3,844 matches
-
manifestând lipsă de exigență față de personalități culturale recunoscute, precum Tudor Vianu, justificând concesia cu ideea că „partidul nostru intenționează să atragă vechea intelectualitate” (p.184). E vorba de „fragmentele autobiografice”, probabil un text exclus din cel apărut în Jurnal (1961). Zestrea textelor sau versiunilor necunoscute ale multor scrieri citate în documentele cenzurii din această perioadă este mult mai mare și o posibilă explorare a dosarelor menționate ar putea duce la recuperarea lor; nu e vorba, desigur, de operații reparatorii după mai
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
prezența ei în ziar ca pe un dat al sorții. Ziarul a circulat cîțiva ani în familie, era scos la zile mai festive sau la sărbători, după care a dispărut. Femeia l-a ascuns sub rufele din lada ei de zestre, tovarășul Stalin intrase în dizgrație, lumea făcea bancuri cu el, pozele care mai rămăseseră pe ici, colo erau mîzgălite cu creionul chimic, îi erau desenate coarne, i se atașau ochelari cu lentile mîzgălite cu cărbune, ba în cîteva imagini la
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
e. „Morala nu-i spune mare lucru” (p. 135) e o alta din aceeași aparentă categorie. Din nou, se verifică. În esență, lipsa „antenelor etice” nu e o problemă care să intereseze literatura. Dar în momentul în care vorbim despre zestrea memorialisticii, „esența” se schimbă. Fiindcă e, întradevă r, șocant, să constați că în cei mai grei ani ai comunismului, pe când se răsfăța în „chefuri”, „chefulețe” și aventuri, Ninei Cassian nu îi păsa deloc de tragediile care se petreceau în jur
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
vine”, citând doar câteva dintre ele. Dar cine este George Filip? Sunându-l la telefon, robotul îți va răspunde în locul lui: „Aici este casa celebrului poet George Filip. Lăsa-ți mesajul vostru!” George Filip este un poet conștient de valoarea zestrei sale. Și, tocmai acest dar numit talent îi dă dreptul să-și afișeze ostentativ identitatea. Puterea vocației lui constă tocmai în strigătul neprefăcut, preschimbat în vers, ca o furtună metamorfozată într un curcubeu. Închei prezentarea mea prin cuvintele unui prieten
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
i-a părăsit pentru o vreme. Prințesa Maria avea o soră, măritată cu un ambasador. Alexe era singur cu totul, dacă făcea excepție de un prieten apropiat (dar putea?), Zaharia Voilă, și el firește moșier, moștenitorul unei moșii pe vremuri zestre a mamei sale. Cei doi tineri îndrăgostiți, Alexe și Maria, s-au cunoscut, firește, la un bal al lumii bune și cînd drumurile i-au dus spre o cameră izolată a palatului, au avut senzația că se caută de mult
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
a predării limbii române, introducerea conceptelor teoretice - care prin tradiție reprezenta prima prioritate a disciplinei limba română - își modifică substanțial statutul: dacă pînă nu demult inculcarea (și însușirea) acestor cunoștințe (care, de altfel, în orice societate modernă, fac parte din zestrea culturală minimală a oricărui membru instruit al unei comunități) a constituit obiectivul principal al procesului de învățămînt, devine în etapa actuală un auxiliar necesar în efortul de ameliorare și rafinare a competenței comunicative a elevului; cunoștințele lingvistice și conceptele teoretice
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
de anunțul președintelui Constantinescu. De aici reiese că decizia noncandidaturii sale n-a fost luată "printr-o largă consultare", ci din analizele politice de la Cotroceni. Partidele care mizau pe voturile prin care candidatura președintelui Constantinescu le-ar fi putut îmbogăți zestrea electorală se văd, brusc, singure. Iar partidele care mizau pe participarea perdantă la prezidențiale a aceluiași Emil Constantinescu pentru a-și justifica alte combinații, se văd și mai brusc lipsite de motivație. Așadar, cu plus sau cu minus, ieșirea din
Combinații fără Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16920_a_18245]
-
și "capodoperă întregii lirici a acestui autor", Mihnea și babă. Regăsind-o într-o antologie din ultimii ani (Florin Șindrilaru, Antologia poeziei românești culte, Ed. Teora, 1998), am recitit cu grijă această compunere romantică. Că pentru multe alte scrieri din zestrea națională, îndelung frecventate, totul îmi părea cunoscut, cu multe strofe știute pe de rost. Comentariul călinescian, mai în verva că niciodată, constituie o fantastică punere în valoare a poemului lui Dimitrie Bolintineanu. Criticul montează cu măiestrie bijuteria și, tot admițându
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
