1,274 matches
-
serie mare, dacă ne luăm după îndeletnicirea sa modestă, prozaică, de voiajor comercial? Este și el un revoltat, fără doar și poate, însă constrâns de împrejurări, prins cum se află în malaxoarele Justiției de care nu vrea să se lase zdrobit, aneantizat. O reacție cât se poate de firească, "banală". Și totuși nu este un ins banal, perfect șters, perfect prozaic, personajul de care vorbim al lui Aderca: spirit ironic și autoironic, îmbinând luciditatea cu candoarea, agitat de răbufniri vitaliste, de
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
la o leghe Ca nimfele-ntre craci? Balena, oh!, balena Numită Moby Dick ( Și mă apucă jena Că trebuie să-ți zic.) Plutește pe oceane, i-e foame de harpon! Trezește-te, Șerbane, Roz nod de bulion, Pupă cuvîntul, dulce. Zdrobit sub iederi moi, Tu limbii tîța zmulge Și-o dă la marțofoi. Și lasă, lasă, lasă, Să-ți cadă în amurg, Pe fețele de masă, Roua lui Demiurg...
Scrisoare ameliorată (1977) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16066_a_17391]
-
un portret distrugător, pentru că "zeii lui erau Mamona și vițelul de aur": "prințul ciubucarilor și al marilor avocați pledanți bucureșteni, trecuți prin ciur și prin dârmon, fără alte idealuri decât banul" (p. 206). Dar poate că victima pamfletului anecdotic, irevocabil zdrobită, rămâne Petru Groza: "omul fără mustăți și barbă, dar cu testicole înfierbântate, de armăsar, spaima femeilor care se plimbă pe stradă, fiindcă le acostează ca un adolescent huliganic (...) Dacă Voitec este Ťfemeia cu barbăť (bărbat molâu și șovăitor, decis numai
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
sta / sufletul meu pregătit de plecare". Sufletul este despărțit de trup în același mod nefiresc și brutal în care se produc toate ,sfîșierile" (la propriu) din poezia Ilenei Mălăncioiu. Nu știam că sfîșierea se ia" exclamă ea, constatînd că oasele zdrobite ale lui Ieronim se mutaseră în trupul femeii. Tot sufletul are puterile apei vii : ,Trupul tău din bucăți făcut abia învia / Ca apa vie sufletul se vedea cum le leagă", și tot el va porni mereu în căutarea iubitului mort
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
grade produs marți seară, a anunțat ministrul chilian de Interne, Rodrigo Peñalillo, citat de AFP, transmite Mediafax. "Anunț cu tristețe moartea a cinci persoane, patru bărbați și o femeie, la Iquique și Alto Hospicio, victime ale unei crize cardiace sau zdrobite sub dărâmături", a spus ministrul. Mișcarea telurică a fost înregistrată de aparate la ora locală 20.46 (miercuri, 02.46 ora României), la aproximativ 89 de kilometri sud-vest de Cuya, la o adâncime de 46,4 kilometri, potrivit Centrului seismologic
Cutremur de 8,2 grade. Bilanț tragic: oameni morți și pagube materiale-VIDEO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/38845_a_40170]
-
Din apropiere scriu despre moarte cu ușurința cu care înfig cuțitul de la doi pași Ne-am întors ne-am întors tencuiți cu pământ și sânge cu genunchii zdrobiți și cu ochii prăvăliți afară din țeste mai puțini dar fără să ne știm vreodată numele stăm înșirați umăr lângă umăr și fiecare își primește trofeul; un pepene în care a fost încrustată fața celui ucis cu sabia cu sulița
Robert Șerban by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/10697_a_12022]
-
pustiu,iară florile albastre cu parfum de mesageri,să înmiresmeze tâmpla colarată-n ... VII. POVESTEA VIEȚII, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017. Ochii răniți de-ntunericul destrămat în pustiu, deslușesc o cărare de vise, zdrobite timpuriu, umerii-mpovărați își scutură umbrele rămase și privirea caută drum din pietre credincioase. Dar un gând se desprinde iute, făr' de teamă și zburdă ca mânzul ce abia, îi crește coamă, din pragul zilei meditez la o poveste răsărită
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
clepsidră nisipul. Timpu-a adâncit ridul de pe fruntea-ngândurată și totuși, mai cred într-o poveste... ca niciodată, sper ca pașii destinului să poarte iubirea vieții, ... Citește mai mult Ochii răniți de-ntunericul destrămat în pustiu,deslușesc o cărare de vise, zdrobite timpuriu,umerii-mpovărați își scutură umbrele rămaseși privirea caută drum din pietre credincioase.Dar un gând se desprinde iute, făr' de teamăși zburdă ca mânzul ce abia, îi crește coamă,din pragul zilei meditez la o poveste răsărită,pe răzorul
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
