3,853 matches
-
dorea să intre în familia lui Napoleon Bonaparte, trebuia să scoată bani din buzunar, și încă nu puțini. Proprietarul de diamante După negocieri lungi și complicate, contractul prenupțial a fost semnat. În el se convenea că Mathilde va primi o zestre de 290.000 de franci francezi, dintre care 50.000 de franci francezi erau în bijuterii, garderoba personală și instrumente muzicale. Soldul de 240.000 de franci francezi trebuia să-i fie plătit în numerar viitorului ei soț. În cazul
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Mathilde_bonaparte_si_anatol_demidov_o_casatorie_sub_semnul_diamantelor.html [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
Anatol s-ar fi stins din viață înaintea lui Mathilde, moștenitorul/moștenitorii lui ar fi primit 500.000 de franci francezi. La acea vreme, francul francez - monedă de aur - valora în jur de 75 de dolari americani, ceea ce făcea ca zestrea lui Mathilde să ajungă la o sumă colosală. Mai mult, pentru ca aranjamentul să fie chiar mai ciudat, Anatol a fost declarat proprietarul diamantelor deținute de viitoarea sa soție. Deși Jerome fusese de acord să îi ofere fiicei sale zestrea cuvenită
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Mathilde_bonaparte_si_anatol_demidov_o_casatorie_sub_semnul_diamantelor.html [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
ca zestrea lui Mathilde să ajungă la o sumă colosală. Mai mult, pentru ca aranjamentul să fie chiar mai ciudat, Anatol a fost declarat proprietarul diamantelor deținute de viitoarea sa soție. Deși Jerome fusese de acord să îi ofere fiicei sale zestrea cuvenită, acesta a susținut față de Anatol că momentan, din cauza datoriilor, nu avea banii necesari pentru a-și putea onora promisiunea. Deci, dorind să se asigure că viitorul său socru se va ține de cuvânt în ceea ce privea zestrea lui Mathilde
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Mathilde_bonaparte_si_anatol_demidov_o_casatorie_sub_semnul_diamantelor.html [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
fiicei sale zestrea cuvenită, acesta a susținut față de Anatol că momentan, din cauza datoriilor, nu avea banii necesari pentru a-și putea onora promisiunea. Deci, dorind să se asigure că viitorul său socru se va ține de cuvânt în ceea ce privea zestrea lui Mathilde, Anatol Nikolaevici Demidov este de acord să îi plătească acestuia datoriile, achiziționând de la Jerome diferite relicve ale Imperiului. Așa se face că Anatol cumpără o statuie a împăratului la prețul de 11.000 de franci francezi și statui
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Mathilde_bonaparte_si_anatol_demidov_o_casatorie_sub_semnul_diamantelor.html [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
Mère, cu 10.000 de franci francezi, fiecare. În cele din urmă, Jerome recurge la încă un șiretlic - îi vinde lui Anatol bijuteriile lui Catherine de Wurtemberg, care valorau 1.000.000 de franci francezi, deși acestea făceau parte din zestrea lui Mathilde, ca moștenire de la mama sa. La Sankt Petersburg și Paris Căsătoria lui Anatol cu Mathilde se oficiază pe 3 noiembrie 1840, atât la biserica ortodoxă, cât și la cea catolică. În mijlocul invitaților săi, Mathilde este strălucitoare, în rochia
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Mathilde_bonaparte_si_anatol_demidov_o_casatorie_sub_semnul_diamantelor.html [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
nou la putere, iar Mathilde devine a doua doamnă în imperiu, sub conducerea lui Napoleon al III-lea. La rândul său, Anatol nu va mai vedea niciodată diamantele, care au fost ulterior vândute la o licitație în 1904, și nici zestrea promisă de socrul său. Povestea prințesei Mathilde Bonaparte și a prințului de San Donato începe asemenea unui basm frumos, dar se încheie trist. Este demn de remarcat că în scrisorile ei, Mathilde mărturisește că “s-a căsătorit cu Anatol din
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Mathilde_bonaparte_si_anatol_demidov_o_casatorie_sub_semnul_diamantelor.html [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
remarcat că în scrisorile ei, Mathilde mărturisește că “s-a căsătorit cu Anatol din dragoste”. Amândoi erau tineri și pasionați de artă și de frumos. Cu toate acestea, incapacitatea lui Jerome Bonaparte de a-și onora obligația de plată a zestrei, l-a afectat profund pe Anatol. După separarea de Mathilde, acesta începe o acțiune în justiție împotriva ei, pentru restituirea bunurilor sale și a zestrei. Mathilde, susținută de cercul său de prieteni literari, îi răspunde fostului soț cu o serie
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Mathilde_bonaparte_si_anatol_demidov_o_casatorie_sub_semnul_diamantelor.html [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
Cu toate acestea, incapacitatea lui Jerome Bonaparte de a-și onora obligația de plată a zestrei, l-a afectat profund pe Anatol. După separarea de Mathilde, acesta începe o acțiune în justiție împotriva ei, pentru restituirea bunurilor sale și a zestrei. Mathilde, susținută de cercul său de prieteni literari, îi răspunde fostului soț cu o serie de atacuri crude și personale în mass-media. Consecvent crezului său, în ciuda celor întâmplate, Anatol Nikolaevici Demidov, prinț de San Donato, rămâne până la sfârșitul vieții, un
