253 matches
-
Mențiune la Melchisedec Ștefănescu, op. cit., p. 133, pe care îl datează în 1667. „Ioan a repețitu la Domnulu Iliașu tânguirea făcută mai dinainte de Serafim la Evstratie Dabija pentru sărăcia Episcopiei, și a căpatatu de la el nou chrisov întăritoriu dreptului de zeciuială pe satulu Broscenii”; Mențiune în C.D.M., vol. III, p.361-362, nr. 1689 - < 1673 (7181ă februarie 12 >, Iași. - Ștefan Petru Voevod întărește uric Episcopiei Hușilor stăpânirea peste satul Broșteni de lângă hotarul târgului Huși cu o bucată de loc din hotatul acelui
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
că s-a făcut din vremuri depărtate în condiții triste; și azi pare a se face ca și-n vremurile acelea depărtate. Dimitrie Moruzi, fost prefect, a făcut clădiri care costau sute de mii de lei și din care lua zeciuială necontenită. Când s-a clădit palatul administrativ din Dorohoi, D-sa și-a dus material la țară, la moșia d-sale: și-a clădit case fără să-l coste un ban. În budgetele tuturor comunelor este prevăzută plata unui cantonist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
domnul percepe dijmă (desetină) de la locuitorii țării. În 1563, Despot trimisese în Polonia 1425 de vite mari pentru achitarea unui împrumut de 165.000 de florini. În numele domnului se percepea desetina (dijma) din oi, numită gorștină, la fel numindu-se zeciuiala din porci. Exista o dare în vaci și oi numită sulgiu, fiind menționat un sulger, cel care percepea această dare; în 1456. Era vorba de vite pentru curțile domnești și pentru oastea de curte, după cum menționa Dimitrie Cantemir. Se lua
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ține de hotarul satului. Ca urmare a jalbei episcopului Sofronie, în care arăta că târgoveții hușeni le împresoară hotarul satului Plopeni și în urma mărturiei făcute de boierii hotarnici, același voievod întărea Episcopiei, la 22 aprilie 1674, stăpânirea asupra satului, luând zeciuială și din vii. Puternic favorizată de domnitorii din secolul al XVII-lea prin donații semnificative, intrând în posesia fostelor sate de ocol și a unor părți din hotarul târgului, dar și prin scutiri de dări, Episcopia a ajuns cea mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care s-au făcut vii de la o vreme încoace”. O grijă deosebită poartă Episcopiei Hușilor și Gheorghe Duca, care întărește la 30 martie 1669 stăpânirea asupra satului Broșteni cu bucata de hotar numită Ochiul. Episcopul Ioan era îndreptățit să ia zeciuiala din vin, pâine și din tot venitul satului și al bucății de hotar. Un ajutor important a primit Episcopia din partea domnilor Ștefan Petriceicu (1673-1674, 1683-1684), Dumitrașco Cantacuzino (1673, 1674-1675) și Antonie Ruset (1675-1678), care au confirmat daniile făcute anterior, de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cârligați, locul lui Bivol. La scurt timp, târgoveții hușeni au împresurat hotarul satului Plopeni. Ca urmare a plângerii episcopului Ioan, la 27 august 1673, Ștefan Petriceicu întărea Episcopiei stăpânirea asupra satului, având aceleași hotare stabilite anterior, împuternicind-o a lua zeciuială și din vii. Din aceleași cauze, la 22 aprilie 1674, Dumitrașco Cantacuzino, la cererea episcopului Sofronie, confirma Episcopiei stăpânirea asupra satului, iar la 29 decembrie 1675, Antonie Ruset proceda în același fel. Una dintre atribuțiile localnicilor era apărarea graniței. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei, spre înlesnire viețuirii lor, cu plata ce eu de la proprietarii viilor”. Cămănarii (căminarii) erau slujitorii însărcinați cu perceperea unor dări (la început, numai pe vânzarea cerii) sau zeciuiala domnească din ceară. La 3 mai 1621, Alexandru Iliaș a poruncit cămănarilor din târgul Huși să nu ia camănă de la poslușnicii Episcopiei de Huși, iar la 20 septembrie 1632, același domnitor le cerea cămănarilor din Huși „să lase în pace
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să scutească de dare slujbașii Episcopiei: „Scriem Domnia mea la slugele noastre la Vameșii din Huși, dându-vă scire pentru câțiva poslușnici care sunt ai Sfintei Episcopii [...], să nu-i învăluiți pentru vamă”. Desetnicii erau strângătorii dării numită deseatina sau zeciuiala (a zecea parte) din darea pe pâine, vin și stupi. Desetnicilor din Huși li se adresa domnitorul Gheorghe Ghica (1658-1659), în 1658, când scutea de dări pe doi preoți și pe un diacon al Episcopiei („desetnicilor de stupi și desetnicilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să crâcnesc. Atunci el se sculă și, cu pași leneși, târâtori, ieși din odaie îngăimându-mi următoarele cuvinte: Să ne vedem cu sănătate, cuconașule, când ți-i primi leafa; că nu-i mare lucru să-mi dai și mie o zeciuială 42. A doua zi mi-am prezentat demisia la ministeriul de justiție și a treia zi am plecat acasă la Fălticeni. Stătusem două luni în aceasta primă și nostimă funcțiune a statului. Acasă, neavând cum să-mi cheltuiesc timpul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