din Sămânța lui Dumnezeu: înțelege chemarea, trăiește cu bucurie, crește în credință prin harul unui suflet vindecat. Cuvântul Domnului lăudat și predicat în Biserica Baptistă „Betel” din Salonta a rodit și în sufletul ei. Și Felicia, o mamă cu inima zdrobită, cu ochii topiți în lacrimile necazului, ale dorului nestins după fiul rătăcit în lume, are acum mângâiere, alinare și călăuzire sfântă prin grija Celui ce este Lumina lumii. Mia, odinioară directoare la un ziar local, a găsit acum bucuria, pacea
HOLDE ALBE PE CÂMPUL EVANGHELIEI MÂNTUIRII de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360259_a_361588]
-
nu erau născuți atunci, adică și pentru noi, cei de azi și de mâine,- se ruga cu lacrimi, așa cum ar trebui să ne rugăm și noi ca rugăciunea să fie auzită de Dumnezeu: Colo, departe, între măslini, Te-ai prăbușit zdrobit, plângând. Te auzeam Tatălui cerând Sufletul meu de peste ani. Acolo, jos, sudori de sânge, În ruga-Ți pentru mine-au curs... Și-atâta pentru mine-ai plâns Cum numai Tu știai a plânge. (Taina rugăciunii) Acum, după două mii de ani
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
mai puteau de încântare să vadă animaluțe drăgălașe. Până am dat de niște gratii înalte de după care o maimuță a început să se prăpădească de râs de neghiobia noastră care venisem să vedem o lume de animale nefericită, cu personalitatea zdrobită, după ce-și pierduseră toată libertatea. Mai jalnic era că unele animale, chiar mari, și-au trădat nostalgia de independență, libertate. Acum se pretau să facă "numere" în fața vizitatorilor, de dragul unor ciubucuri. Elefanți mari au uitat de pădurile tropicale nepătrunse
ÎN VIZITĂ LA GRĂDINA ZOOLOGICA DIN BEIJING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384596_a_385925]
-
de noi aspirații, Se sting printre vechi constelații Și pulberi de stele coboară, Îmbrăcând minunata comoară, Eternul Luceafăr de zi! E Viața, minunea de-a fi, E Calea ce-a-nvins efemerul, Adevăr ce dezleagă misterul, E crezul în suflet zdrobit, Eul ce-a fost răstignit, E pacea deplină-n trăire, Pământ nou și cer, nemurire, E Alfa și-Omega, e totul, E moarte și viață, chivotul, În care stau frați pe vecie Și Lege și Har, o solie, A Celui
EXISTENȚĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382576_a_383905]
-
Mă tot întreabă unii-cum te simți? Mă simt în locul meu și-i mult mai bine! Și-s tot mai multe boli nevindecate Și tot mai mulți bolnavi închipuiți, Eu nu scriu pentru capete plecate, Nici pentru cei cu voia lor zdrobiți... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Eu nu scriu... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1874, Anul VI, 17 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
EU NU SCRIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384029_a_385358]
-
hoinar o vreme pășind, Spre zile mai luminoase veghind Printre nopți amare și nesfârșite Pe chip lăsate-n timp a fi citite, Vor fi încă multe lupte grele, Iar printre lacrimi, de învins rele... De-ți va fi inima prea zdrobită, Iar ființa-ți, prin trădări, lovită, Viața de neliniști bântuită, Iar puterea de-a trăi negăsită, Poposește și gândește-un moment, Nimic pe pământ nu e permanent! Orice fapt își va primi răsplata, Totul își va găsi-n drum lent
CÂND NEGURI SE AȘTERN PESTE CLIPE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383527_a_384856]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > POVESTEA VIEȚII Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Ochii răniți de-ntunericul destrămat în pustiu, deslușesc o cărare de vise, zdrobite timpuriu, umerii-mpovărați își scutură umbrele rămase și privirea caută drum din pietre credincioase. Dar un gând se desprinde iute, făr' de teamă și zburdă ca mânzul ce abia, îi crește coamă, din pragul zilei meditez la o poveste răsărită
POVESTEA VIEŢII de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382964_a_384293]
-
să scuipi în ochii omenilor în idea că-și vor recăpăta vederea și că ai pornit cu preconcepția că e musai să fii dușmănit - fiindcă altfel viața n-are valoare. Sigur, mi-au spus că vindeci pe cel cu duhul zdrobit, dar au omis să-mi descopere anumite detalii cu privire la tranzacțiile Tale financiare - dezastruase, pe care te încăpățânezi să mi le bagi pe gât, doar așa, ca să mă faci să mă simt vinovat: că adică aș avea musai nevoie de aur
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
în prevenirea bolilor cardiovasculare și a emboliilor (astuparea arterelor cu un cheag de sânge). Alicina este enzima din usturoi care împiedică formarea trombilor de sânge. Cercetătorii de la Universitatea din Cuyo , Argentina , au comparat efectul anticoagulant al usturoiului gătit întreg sau zdrobit. Rezultat: copt sau fiert, usturoiul își păstrează efectul anticoagulant mult mai mult dacă este zdrobit înainte de a fi pus în mâncare. Important este ca perioada de fierbere să nu depășească trei minute, și să nu fie gătit la microunde, deoarece