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Mathilde_bonaparte_si_anatol_demidov_o_casatorie_sub_semnul_diamantelor.html [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
Târgul Muntelui în zori, Când soarele din tulnic dă năvală, Veniți, voi fete mândre și feciori, Acolo sus, sub cer de catedrală. Când aurul mai curge din poveste Tot murmurând prin cele cinci izvoare, Veniți la Târg cu lăzile de zestre, La Crucea Iancului, cea iertătoare Și Numelui cel Sfânt binețe dați-i, E Aerul același pentru toți, Drumeți din patru zări și alte spații Veniți la Târgul fetelor de Moți! Lăsați-vă tristețile-n pridvor Și-nveșmântați în straiele luminii
CHEMAREA MUNTELUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1437199110.html [Corola-blog/BlogPost/344006_a_345335]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Zestrea spirituală a Iașiului și nu numai, s-a îmbogățit cu o nouă carte: „Fragilitate - Cuvinte pe verticală”, apărută la Editura PIM, Iași, 2016, autor Ion N. Oprea - jurist, ziarist, scriitor și publicist, fondator și coordonator al Cenaclului literar la distanță
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1461339837.html [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
arat unde este camera noastră și să vă spălați pe mâini dacă doriți să mâncați ceva. Mai avem sandviciuri până la cină. - Binee... - În timp ce Adriana și băieții intrară în cameră, Sebastian se răsfăța cu o bere, urmărind cum Oltul își purta zestrea de apă tulbure, într-o curgere tumultoasă a puhoaielor învolburate, adunate pe drumul de coborâre din inima munților Hășmașul Mare, străbătând Depresiunea Ciucului, pe cea a Brașovului, urmând apoi a Făgărașului, până ce ajungea aici între munții Coziei, în Defileul Turnu
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
cu uimire c-acesta este un ,,război’’! Și mă-nvățai prea-răbdătoare să potrivesc culorile, încât să iasă cât mai bine și mai frumoase florile de pe țolice, scoarțe grele și-o mie de covoare, brâie, când se va împlini sorocul, de zestre toate or să-mi fie... Îmi arătai perine mari din puf de gâște pregătite și perne tari, picturi brodate, vase din lut, mie menite... Nedumerită, te - ntrebam când va veni ziua aceea, ,,La nunta ta, dragă nepoată, sau ceasul când
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1464906795.html [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
răsfoiesc, fiindcă mă plictisesc. Tot ce fac, fac la nivel profesionist » - Ce planuri de viitor ai? - Voi reedita și alte cărți ale Ninei Cassian, câteva dintre cărțile sale pentru copii și jurnalul său, fabulosul și controversatul său jurnal, „Memoria ca zestre”. Voi scrie o carte a mea, un proiect de carte online cu ilustratii realizate de unul dintre cei mai buni fotografi din România - Paul Buciuta de la studioul „Artista”. Colaborez cu el de mai bine de patru ani, „Tango” am făcut
INTERVIU CU ALICE NASTASE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_suplinesc_prin_valoare_editoriala_puterea_manageriala_interviu_cu_alice_nastase.html [Corola-blog/BlogPost/350814_a_352143]
-
dificultățile, Ana a reușit să termine școala normală din București. În anul 1828, Ana s-a căsătorit cu arendașul Ivancea Dimitriu, de care divorțează după trei ani din cauza neînțelegerilor. În același an - 1831 - a murit și tatăl său. Rămasă fără zestre, se luptă în procese pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia. Cel de-al doilea soț, Nicolae Ipătescu este angajat la Departamentul Vistieriilor, tot arendaș și cu care Ana se mărită pentru avere. În cadrul întâlnirilor societății secrete
ANA IPĂTESCU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1419860354.html [Corola-blog/BlogPost/384411_a_385740]
-
a prinselea și de-a prinsul...! Pe malul mării nu era nimeni decât noi și necuprinsul. Apoi și umbrele noastre au învățat de la noi jocul de-a prinselea și de-a prinsul, iar de la mare cum să furi cerului din zestrea-i albastră de zare și necuprinsul. Eram ca primii oameni din Grădină și totuși uimiți că umbrele noastre nu se mai joacă de-a prinselea și de-a prinsul. În spatele nostru, după perdeaua rubină, descoperiseră jocul mai nou, ce noi
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_1401674122.html [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
Acasa > Literatura > Proza > OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului III Așadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
contemplarea nobleței din aurul gutuii și, o!, da!, în dulcea amețeală din boabele de struguri ce saltă arcușul pe coarda întinsă și trezește dorul flăcăului de-o hârjoană printr-o claie de fân cu o Ileană bălaie a cărei singură zestre sunt cei mai minunați șapte ani de acasă... poți să cauți în toate cărțile lumii, dar nu vei găsi nicio asemănare între cele două cuvinte, fiindcă numai eu am simțit în acest sfârșit de vară, încă de la schimbarea la față