artiștilor plastici Frederich Storck și Cecilia Cuțescu Storck, româncă născută Brăneanu, la Râul-Vadului, comuna Câineni, județul Vâlcea, și înfiată, la 15 ani, de bunicii dinspre mamă: Constantin și Elena Cuțescu. Conform actului dotal din 18 martie 1935, părinții dau de zestre fetei "un corp de casă situat în str. Vasile Lascăr nr. 114, compus din parter și etaj, în valoare de 600.000 lei, și trusou și mobilier evaluate la 100.000 lei". Căsătoria fusese aprobată de Ministerul Apărării Naționale și
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
Clujul cosmopolit, cu intensa viață cultural-spirituală a perioadei 1930-1940, cea mai fastă din istoria orașului, m-au ajutat să-l înving". Să fie vorba într-adevăr de un "handicap"? Credem, dimpotrivă, că exegetul și-a constituit personalitatea specifică tocmai din zestrea țărănească, expurgată, desigur, de scoriile subliteraturii menționate, captată la sursele ei adînci, moralmente și stilistic formatoare. Cum am putea înțelege altminteri aerul său hîtru-spiritual, bonomia sa ironică, înclinația spre epic, trăsături ce ne poartă gîndul, așa cum am arătat și cu
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
cele mai mici indicii ale crimei, firele cele mai vizibile ale delictelor, spre a desluși întregul.. Patrimoniul lui Popinot - continuă Balzac - valora o rentă de o mie de scuzi. Soția sa, sora domnului Bianchon-tatăl, medic la Sancerre, îi adusese ca zestre de două ori pe atât. Femeia murise de cinci ani..." Urmează altă serie de amănunte familiale, printre care la urmă aflăm că dintre toți judecătorii tribunalului de Sena, judecătorul cel drept și inflexibil, Popinot, era singurul care nu primise Legiunea
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
explorare geografică. Ponderea diferită a țărilor ne face să ne privim folosind motivul străinului. îl descoperim pe Brâncuși suprarealist căutîndu-l fără succes pe Naum, vedem că sursa pentru articolul despre onirismul românesc a fost Virgil Tănase, printre contribuțiile noastre la zestrea de curente literare și artistice contemporane mai găsim poporanismul și sămănătorismul, amîndouă integrate pînă la confuzie într-o puzderie de mișcări rurale și tradiționaliste de toate genurile. Dar totul succint, egal și internațional. O redesenare vioaie a hărții secolului XX
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
capitalei, să zicem, înseamnă mai mult decît o arteră, altminteri prea încărcată de atîtea jocuri de lumini. Mi-am amintit de cîteva case de țărani gospodari. Fiecare are o cameră, superbă, cu televizor, cu covoare și pendulă, cu lăzi de zestre, pe care o vizitezi ca pe o sală de muzeu. Nimeni n-o locuiește, nimeni nu doarme acolo. Țăranii se înghesuie tot în bucătărie, unii într-alții, și iarna și vara, deși iarna nu-i ca vara. Sînt liniștiți pentru că
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
unui iubitor de Înțelepciune filocalică a luat de asemenea formă de doxologie manifestată În rugăciune și cântare, mulțumire și recunoștință: „Prea-sfântă, prea-mărită, prea-frumoasă, Prea filocalică Mireasă! A nimburilor toate Împărăteasă! Tu ești Maica binevoitoare și dăruitoatre a tuturor celor sfinte: zestrea cea vie a bunelor haruri, celor din Taine, celor din Daruri, din odoare, din palme și din cuvinte. Ești Marea predanie Îmbietoare Și mult strălucitoare a toată Iconomia de binecuvântări, ca un policandru cu șapte lumânări naintea Marelui tron dumnezeiesc
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
găsește în Caragiale (cum spusese N. Steinhardt, referindu-se la finalul Scrisorii pierdute - nota Cronicarului) și nici în discordantele soluții ale lui Minulescu, ci în finalul apoteotic al piesei lui Mușatescu Titanic-vals, în care persoane angelice și pușlamale, vînători de zestre și mame denaturate, ambițioase vulgare și suflete resemnate se împacă sub semnul unui har, nu al unor eforturi sau combinații, și care le-a venit din cer, sub forma bunăvoinței Providenței". Superb! În treacăt fie spus, deși nu le-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
țăran în haine de sărbătoare, pe cîmp, sărutînd pămîntul: a fost primul motiv din care s-a conturat romanul Ion. M-a urmărit ani de zile, s-a amplificat înainte de a fi scris un cuvînt. Întîia schiță telegrafică purta titlul Zestrea. S-au adăugat apoi alte scene, oameni întîmplări, note, crîmpeie. Totuși, cînd am început să scriu, am avut să lupt cu un adevărat haos. Limpezirea, coordonarea, construcția întreagă a venit scriind. Scheletul general însuși a suferit schimbări radicale. Nouăzeci la
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
