21,644 matches
-
căpușile; în gări, în școli, la poliții, la ministere Portretele Ăleia între Lumini și Sfere, Să cred că Marea Mamă Cibela Mă saltă la piept alăptându-mă drept Pruncul Acela. Doamnă, am zis eu, Nu-mi călcați de-acum pe zeu -în Lăcașul Cel Din Carele Sunt Cântă însuși Orpheu Cu toate cele șapte vieți preschimbate-n cuvânt, Adică în ceea ce „mai de la-nceput a fost", Nu mă creștinați pe mine fără rost! Astfel am fugit din patul de spital Insultat
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
pâine cu fagure; Grecii cumpărau în draci Carnea fragedă, nevinovată, Cu mireasmă de iarbă, de izvor, Până-ntr-o zi, Odată ca Niciodată, Când Păstorii Armâni nu mai avură spor. Un străin, cu numele Simon Petru, le vorbise lor Despre Zeul Necunoscut și Mântuitor Asemuindu-l, dându-i numele Mielul: [Oina al nostru Fiul de Mioară, Imaculat ca neaua, ca ghiocelul Ridicându-se între iarnă și primăvară.] Astfel căzu comerțul cu turme, Izvorul belșugului ce nu părea să se mai curme
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
-și omida: Eu sunt Furga Murga Samurcaș Cu Feciorul Țugulea Mătușii din Amorgos alb cât un caș. Să facem focul de amurg La care mulgem sutina de oi, La care merele să dea în pârg Sub paza binecuvântării cu Marele Zeu - Teoi Cabiroi -Luându-și, dându-și mereu alt nume și trup, Stegar al flamurei cu cap de lup, Cu Irotisa Seculara Samolxiana cea cu izvoarele pieptului îndestulând firea și nefirea întru învierea înțeleptului Stăpânind astfel timpul ce ne macină încetul cu
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
dinar urci treptele și rând pe rând ajungi în Templu demnitar ori de plăceri neguțător lăsând în urma ta ferice un trib de farisei și-un dor de judecată fără price. Oho, să beau vârtos orice absint și-ambrozii ce beau zeii oho, să beau vârtos orice în rând cu oile și mieii. IV. ( Selva perennifolia) Îndelungată îi fu călătoria și ceața și fumul au stat adeseori vrășmași drumului drept și vederii luminii. Un motan capricios îi tăia uneori calea și lăsa
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
entrate. Cum din vechile cetăți au rămas doar câteva pietre măcinate și tot mai albite de vreme, așa din noi, câteva frânturi de oase, care țin pământul să nu cadă în haos. O operație radicală, ca un sacrificiu pentru un zeu gelos pe veșmântul ce-mi flutura, ca o replică, în mai multe lumi, și un preot nătâng și îndemânatic, ce taie și nu reușește să deslușească nimic în viscerele mele, să le așeze într-o frază pentru mulțimile ce-așteaptă
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
mi flutura, ca o replică, în mai multe lumi, și un preot nătâng și îndemânatic, ce taie și nu reușește să deslușească nimic în viscerele mele, să le așeze într-o frază pentru mulțimile ce-așteaptă cu disperare îmbunarea gelosului zeu. Trecutul ca un braț retezat mi-a rămas în țărână, va veni poetul și-l va pune la loc cu un cuvânt pentru citire și un trup luminos, unde statisticile toate sunt favorabile: Euridice și Laura, Beatrice și Diotima, Sophie