catolice sprijinea această idee. Ordinul iezuiților a revenit în Transilvania în 1693. Singurul grup evident numeros care putea fi convertit erau românii ortodocși. Poziția bisericii ortodoxe era extrem de periclitată. Lipsită de o sursă de venit corespunzătoare, deoarece nu putea percepe zeciuiala, clerul local depindea de onorariile primite în schimbul serviciilor lui și de donațiile unei congregații obligată deja să plătească o taxă bisericii recunoscute sub jurisdicția căreia se afla regiunea în care locuia aceasta. Adeseori, preotul era nevoit să-și cîștige existența
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fostul cler ortodox, Leopold I a emis un decret, Diploma din 1699, care legaliza unirea și acorda clerului bisericii unite aceleași drepturi și privilegii ca și cele ale catolicilor. Preoții erau scutiți de obligații sub formă de muncă și de zeciuială. În 1700, un sinod general al bisericii a acceptat articolele Conciliului de la Florența. Ulterior, Leopold I a dat un al doilea decret prin care erau reînnoite asigurările date anterior. Atanasie a devenit capul bisericii unite. În ciuda așteptărilor lui și a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cont de sensibilitățile locale sau conservatoare. Schimbările depășeau cu mult cele mai extremiste idei ale lui Joseph al II-lea. S-a pus capăt sistemului seniorial; țăranii urmau să primească tot pămîntul pe care îl lucrau. Corvezile datorate moșierilor și zeciuiala către biserică au fost desființate fără compensații. A fost introdus Codul lui Napoleon și toți oamenii au fost declarați egali în fața legii. Impozitele însă au rămas. Multe nemulțumiri au fost provocate de menținerea sau chiar mărirea taxelor către stat deja
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
implementarea unor astfel de măsuri s-a dovedit imposibilă, au fost introduse noi reguli de controlare a abuzurilor vechiului sistem. În deceniul al cincilea, liderii comunităților creștine au primit sarcina de a percepe impozitele pe cap de locuitor și apoi zeciuiala. Practic însă s-a făcut foarte puțin pentru stîrpirea corupției extrem de răspîndite din acest sector al administrației. Erau implicate prea multe interese "legitime". Atît funcționarii otomani cît și notabilii creștini considerau această sursă de venit drept o parte a recompenselor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
9 hectare), iar celor care aveau numai o vacă li se atribuia doar 5,7 acri (2,3 hectare). Țăranul care nu poseda nici un animal își putea păstra casa și grădina, sau circa 0,5 acri (0,2 hectare). În schimbul zeciuielii și al corvezilor de care era privat, boierul urma să primească o compensație. Țăranul plătea taxe statului timp de cincisprezece ani, iar guvernul îi despăgubea la rîndul lui pe moșieri. Pămîntul țăranului era considerat inalienabil vreme de treizeci de ani
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era de departe cea legată de emanciparea țăranilor. În aprilie 1848 au fost emise la Buda, iar în august la Viena legi referitoare la țărănime. Măsuri asemănătoare au fost luate de sabor în iunie. Toate obligațiile țăranului față de senior, inclusiv zeciuiala, corvezile și alte plăți au fost desființate. Țăranilor urmau să li se aloce loturi de pămînt. Era plătită o despăgubire, fixată la suma apreciată că ar fi primit-o stăpînul domeniului într-un interval de douăzeci de ani; acest standard
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din Scorei (în text Szkore) care se află în Țara Făgărașului mai înainte amintită cu această înțelegere ca nici cei mai sus numiți ei înșiși, nici urmașii lor să nu fie s upuși niciunei dări și anume să nu dea zeciuială nici din oi, sau din porci, stupi, vii și să nu fie siliți nici cu păscutul (în text pascuatione) sau altă slujbă a poștii (în text servitio postali, traducere greșită probabil pentru cai de olac) într-un cuvânt să nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vor rămâne în «închisoarea» spirituală”. Tocmai de aceea familiile de mormoni își botează strămoșii în temple, pentru a le spori șansa la nemurire; * căsătoriile religioase sunt eterne: „durează și după moarte”. Cele civile sunt valabile până la moarte; * Mormonii practică legea zeciuielii ca formă de sacrificiu individual sau social: „a zecea parte din venitul nostru aparține lui Dumnezeu”; Parousia va avea loc în SUA. Poporul American este noul popor ales și el se va mântui înaintea altora. Noul pământ ales va fi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
