200 matches
-
fie-sa îi spuse ca ce să răspunză. Săracul se arăta a fi mulțumit, dară se îndoia. Se înfățișă înaintea boierului. Bogătașul, mândru și cu pieptul deschis; săracul umilit și strâns la piept de sta să-i crape sumanul cel zdrențuit de pe dânsul." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Într-o zi zânele plecară la o sărbătoare, la alte zâne și avură grije să poruncească argatului, ca în minutu ce va auzi zgomot în cămăruța cu baia, să rupă o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la Admet sau Hercule la Laomedon). Împăratul avea douăsprezece fiice, cu care se întâmpla următorul lucru. Seara, tatăl lor le încuia într-o sală de bronz, cu șase lacăte. Iar dimineața dansaseră toate atât de mult încât papucii li se zdrențuiseră. Unde dansau și cu cine? Împăratul le promisese de soție pe una dintre ele celui care va dezlega taina. Unsprezece fii de regi și de împărați încercaseră să le pândească: nu mai fuseseră văzuți niciodată. Făt-Frumos le aducea în fiecare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
l-a cunoscut omenirea, rămâne, în preocupările sale înalte, cel mai idealist, căci după război lumina viitoare se vestește albă și îmbălsămată (p. 138). Din această perspectivă optimistă, sunt semne bune pretutindeni : Atena artistică și ospitalieră supraviețuiește, prin veacuri, Thebei zdrențuită de pofte și arsă de ciumă (p. 138). Interviul din Rampa confirmă și el importanța pe care a avut-o pentru dramaturgul român viziunea Atenei, ospitaliere și artistice, în contrast cu Theba, bântuită de pofte, ingratitudine, orgoliu și ciumă. Autorul modern împărtășește
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
La conac nu se mai afla nimeni În noaptea aceea. — Părinte stareț, ce-ați făcut cu el? se Îndreptă principele spre călugărul cel gras. Otto Îl privi fără să priceapă. Din fala lui nu mai rămăsese nimic. Veșmântul Îi era zdrențuit și o paloare de moarte i se așternuse pe față. — Unde-i ducele, trădătorule, popă viclean și fără Dumnezeu? Unde l-ați dus? Cu mână tremurătoare, Otto arătă spre dosul curții unde se găseau acareturile. Acolo Îl găsiră Într-o
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
au fost obstacolul cel mai clar, mai eficient, în calea rusificării României, deoarece ei reprezentau Spiritul acestui pământ, spiritul european, grecesc, în contradicție flagrantă, „dușmănoasă”, cum o declarau ocupanții și slugile lor, cu așa-zisul materialism istoric, pânză murdară și zdrențuită sub care se ascundea pofta unui imperiu roșu barbar, nesatisfăcut doar de a ocupa și spolia, având ambiția - precum nazismul, cu câțiva ani mai devreme! - de a aneantiza conștiința istorică și spirituală a popoarelor ocupate militar, creând un imperiu și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Vodă găzduește pe vreme rea la un gospodar la poalele muntelui. Gospodarul nu-l cunoaște; se tângue pentru durerile lui și Vodă aduce alinare tot fără să se afle cine-i, decât mai târziu. Furtuna își umflă vocea grozavă Nour zdrențuit de vânt Un uragan negru năvăli asupra codrilor Un cimpoeș cânta în sat la Rădășeni Cum au trecut tatarii în ziua patra de Paști pe deasupra gropii Rădășenilor fără să vadă satul, și deatuncea ziua aceia se sărbătorește. Bogdan se duce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gît și am așteptat nerăbdător pînă cînd băiatul și-a terminat berea și a fumat o țigară. Băiatul știa un hotel. Am Împins cinci pesos printr-un grilaj. Un bătrîn a deschis ușa unei camere și a aruncat un prosop zdrențuit pe un scaun. - Llevas pistola? („Porți pistol?”) a-ntrebat băiatul. Îmi zărise arma. Am răspuns că da. Mi-am Împăturit pantalonii și i-am lăsat pe un scaun, punînd pistolul deasupra lor. Mi-am pus cămașa și chiloții peste pistol. M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Multe generații nu-și pot imagina anii de studenție fără Alexandru Țupa care, postum, pare a fi zidit în temeliile școlii ieșene de medicină. Se împlinesc cincizeci de ani de când l-am văzut. Era o toamnă întârziată, într-un Iași zdrențuit de războiul care încetase cumva, într-o doară; dar războiul se simțea totuși, în atmosfera mizeră a orașului căzut la pământ. Coloane de ostași ruși hălăduiau, cântând aspru, nostalgic, în mână cu câte o pâine. Mai ales studenților din provincie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
