoțitor scunzi zdraveni, Îmbrăcați În combinezoane roșii ca mecanicii de la Ferrari, scoaseră fără greutate din mașină două baloturi impresionante pe care le depuseră În pragul ușii de stejar a casei. Un balot era alb, pânză de decor, iar celălalt verde Închis, un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cerul. Nu mai văzusem niciodată Calea Lactee și mi se părea smulsă dintr-o producție științifico-fantastică a anilor ’50. Pierduți în spațiu. — Ești un filistin, zise Clio. Am încuviințat, coborând din nou privirea spre ea și trăgând prin pai o gură zdravănă de cocteil Zombie, puternic alcoolizat, așa cum se prepară la barul taberei. — Obiceiul ăsta pe care-l ai să compari lucrurile din viața reală cu lucruri din film? — Ce obicei? Ei bine, zise ea, te face să pari superficial, neinteresant și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
sticla cu mine, în living. Televizorul, marele element normalizator. L-am deschis și m-am trântit în sofa, cu votca la picioare, cu dosarul roșu alături. Înainte să deschid dosarul și să scot foaia de hârtie, am luat câteva gâturi zdravene ca să-mi calmez nervii. Iată ce scria: Imaginează-ți că ești într-o barcă, pe un lac. E vară, dimineața devreme. Intervalul acela când soarele nu s-a ivit încă de după linia orizontului și lumina e brăzdată de umbre lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
m-am strâns și mi-am ferit capul și totul era tăcut - eu în aer, ieșind pe geamul spart la lumina zilei. Am aterizat mai întâi în picioare și apoi am căzut în mâini și în genunchi cu niște bufnituri zdravene și niște clefăituri înfundate. Iarba udă și pământul îmbibat de apă săriră în lături când vârfurile bocancilor mei, genunchii și mâinile întinse se afundară în cratere de noroi rece, aspirant. — Să n-o pierzi, zise vocea fetei. Țigara îmi căzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
suprafață cu o Niște degete mă prinseră de încheietura mâinii și de antebraț și mă traseră înapoi la suprafață cu o Niște degete mă prinseră de încheietura mâinii și de antebraț și mă traseră înapoi la suprafață cu o smucitură zdravănă, eu tras în sus, dând din picioare și zgâriindu-mi spatele și coastele și șoldurile în balustrada de la pupa și prăbușindu-mă pe punte ca un animal semiînecat cu o bufnitură și împroșcând apă. Electricitatea iscând panică necontrolată în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
am suferit. Îi uram verva, calambururile, butadele, cheful de poante. Veselia. Îl voiam măcar puțin tăcut, măcar puțin melancolic. Dacă nu tragic, dacă nu singur... Cele două Daisy purtau, fiecare, cîte o zgardă. Nu aveam și eu una? O zgardă zdravănă, dar invizibilă. A ei, un fel de colier de sclavă a fost în modă pînă la refuz o bandă lată de argint, de care atîrna un I. Era darul Iordan. Marcat Iordan. Cum altfel? Nu avea el psihologie de șef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]