Poeme pentru Odette by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7540_a_8865]
-
tale, pământule, Tu ce devorezi din noi păcatul. Astfel ne conține vindecarea. De înger adoptat mă ofer Ploii de azi, cu ea chemat din ceață. Cine m-a strigat și pe ce nume, Căci am avut atâtea câte vieți De zei m-au străbătut. Și merg, nu știu de ce, pe-o oglindă Ce mă răsfrânge dincolo de somnul Pe care am căzut Cu toată venirea pe lume, Cu tot ce încă nu a venit. Mi se arată locul beat, Fără somn, numai
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
iubesc, da, se iubesc ca nebunii. Trec ceasurile, trec lunele, se trec cîte unii. Și ei se iubesc, maică-măiculiță, ce se mai iubesc! Se înlănțuie și, așa înlănțuiți, se rostogolesc prin timp. Moartea mea mă soarbe din ochi, ca un zeu din Olimp. Ca pe un zeu din Olimp. Mă lipăie. Mă pleoscăie. Mă mursecă. Mă topește în dinți. Și mă crănțăne. Mă îndumichează. Eu sunt amorul ei negrăit. Un biet bărbat care s-a aflat numai de moarte iubit. Moarte
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
Trec ceasurile, trec lunele, se trec cîte unii. Și ei se iubesc, maică-măiculiță, ce se mai iubesc! Se înlănțuie și, așa înlănțuiți, se rostogolesc prin timp. Moartea mea mă soarbe din ochi, ca un zeu din Olimp. Ca pe un zeu din Olimp. Mă lipăie. Mă pleoscăie. Mă mursecă. Mă topește în dinți. Și mă crănțăne. Mă îndumichează. Eu sunt amorul ei negrăit. Un biet bărbat care s-a aflat numai de moarte iubit. Moarte, tu, iubita mea, te rog nu
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
buzunarele Orfanului curg apele ostenite de culoare ruginie însîngerate tu/ strîngătorule de vieți ale Tigrului ai umplut țarinile/ ai înmulțit întrebările fîntînile risipesc seceta/ aduc groaza prin ferestrele reci ale Lunii ce-și spală fața/ aici/ în plină amiază pînă zeul își ia armura/ mînă quadriga stelară cu o lungime de cunoaștere tu/ care însămînțezi viitorul Tigrului/ numeri oasele lasă grîul să-și numere fulgii acoperirii ridicăm brațele/ cu toate degetele pipăim sertarele încrederii și invidiei practicanți ai postului și izolării
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
că Atropos, cea mai bătrână și mai afurisită dintre cele trei Parce, se folosea de această fatidică unealtă pentru a tăia firul vieții. Iar o foarfecă deschisă era, evident, o invitație făcută teribilei Parce, de care nu puteau scăpa nici zeii. Evrika!, am exclamat: iată un mit al Antichității care a traversat Balcanii până în Dacia, unde s-a împământenit și s-a transmis până-n... Dar, tocmai când să trag o mândră concluzie protocronistă, mi-am amintit că, la vârsta de doisprezece
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
când și când, Că se-nțeleg bine frunze, ramuri și oase, Cuvintele mușcate și mestecate în gând. Trag de litere și le cânt și le adun în buchete cărnoase, citesc poemele despre nori, șpagatul ce leagă peste strofe călcâie de zei, Cartea livezilor a lucernă și mentă miroase, să nu orbiți nărilor, voi urechi, și nici voi, ochii mei.