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
cu zorii cenușii Acolo unde doar clepsidra are Să se ciobească-n timpuri străvezii. Tu stai alături ca în veșnicie Și-n gândul meu ce-n vreme s-a oprit Purtând o lună albă pe tărie Și-alt soare peste sufletul zdrobit. Dar țipă corbii prinși între destine Strivind tăcerea-n liniștile ei Acolo unde-s diminețile senine, Iar visele se-neacă-n ochii mei. ASTĂZI TE VAIEȚI Astăzi te vaieți, știu că nu ți-e bine Am fost departe, recunosc și
STIHURI (1) de CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383158_a_384487]
-
pripește. E aproape vraiște. Are complexe față de Războiul comod, cu sânge clocotind în vine. Drumurile se murdăresc în câteva minute. Leșuri de cai, oameni ciuruiți de gloanțe, conserve golite. Vehicule pline cu refugiați în fața curselor antitanc. În urma curselor antitanc: vehicule zdrobite și ciozvârte de oameni. N-aș vrea să crezi că vreau să neg progresul social pe față. Dar am și eu întrebări. De pildă: toate astea în slujba cui lucrează? Simt cu precizie că, în anumite cazuri, Dumnezeu ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
o gaură imensă în blugi, în dreptul genunchiului. Va trebui să o peticești, a spus creierul meu, cu un sarcasm detașat; blugii rupți nu mai sunt la modă de mult. * * * Am stat în cea mai fierbinte baie pe care mușchii noștri zdrobiți și pielea sfâșiată o puteau suporta. Am turnat întreg conținutul din sticla de Molton Brown Deep Relaxing Bath Oil în apă și, pentru o relaxare mai intensă, aveam sticla de votcă proptită de cadă, se dezgheța repede de la aburi. Stăteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de pămînt și trupul lui Simon Magul. Prima care se apropie fu Sofia Prostituata, credincioasa lui Însoțitoare. Vru să-i tragă pe ochi șalul pe care i-l dăduse, dar nu găsi atîta putere, Închizînd ochii de groază. Cu țeasta zdrobită, cu membrele frînte, cu chipul desfigurat și Însîngerat, cu măruntaiele la vedere, precum o vită Înjunghiată, zăcea pe pămînt; pe pămînt zăcea o masă de oase frînte și carne căsăpită, cu burmazul, crepidele și șalul amestecate laolaltă cu trupul stîlcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
să Îmbunătățească expectativele. Dimineața, o furgonetă cenușie de la comisariat Îl lăsase pe don Federico lat În dreptul ușii casei lui. Era Însîngerat, cu rochia zdrențuită, fără perucă și fără colecția lui de fine bijuterii false. Urinaseră pe el și avea fața zdrobită și plină de tăieturi. Fiul brutăresei Îl găsise chircit În fața ușii de la intrare, plîngînd ca un copil și tremurînd. Nu există dreptate, nu, comentă Merceditas, postată În ușa librăriei, departe de mîinile lui Fermín. Sărăcuțul, el, care e mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
se împrăștie, și alții s-au aflat în situații asemănătoare și cu rezultate catastrofice, nu știu cine a fost cel care a spus că ridicolul de o clipă poate ruina cariera de o viața. Autoflagelarea necruțătoare îi făcu bine comisarului. Văzându-l zdrobit, doborât în noroi, reflexia rece luă cuvântul ca să-i demonstreze că ordinul nu fusese prostesc, ci dimpotrivă, Imaginează-ți că n-ai fi dat aceste instrucțiuni, că inspectorul și agentul s-ar duce acolo la ora la care ar avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pe care îl ai când dragostea pune stăpânire pe tine. Nu era în stare să îndure un jug străin. Îl credeam capabil să smulgă din rădăcină din adâncul inimii lui, chiar cu prețul unor chinuri cumplite care să-l lase zdrobit, stors de sânge și de vlagă, orice lucru care intervenea între el și acea poftă neînțeleasă ce-l îndemna mereu către un țel necunoscut chiar lui. Dacă am reușit cât de cât să redau impresia atât de complicată pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
rostit. Apoi ochii îi căzură pe patul de rogojini din colț și când se apropie văzu că obiectul acela îngrozitor, mutilat, de pe altă lume, era Strickland. Murise. Dr. Coutras făcu un efort de voință și se aplecă peste oroarea aceea zdrobită. Apoi tresări cumplit și spaima îi fulgeră inima căci simți pe cineva în spate. Era Ata. N-o auzise când se ridicase de jos. Acum stătea lângă el și se uita la ce se uita și el. — Dumnezeule mare, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]