des și Înșelător. Căderea nopții a adus cu sine mii de sunete ciudate și senzația că Înaintam Într-un spațiu gol cu fiecare pas pe care-l făceam. Alberto și-a pierdut ochelarii de motocicletă, iar pantalonii mei s-au zdrențuit complet. Am ajuns, Într-un final, la liziera pădurii, unde am Început să pășim cu o atenție infinită, fiindcă Întunericul era atît de compact, iar al șaselea simț al nostru atît de ascuțit, Încît vedeam prăpăstii la fiecare pas. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Să poposim, Suflete, și să chibzuim: Amândoi am umblat jumate de drum și tare am fost cuminți! Pe nime n-am supărat, nimic străin n-am luat, Câte-am avut, toate le-am dat! Ne-am secat merindele, ne-am zdrențuit straiele, ne-am tocit ciubotele... și am ajuns doar la jumate de drum. și am ostenit. și nu mai avem de nici unele, Că tare cuminți am mai fost! Ce ne facem, Suflete? Vom zvârli ciubotele. Vom lepăda straiele. Vom lăsa
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
burtă, din cauza impactului, am rămas fără aer și până am putut primi aer în plămâni mă zbăteam ca un pește pe uscat. În momentul când plămânii s-au umplut cu aer m-am ridicat singur. Arătam jalnic, hainele erau zdrențuite, aveam o rană la braț, spatele arăta ca o arătură peste care a trecut grapa plus alte câteva zgârieturi la picioare, în rest totul era bine. Din cauza sângerării mai ales de la braț am plecat acasă însoțit de trupa noastră, Tony
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de lege. O altă situație grea era cea a evreilor încadrați incorect după matricolele fiscale din exercițiul anului 1940/1941, despre care președintele Comunității spune că sunt „oameni total săraci, chiar cerșetori care nu au decât o cămașă, o haină zdrențuită pe ei, dar sunt trecuți pe exercițiul 1940/1941 în matricolul fiscal cu un venit imobiliar de 1000-2000 lei anual pentru un bordei în ruină, locuit în condiții de mizerie. Acești oameni săraci, fiind încadrați la un venit de 36000
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și nuferii pe care-i atingeam erau reali, iar umbrele dolofane, unduitoare, ale frunzișului de arin pe apă - pete de cerneală apoteozate, ameobe supradimensionate - palpitau ritmic, extinzându-se și retrăgându-se ca niște pseudopode Întunecate, care, atunci când se contractau, Își zdrențuiau marginile rotunjite, devenind niște pete fluide și evazive și acestea se uneau din nou pentru a reface terminalele nefinisate. M-am cufundat iarăși În ceața mea personală și când am ieșit din nou din ea, suportul corpului meu culcat era
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mi se apropie și mie ceasul, că mă cheamă? Cu orice risc, vreau s-o visez pe mama! * Ceaiurile mamei, slabe, decolorate, aproape albe, băute îndelung, cu înghițituri rare, din același pahar, din paharul ei, cu o feliuță de lămâie zdrențuită de atâta întrebuințare, peste care turna, o dată și încă o dată, apă fierbinte din ceainic, diluând o esență aproape inexistentă... Îmi este dor de ceaiurile palide ale mamei, de paharul acela al ei, cu un conținut atât de aproximativ. Ce-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
știe de când; un muget ușor, ca de mare îndepărtată, alteori un șuierat subțire când prelung, ciudat, când sincopat, totdeauna trist. Casa este roșie. Se vede culoarea și acum, deși petici întregi sunt scorojite. Acoperișul, care a fost de tablă, este zdrențuit, jupuit, fragmente de tinichea și de șindrilă, când vântul bate mai tare, sunt smulse și zburătăcesc prin vâltoare ca niște păsări înnebunite. Casa are etaj, dar la încăperile de sus, mai multe la număr, nu se poate ajunge pentru că scara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a fost, deseori, aspră și foarte nedreaptă. Asta o vedem, pe un alt raft, unde se găsește prin ce minune?, cred că provin dintr-o arhivă de spital câteva zeci de fotografii cu bărbați tuberculoși, copii rahitici și mulți țărani zdrențuiți de pelagră și subalimentație. Oare cum ne-am simți într-o epocă a acestor fotografii? Ne-ar lipsi televizorul, mai ales baia și electricitatea, ne-ar lipsi nervozitatea cotidiană, poate nu am suporta lipsa bădărăniei, lipsa înjurăturii în public, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