MIROASE A TOAMNĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Miroase_a_toamna_george_safir_1345182785.html [Corola-blog/BlogPost/355014_a_356343]
-
exil și în emigrația provenită din România, implicit în massmedia occidentală referitor la români și chestiunile conexe - indiferent de spectrele politice cărora le aparțineau autorii și cei vizați -, și, în plus, tot ce s-a putut cumula și salva din zestrea documentară, științifică, culturală, literară, publicistică, artistică ori de altă natură a României de mai înainte de instaurarea teroarei comuniste, valori care în R.P.R., R.S.R. ,R.S.S.M etc., au devenit inaccesibile, interzise sau au fost distruse în mod premeditat. Institutul - Biblioteca Română
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Pentru_salvarea_institutului_si_bibliotecii_romane_din_freiburg.html [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
de a evalua viața exilului - cu care nu au avut nimic comun-, s-au cheltuit sume astronomice din fondurile publice, în timp ce un sprijin modest, acut necesar Bibliotecii, deși promis perpetuu, a fost amânat sinedie. În actualul deceniu, Biblioteca, a cărui zestre depășește cca. 90.000 de titluri, bogate colectii de publicatii, manuscrise, piese muzeistice etc, a funcționat numai pe bază de voluntariat, fără retribuiri, grație sacrificiilor a trei persoane în vârstă: Directorului Ion Iancu Bidian (n.1934), Doamnei Rodica Moschinschki, secretară
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Pentru_salvarea_institutului_si_bibliotecii_romane_din_freiburg.html [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
influente și massmedia pentru a se sesiza si sensibiliza factorii de decizie si responsabili -din țară și din Germania-, (deputați, senatori miniștr etc) de la care sperăm si asteptăm initiative și solutii urgente și adecuate. Biblioteca Română din Freiburg este o zestre de valoare unică, cumulată în 62 de ani prin sacrificiile și eforturile generațiilor exilului și refugiului posbelic - aproape dispărute - și a generozității gazdelor. Biblioteca - ca orice bibliotecă din lume - nu trebue să dispară! Indiferent cine sunteți sprijiniți - după puteri- concret
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Pentru_salvarea_institutului_si_bibliotecii_romane_din_freiburg.html [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
remarcabil. Ea apare în documente între anii 1551 și 1625 că „ocina domneasca”, iar în zilele de acum se bucură de faima comunei capitala a fizicii atomice românești. Într-o vreme, aceasta comună și împrejurimile ei au fost moșia de zestre a Doamnei Stâncă. Mihai Vodă-Viteazul și-a așezat aici tabăra înaintea luptei de la Călugăreni în august 1595. În ajunul bătăliei aici și-a ținut consiliul de război, într-o pivniță pe care și eu am cercetat-o și am folosit
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
acest castel devenit institut de învățământ și locurile din preajma, le avem din „Jurnalul intim” și din nenumărate alte însemnări ale scriitorului Ioan Slavici care a locuit aici timp de 14 ani ca director și profesor: „Măgurelele au fost moșie de zestre a Stanchii Doamnei și se întindea din Dâmbovița până-n Argeș. Mihai-Vodă Viteazul avea aici loc de ședere, unde a ținut în ajunul bătăliei de la Călugăreni consiliul de război, si bătrânii arată și azi unde se află cula lui, din care
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
ale lumii despre care am scris: Canada - nu atât cât mi-aș fi dorit, însă, Hawaii, Republica Dominicana, Spania, Grecia, Turcia, diferite republici din fosta Uniune Sovietică, dar și mai multe locuri din Statele Unite. Fiecare colț de lume mi-a îmbogățit zestrea de cunoștințe și de trăiri, nu de puține ori de o frumusețe unică și tulburătoare că cele din Hawaii sau Arizona cu vestitul Canion, ori cele din Florida. George ROCĂ: Dar de România ce va mai leagă...? Sunteți nostalgica? Mențineți
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
cinste și slavă nemuririi lor! Cu măreția Arefului în suflet urcăm spre Posada Vidraru cu oglinda ei albastră pe care se joacă zglobiu caierele de nouri între vârfurile de brazi și fagi ce se răsfrâng în luciul de cristal din zestrea Domniței Dochia și suim la Cabana Capra unde poposim. Cabana Capra a fost reconstruită modern pe vatra Cabanei celei vechi și este încrustată în frumusețea și miracolul Transfăgărășan. Doi argeșeni de aur, Aurel Cazacu și Gheorghe Tuță ne-au întâmpinat
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
unde poposim. Cabana Capra a fost reconstruită modern pe vatra Cabanei celei vechi și este încrustată în frumusețea și miracolul Transfăgărășan. Doi argeșeni de aur, Aurel Cazacu și Gheorghe Tuță ne-au întâmpinat cu chipul cald de lumină, binevoitori, reflectând zestrea românului dintotdeauna-Omenia, singura care n-a putut fi nici privatizată, nici vândută străinilor. Din bunătatea lor mi-au oferit în dar un calendar creștin, un ghid montan și pliantul Cabanei, invitându-ne apoi să ne umplem de harul divin al
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]