253 matches
-
cum e cea a lui Herodot, mărturiile despre petrol sunt mult mai sărace, urmare și a utilizării lui la scară mai redusă. În fapt, chiar și la începutul secolului al XIX-lea, când codicele lui Caragea și Colimachi scuteau de zeciuială păcurarii, petrolul avea puține întrebuințări. Din țiței se extrăgea doar păcura groasă, restul fiind considerat fără valoare. Se folosea doar la unsul osiilor, ca medicament pentru bolile de plămâni și de piele și, pe scară redusă, la iluminatul convoaielor de
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
Melchisedec, reiki, terapii complementare etc.). Dar să o luăm pe rând. Regele Dreptății Melchisedec l-a binecuvântat pe Avraam, părintele comunității religioase, care a devenit important în diverse religii pentru iudaici, creștini sau musulmani. Avraam i-a dat lui Melchisedec zeciuială, dijmă, lucru ce semnifică o mare importanță deoarece acesta nu era obligat, el fiind iudeu și făcând parte din preoții care erau descendenții lui Aron. Melchisedec este Regele Păcii sau regele Salemului (melech ha shalom) și semnifică Regele Dreptății (Melech
Agenda2003-34-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281385_a_282714]
-
să-L căutați la locașul Lui, și să mergeți la locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul vostru, din toate semințiile voastre, ca să-Și așeze acolo Numele Lui. 6. Acolo să vă aduceți arderile voastre de tot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, cele dintîi roade, darurile aduse ca împlinire a unei juruințe, darurile de bună voie, și întîii-născuți din cirezile și turmele voastre. 7. Acolo să mîncați înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, și să vă bucurați, împreună cu familiile voastre, de toate bunurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
vă înconjoară, și veți locui fără frică. 11. Atunci va fi un loc, pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul vostru, ca să facă să locuiască Numele Lui acolo. Acolo să aduceți tot ce vă poruncesc, arderile voastre de tot, jertfele, zeciuielile, cele dintîi roade, și darurile alese pe care le veți face Domnului pentru împlinirea juruințelor voastre. 12. Acolo să vă bucurați înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, voi, fiii voștri și fiicele voastre, robii și roabele voastre, și Levitul care va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
fi curat vor putea să mănînce din ea, cum se mănîncă din căprioară și din cerb. 16. Numai sîngele să nu-l mîncați, ci să-l vărsați pe pămînt ca apa. 17. Nu vei putea să mănînci în cetățile tale zeciuiala din grîul tău, din mustul tău și din untdelemnul tău, nici întîii născuți din cirezile și turmele tale, nici vreunul din darurile aduse de tine pentru împlinirea unei juruințe, nici darurile tale de bună voie, nici cele dintîi roade ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
s-o dai străinului care va fi în cetățile tale, s-o mănînce, sau s-o vinzi unui străin, căci tu ești un popor sfînt pentru Domnul, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei lui. 22. Să iei zeciuiala din tot ce-ți va aduce sămînța, din ce-ți va aduce ogorul în fiecare an; 23. Și să mănînci înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege ca să-Și așeze Numele acolo, zeciuiala din grîul tău, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
lui. 22. Să iei zeciuiala din tot ce-ți va aduce sămînța, din ce-ți va aduce ogorul în fiecare an; 23. Și să mănînci înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege ca să-Și așeze Numele acolo, zeciuiala din grîul tău, din mustul tău și din untdelemnul tău, și întîii născuți din cireada și turma ta, ca să te înveți să te temi întotdeauna de Domnul, Dumnezeul tău. 24. Poate cînd te va binecuvînta Domnul, Dumnezeul tău, drumul va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
din untdelemnul tău, și întîii născuți din cireada și turma ta, ca să te înveți să te temi întotdeauna de Domnul, Dumnezeul tău. 24. Poate cînd te va binecuvînta Domnul, Dumnezeul tău, drumul va fi prea lung ca să-ți poți duce zeciuiala acolo, din pricina depărtării tale de locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Și pună acolo Numele Lui. 25. Atunci, să-ți prefaci zeciuiala în argint, să strîngi argintul acela în mînă, și să te duci la locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