un uriaș gheboșat, cu barbișon și părul vâlvoi, care te împroșca cu scuipat când vorbea; și vorbea continuu, ca și străbunicul său din mileniul trecut, un critic literar pișcător ca un țânțar, de la care moștenise "gura spurcată" și o întreagă zestre de istorie literară de culise: adevărată enciclopedie de cazuri mărunte, cancanuri, scandaluri de presă, bârfe ordinare din lumea teatrală, intrigi machiavelice, epigrame și vorbe de duh ale scriitorilor etc. [...] Grecotei de formație filosofică aproximativă, vestit însă ca "demolator de sisteme
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
miezul unei umanități care și-a dobîndit - prin trudă și ingeniozitate - locul cuvenit în ierarhia Terrei, atunci să procedăm în consecință, eliminînd hotărît cuvintele așa-zis "pitorești", "relaxante", "nonconformiste", aparținînd de fapt vocabularului țigănesc sau sexologic. Mai înstăriți, poate, în zestrea lingvistică, francezii - de exemplu - își îngăduie luxul de a folosi un cuvînt șocant, merde, care vine din latinescul merda = Vulg. Excrement uman și animal. Dificultate. Plictiseală. A fi într-o încurcătură: "être dans la merde". Proliferarea fondului lingvistic țigănesc, ca
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
își pierde ministeriatul. Dar, din păcate, izbutise să ocupe această demnitate, efectiv fraudulos, aproape un an și jumătate. E dincolo de orice îndoială că, la alegerea sa ca ministru, o contribuție importantă a avut-o faptul că Stelian Popescu venea cu zestrea de director al Universului, un ziar cu tiraj, citit, și, deci, capabil de a crea o stare favorabilă de spirit și influență. Iar Stelian Popescu a reînceput publicarea Universului în 1919, făcînd din această instituție o societate anonimă pe acțiuni
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
herț kind io primit brif de la foi" (nr. 15, 1861). Un exercitiu similar, cu elemente rusești ("Discursul ducelui de Bolgrad către Imperatorul Alessandru ÎI al Rusiei", în nr. 20, 1861) - "Trimite poscari da dîm i cușat, i mnogo neveste cu zestre haroși, i balov, i nas falca na ghionturi" etc. - s-a dovedit probabil exagerat de dificil, depășind capacitățile de înțelegere ale cititorilor; de aceea a fost tradus în numărul următor: "Trimite-i îndată căci le dam și de mîncare, si
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
i nas falca na ghionturi" etc. - s-a dovedit probabil exagerat de dificil, depășind capacitățile de înțelegere ale cititorilor; de aceea a fost tradus în numărul următor: "Trimite-i îndată căci le dam și de mîncare, si neveste multe cu zestre bună, si baluri, si chiar fălcile noastre pentru ghiontuit"... Simple ghicitori, jocuri gratuite, dar uneori și măști pentru atacuri politice sînt transpunerile în latină macaronica, precum "se de guverni noștri quinque sute galbeoris qui furați șunt, cum mișeliam et inșelatoriam
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
seninătate metodologică între etic și estetic, văzând în Poezie (cu majusculă) o hermină pe care murdăriile din jur n-o pot atinge? Versurile Marianei Marin răspund, scurt și net: nu. Întreaga creație a poetei "optzeciste", așa cum se expune în antologia Zestrea de aur, formulează un protest coerent, de o uimitoare limpezime morală, și modulează liric o atitudine reflexiv-combativă. Un război de o sută de ani, volumul de debut, este (în pofida titlului cu o simbolistică belicoasă) poate singurul moment artistic de respiro
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
liric o atitudine reflexiv-combativă. Un război de o sută de ani, volumul de debut, este (în pofida titlului cu o simbolistică belicoasă) poate singurul moment artistic de respiro al autoarei, care își scoate acum la lumină imaginile și obsesiile personale, acea zestre netransmisibilă din imaginarul fiecărui scriitor. Dar "camera albă" și "războiul de zăpadă", statuia celebră din piață și sala de disecție, ca o casă fără oglinzi, încep deja să pulseze radioactiv, răsfrângând din conștiința poetei în a cititorului razele negre ale
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
dispersia Răului și alcătuit pe un întreg portativ al protestului, este în fond unicul ei spațiu de siguranță. O pagină rugoasă, un text plin de cuie, în care corpul moral al poetei se înfige pentru a se elibera. Mariana Marin, Zestrea de aur, antologie de autor cu un text critic de C. Rogozanu, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002, 320 p.
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
Simona Vasilache De la constatarea, greu de pus la îndoială, că pentru a citi cum se cade "zestrea" de cărți de-acasă și raitele prin net caffé-uri nu ajung au pornit, în seara de 2 martie, după șase, discuțiile găzduite de Clubul Prometheus, la Întîlnirile "României literare". A fost vorba, așadar, despre viitorul și, pînă una-alta, prezentul
Gutenberg n-a murit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11923_a_13248]