1781 (Arhivele Statului București, Episcopia Argeș XXII/25) - Apud Dubău, D., Op. cit., 23. Apare în documente abia la începutul secolului XIX (Dubău, D., Op. cit., p. 24). Patronimul Buliga derivă din termenul „buligaie” - numele unei păsări, iar „bula” este „haină rea, zdrențuită”, dar mai înseamnă și „turcoaică” (Iordan, I., Op. cit.). Preotul pensionar Vasile A. Dumitru afirmă că denumirea satului provine de la regionalismul „dudești” cu sensul de bălării (dudău = cucută). După tradiția locului, cei dintâi locuitori ce „au bătut parul” localității Dudești au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că deschise ușa și dădu să iasă și se pomeni nas în nas cu cel care trebuia să fie proprietarul mașinii - un tînăr lung și deșirat, încremenit de stupefacție la vederea talmeș-balmeșului de hîrtii și a genții căscate, cu căptușeala zdrențuită de ghiarele de uliu ale puștiului în hanorac negru. Mon Dieu de Dieu, nu-i venea să creadă, nu lipsise nici zece minute, și-n aceeași secundă puștiul îl izbi cu capul în stomac dezechilibrîndu-l și proiectîndu-l cît era de
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
ar fi înlăturat, Fiindcă și-așa, Ocupă prea multe locuri Nehotărîte. Mutație Scoicile nu seamănă niciodată cu peștii. Ele nu se deschid rotund pînă la hiat Oricît aer li s-ar sufla în față. Pielea nu li se face inflorecență, Zdrențuită de aerul care-o desparte Pînă la difracție. Unui pește închis îi sufli în față Și se deschide, copt de aer În mișcare de spin. Scoicile se desfac numai ca să-și Înfigă piciorul În nisip. Și pe-acela, încă, îl
Poezii - Introducere intr-un vis (fragment) by Oana Olariu () [Corola-website/Imaginative/8836_a_10161]
-
trăi. Deoarece cunoștea patru limbi străine, el s-a ocupat cu traduceri de cărți. Generalul Victor Siminel a încetat din viață la 1 noiembrie 1981, rămășițele sale pământești fiind depuse la Cimitirul Ghencea Militar. În Muzeul familiei, pe o cămașă zdrențuită de vreme, pe care Victor Siminel a peticit-o în închisoare, au fost prinse decorațiile cu care a fost răsplătit pentru faptele sale de arme în cele două războaie mondiale.
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]
-
Dunării se proiectează / receptează, se reflectă în oglinda-spațiu-celest ca „gospodărire” spirituală autohtonă: <poem>Trece umbra mea prin fața curții mamei mele. Ea, în fiecare dimineață, mătură întunericul căzut pe bătătură în timpul nopții. - Cu cine te-ai înhăitat? Că ți s-a zdrențuit umbra, parcă ți-au bârfit umbra toate gurile topoarelor din sat. - Mamă, doar cu un vers m-am înhăitat, un vers uitat dintr-un poem turbat, ți-aduce oful legat numai de gânduri pișcat (ogar galben roata-i face, șoimel
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
se elaborează comentarii și exegeze. Cea mai importantă preocupare a filosofilor este aceea de a reconstitui o tradiție de la care să se poată revendica, simțindu-se culturalmente atacați de creștinism dar și de violența invaziei de barbarism a popoarelor care zdrențuiau deja granițele fizice ale imperiului. O parte din reprezentanții școlii emigrează în Siria, ducând cu ei texte de Platon și Aristotel, pe care le-au tradus în siriacă fiind apoi preluate de arabi. Aceștia, pe la mijlocul secolului al XII-lea, le
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
săptămâni mai târziu când mergea pe un drum de munte (între Moroeni și Dobrești), iar mașina sa a fost oprită de un grup de muncitori care se întorcea de la lucru. Uriașul s-a ivit din pădure, având doar niște pături zdrențuite în jurul coapselor, s-a uitat către luminile mașinii și apoi și-a văzut de drum. Martorii la această întâlnire opinau că el avea la acea vreme între 15 și 30 de metri înălțime. Potrivit zvonurilor, el ar fi fost văzut
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
4 pesete pe lună. Când Pablo a împlinit 14 ani, tatăl său i-a cumpărat un violoncel. În acea perioadă a început pasiunea lui pentru cele șase suite pentru violoncel de Bach, pe care le-a descoperit pe o partitură zdrențuită dintr-un anticariat. Tot atunci, la 23 februarie 1891, Casals a dat primul său recital solo la Barcelona, la Teatrul Novedades, în cadrul unui concert de caritate. Tot în 1891, la 15 ani, Casals l-a cunoscut pe compozitorul Enrique Granados
Pablo Casals () [Corola-website/Science/330865_a_332194]
-
au rătăcit pe drumul de întoarcere și când expediția Donner i-a găsit, erau pe punctul de a se hrăni cu propriii cai. Luke Halloran a murit de tuberculoză în 25 august. După câteva zile, grupul a găsit o scrisoare zdrențuită de la Hastings. Recompunând bucățile scrisorii, ei au citit că îi aștepta o călătorie dificilă de două zile și două nopți, fără posibilitatea de a găsi apă și iarbă. S-au oprit deci să se odihnească și să se pregătească de
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]