priveau bunurile materiale ale populației și erau fixate, de obicei, la 1/10 din veniturile realizate: pe ovine, porcine, albine, grâne, vin, miere, ceară, fân etc., numite și dări de cotitate, cunoscute prin termeni generici: desetină (deseatină), decimă sau dijmă. Zeciuiala, luată de stăpânul unui hotar de la oamenii care munceau indiferent unde se afla așezat hotarul, rezultă și din hrisoavele: „1667 - Iulie 30. Ilieș Alexandru Vv. volnicește pe jupâneasa răposatului logofăt Neculai Buhuș să ia de a zecea de pe tot hotarul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
venit moșiei tale, căci omul cu munca brațelor lui a fost acela care a valorificat economicește pământul (Surete..., vol. IX, p. XIV). Deci raportul economic era așa de îndulcit pentru țărani atunci, încât stăpânul moșiei era oprit să-i ia zeciuiala din rodul grădinilor când ele slujeau doar hranei oamenilor, nu și pentru vânzare". Cele spuse le susține și Radu Rosetti în „Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova de la origini până la 1834". De la întemeierea Domniei și până la mijlocul veacului al XVIII
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din vin, din cânepă și in, din ceapă și usturoi - a zecea din ceea ce se realiza. Dacă săteanul obținea învoirea să facă eleșteu de pește pe locul acestuia sau al săucă era și un monopol asupra apelor de hotar, datora zeciuială la partea din peștele prins, spune Radu Rosetti (op. cit.). Dijma nu se căra de sătean la hambarul stăpânului, ci pe câmp se hotăra și depozita, la fața locului, iar căratul ei era treaba stăpânului. Dijma din fân era atunci mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
podgoreni, și în vădrărit - care privea pe comerciant. Mai întâi și mai oneros, totodată, pentru comerciant, a fost pivniceritul, taxa pe pivniță, fără a se ține seama de cantitatea de vin desfăcută. Alt strângător era cămănarul sau căminariul care aduna zeciuiala domnească din ceară, dar mai era și o dare pe „neguțătorii ce speculau cu băuturile: 3 lei de bute". Vameșii adunau taxele orânduite în folosul Domniei de la cei care aduceau în târg diferite obiecte pentru vânzare. La 1674, domnul Dumitrașcu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar nu stăpânii moșiilor"... Ușurgiii sunt adunătorii de la tătari a zeciuelii (ușurului) de pe moșiile arendate de ei în pământul Moldovei. Se știe, ei neavând terenuri suficiente în Bugeac, conveniseră cu guvernul Moldovei să arendeze terenuri în Moldova, pentru care datorau zeciuială (ușur). La 25 septembrie 1755, la Iași, în Divanul domnesc, Ion Matei Ghica, Domnul, unde iau parte și arhiereii, se hotărăște „a nu se mai lua pe seama Domniei ușurul (dijma) de la tătarii care închiriau pământul de hrană pe moșiile Moldovei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
organizează priveghiul sau privegherea mortului în casă. Atunci, la locul numit Ochiul, aflat pe moșia Episcopiei, numită Brosceni, unde ulterior avea să fie punctul cel mai renumit al podgoriilor Hușilor, târgoveții plantaseră multe vii pentru care nu voiau să plătească zeciuiala din producția obținută pentru că, ziceau ei, hrisoavele Episcopiei n-ar pomeni că acel loc, cu viile lor, ar aparține Episcopiei. În consecință, Sofronie, Episcopul, roagă pe domnul Dumitrașcu Vodă să clarifice situația, iar Domnia la 31 martie 1674 întărește prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la 31 martie 1674 întărește prin hrisov dreptul de proprietate al Episcopiei și de a zeciui viile de la Ochi, iar pentru că eparhia era săracă, supusă mereu trecerii „în sus și în jos" a oștilor străine, lasă în folosul ei și zeciuiala din vin și din pâne și din tot venitul satului Broscenii, cuvenite domniei. Acoperirea nevoilor de sărăcie a eparhiei din cauza prădăciunilor oștirilor străine nu era deloc întâmplătoare. Nevoile și prăzile din eparhie se întâmplaseră și din cauza răscoalelor și tulburărilor din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rachiu care se vindea în târgul Hușilor. La 1683, prin cartea sa, Duca Vodă scutea o crâșmă a Episcopiei de „camănă și de bezmen, și de cepărie"... Secerea pânei domnești și facerea fânului domnesc se realizau de către locuitorii târgului cu zeciuială, cu produsele de pe ogoarele celor care se ocupau cu cultivatul pământului. La 1632, în cartea domnească a lui Alexandru Iliașu Voievod către sluga sa, dregătorul de Huși, și la șoltuzii și la pârgarii de acolo, li se punea în vedere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]