va binecuvînta Domnul, Dumnezeul tău, drumul va fi prea lung ca să-ți poți duce zeciuiala acolo, din pricina depărtării tale de locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Și pună acolo Numele Lui. 25. Atunci, să-ți prefaci zeciuiala în argint, să strîngi argintul acela în mînă, și să te duci la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tău. 26. Acolo, să cumperi cu argintul acela tot ce vei dori: boi, oi, vin și băuturi tari, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Dumnezeului tău, și să te bucuri tu și familia ta. 27. Să nu părăsești pe Levitul care va fi în cetățile tale, căci n-are nici parte de moșie, nici moștenire cu tine. 28. După trei ani, să scoți toată zeciuiala din venitul tău din anul al treilea, și s-o pui în cetățile tale. 29. Atunci să vină Levitul, care n-are nici parte, nici moștenire cu tine, străinul, orfanul și văduva, care vor fi în cetățile tale, și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Dumnezeului tău. 11. Apoi să te bucuri, cu Levitul și cu străinul care va fi în mijlocul tău de toate bunurile pe care ți le-a dat Domnul Dumnezeul tău ție și casei tale. 12. După ce vei isprăvi de luat toată zeciuiala din rodurile tale, în anul al treilea, anul zeciuielii, s-o dai Levitului, străinului, orfanului și văduvei; și ei să mănînce și să se sature, în cetățile tale. 13. Să spui înaintea Domnului, Dumnezeului tău: "Am scos din casa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
și cu străinul care va fi în mijlocul tău de toate bunurile pe care ți le-a dat Domnul Dumnezeul tău ție și casei tale. 12. După ce vei isprăvi de luat toată zeciuiala din rodurile tale, în anul al treilea, anul zeciuielii, s-o dai Levitului, străinului, orfanului și văduvei; și ei să mănînce și să se sature, în cetățile tale. 13. Să spui înaintea Domnului, Dumnezeului tău: "Am scos din casa mea ce este sfințit, și l-am dat Levitului, străinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
dobitoc, fie un ogor din moșia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduință, va fi un lucru preasfînt pentru Domnul. 29. Nici un om închinat Domnului prin făgăduință nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorît. 30. Orice zeciuială din pămînt, fie din roadele pămîntului, fie din rodul pomilor, este a Domnului, este un lucru închinat Domnului. 31. Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime. 32. Orice zeciuială din cirezi și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
prin făgăduință nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorît. 30. Orice zeciuială din pămînt, fie din roadele pămîntului, fie din rodul pomilor, este a Domnului, este un lucru închinat Domnului. 31. Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime. 32. Orice zeciuială din cirezi și din turme, din tot ce trece sub toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. 33. Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău, și să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
fi omorît. 30. Orice zeciuială din pămînt, fie din roadele pămîntului, fie din rodul pomilor, este a Domnului, este un lucru închinat Domnului. 31. Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime. 32. Orice zeciuială din cirezi și din turme, din tot ce trece sub toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. 33. Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău, și să nu se schimbe; dacă se înlocuiește un dobitoc cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
este a Domnului, este un lucru închinat Domnului. 31. Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime. 32. Orice zeciuială din cirezi și din turme, din tot ce trece sub toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. 33. Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău, și să nu se schimbe; dacă se înlocuiește un dobitoc cu un altul, și unul și celălalt va fi sfînt, și nu vor putea fi răscumpărați. 34
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
Mențiune la Melchisedec Ștefănescu, op. cit., p. 133, pe care îl datează în 1667. „Ioan a repețitu la Domnulu Iliașu tânguirea făcută mai dinainte de Serafim la Evstratie Dabija pentru sărăcia Episcopiei, și a căpatatu de la el nou chrisov întăritoriu dreptului de zeciuială pe satulu Broscenii”; Mențiune în C.D.M., vol. III, p.361-362, nr. 1689 - < 1673 (7181ă februarie 12 >, Iași. - Ștefan Petru Voevod întărește uric Episcopiei Hușilor stăpânirea peste satul Broșteni de lângă hotarul târgului Huși cu o bucată de loc din hotatul acelui
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Nebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară, n-a făcut și pe cea dinăuntru? 41. Dați mai bine milostenie din lucrurile dinăuntru, și atunci toate vă vor fi curate. 42. Dar vai de voi, Fariseilor! Pentru că voi dați zeciuială din izmă, din rută și din toate zarzavaturile, și dați uitării dreptatea și dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceți, și pe celelalte să nu le lăsați nefăcute! 43. Vai de voi, Fariseilor! Pentru că voi umblați după scaunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
11. Fariseul sta în picioare, și a început să se roage în sine astfel: "Dumnezeule, Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni, hrăpăreți, nedrepți, preacurvari sau chiar ca vameșul acesta. 12. Eu postesc de două ori pe săptămînă, dau zeciuială din toate veniturile mele." 13. Vameșul sta departe, și nu îndrăznea nici ochii să și-i ridice spre cer, ci se bătea în piept, și zicea: "Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!" 14. Eu vă spun că mai degrabă omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
judecă iar pricina dintre cele două mănăstiri și îi dă rămași din nou pe cei de la mănăstirea Balica. În vremurile cele de demult era obiceiul ca o mănăstire care avea vii date spre lucrare sătenilor locului să le ia acestora zeciuiala (a zecea parte) din vinul obținut. Se întâmpla însă ca unii țărani să lase viile nelucrate. Dar exista o regulă: dacă o vie era lăsată în paragină mai mult de trei ani la cererea egumenului, vodă - dădea acestuia voie să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vodă - dădea acestuia voie să ia acele vii și să le dea celor care voiau să le lucreze. Nu știu cum mai puteau răbda atâtea bieții săteni. Poți să-mi spui ce ai pe suflet, fiule? Apoi cei de pe moșiile mănăstirești, pe lângă zeciuială, trebuia să facă și „poslușanie” mănăstirii... Așa au fost vemurile și nu avem decât să-i compătimim pe bieții țărani... Asta cam așa-i, părinte. Acum însă aș cere îngăduința ca să amintesc o stare de lucruri din vremea lui Constantin
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
atunce să vânză și sătenii”. Altfel spus, sătenii nu aveau decât să aștepte mult și bine până să-și poată vinde și ei oarece din agoniseala lor. Și cum sfintele mănăstiri aveau vin și băuturi din viile proprii și din zeciuială, slavă Domnului, rândul țăranilor la a-și vinde vinul sau alte băuturi le venea la Calendele grecești... Trebuie să recunosc că ai dreptate în ce spui, fiule. E nevoie să ai răbdare cu mine, părinte, pentru că ofurile nu s-au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de-a dreptul revoltat. În vremurile de demult femeile res pectabile circulau, ce-i drept, pe străzile Romei, în trăsurici trase de cai sau catâri, dar asta pentru că matroanele își puseseră bijuteriile și podoabele la dispoziția tribunilor militari ca să plătească zeciuiala făgăduinței față de Apollo. Mai apoi însă, uitând de buna-cuviință și de treburile casei, au început să umble puhoi prin oraș, îmbrăcate în veșminte țipătoare, ca ale grecilor, unde totuși numai un anumit tip de femei, cu proastă reputație, le poartă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
arhivă. Nu mai rămânea decât calomnia, joc pe care regele știa să-l joace. Zvonuri despre Templieri circulau de câtva timp. Cum puteau să le apară acești „coloniști” unor francezi de treabă, care-i vedeau peste tot În jurul lor strângând zeciuieli și nedând nimic În schimb, nici măcar - ca altădată - propriul lor sânge de paznici ai Sfântului Mormânt? Francezi erau și ei la rândul lor, dar nu tocmai, erau mai mult niște pieds noirs sau, cum se zicea pe-atunci, niște poulains
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ceea ce spuneți dumneavoastră sunt deocamdată numai niște ipoteze...” „Ipoteze de pornire. V-am spus motivele pentru care m-am apucat să explorez Provins. Acum ajungem la povestea propriu-zisă. În centrul târgului Provins se află un mare edificiu gotic, Grange-aux-Dâmes, grânarul zeciuielilor, iar dumneavoastră știți că unul dintre avantajele templierilor era că ei strângeau zeciuielile, fără să datoreze nimic statului. Dedesubt, ca peste tot, o rețea de subterane, azi În cea mai proastă stare. Ei bine, În timp ce scotoceam prin arhivele din Provins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]