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
nesimțite îngerul păsărar face o tumbă își retează aripile și se aruncă într-un dogmatic eon duhul lui sparge vitralii și intră în catedrală sfinții cu piroane-n picioare din fresce cu privirea îl spală chiar și focurile de pe tăpșanele zeilor s-au potolit chinul din oase presimte potopul câteva semne mai face preabunul cu clopul și vestea cea mare din războiul troian ultimul sulițaș s-a întors pe scut cu suflet persan fetița cu chibrituri plânge întrebi de ce e cu
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
Pe Himalaia urlă zăpada cu palmele împreunate V Cât din noi a fost dat întâmplării Și cât erorii țintite Care respirație își poate alege trupul Când tot ce se vede printr-o gaură în cer Sunt trepte albe egale Coastele zeului trăgându-și resemnarea prin deșert Pelerini sorbind din copita sfântă Apa unui imperiu străin VI Ne vom întoarce aici nevăzuți Pe aripa unei gâze Sau în piele de șarpe Ne vom desfășura cearșafurile tăcuți Și din încheieturi ne vor țâșni
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
cearșafurile tăcuți Și din încheieturi ne vor țâșni lotuși Cu gât subțire Mișcându-ne lumea de sus Cât să ajungem cu tălpile în apus Nici cer nici pământ Nici om nici pasăre Doar viață mărunțită pe o tavă Din care zei cinici Gustă și scuipă pe rând. VII Nu mai știu ce e rușinea nici umilința de a avea nu doar gânduri ci și trupul acesta spre care degetul zeului arată profesional punctele vulnerabile cine ar crede că poemele se scriu
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
om nici pasăre Doar viață mărunțită pe o tavă Din care zei cinici Gustă și scuipă pe rând. VII Nu mai știu ce e rușinea nici umilința de a avea nu doar gânduri ci și trupul acesta spre care degetul zeului arată profesional punctele vulnerabile cine ar crede că poemele se scriu cu aceeași mână care așază pe giulgiu flori galbene, boabe de orez bucăți de cuvinte rămase netrăite Distrugătorul e mare amator de culori și vopsele stă cu picioarele încrucișate
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
ajungea într-acele locuri, șla ele.ț Spune: Omule-Pomule de la Maialul Fericirii Pioase (Pioasei jubilații), Spune-mi numele Locului Acela Păzit De numele Irotisei, Hierodula sufletelor, De nimeni altcineva cunoscut, strigat, Numai de Zeul-Erou Cavalerul Nume Secret, Al Treizecilea Salmolsis Zeul-Om Fiul Timpului, măsura Timpului, însuși Timpul cel din vremea sa. Spune numele tău de zeu dac: Fericitul Cetățean de Dincolo de orice limesuri, Cel ce deretică în Casa Zeului trupul Său cu numele Locurilor sale Cele de obârșie nimănui încredințate
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
-mi numele Locului Acela Păzit De numele Irotisei, Hierodula sufletelor, De nimeni altcineva cunoscut, strigat, Numai de Zeul-Erou Cavalerul Nume Secret, Al Treizecilea Salmolsis Zeul-Om Fiul Timpului, măsura Timpului, însuși Timpul cel din vremea sa. Spune numele tău de zeu dac: Fericitul Cetățean de Dincolo de orice limesuri, Cel ce deretică în Casa Zeului trupul Său cu numele Locurilor sale Cele de obârșie nimănui încredințate. De-aceea s-au zis: Numele Deloc, având înțelesuri (duble) cu două fețe: Nimeni, Mândru, Bărbat
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
cunoscut, strigat, Numai de Zeul-Erou Cavalerul Nume Secret, Al Treizecilea Salmolsis Zeul-Om Fiul Timpului, măsura Timpului, însuși Timpul cel din vremea sa. Spune numele tău de zeu dac: Fericitul Cetățean de Dincolo de orice limesuri, Cel ce deretică în Casa Zeului trupul Său cu numele Locurilor sale Cele de obârșie nimănui încredințate. De-aceea s-au zis: Numele Deloc, având înțelesuri (duble) cu două fețe: Nimeni, Mândru, Bărbat Vârtos Ramunc De Mândru-Loc Să-I Cauți Locul în Cer. întru care zic
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
te duci la seceră, la moară să urci s-aduci făina Să frământe Ea pâinea De Calea Vieții: Călăvia Cu semenele sale Zâne din Muntele Mut al Tărâmului Muravi în Cogaionul cu numele tatălui tău din Moesia - Cosău Moisenea, născut Zeu-Om Salmolsis, Cu Salmolsis }ugulea Cel Moale la mers Cel fără de voia s-a născut în locul lui Moșenea Nesus, Cu Zeul Făt-Frumos Mare Fecior, cel ce strigă de pe Movila Miresii Numele fetei cu inelul lui pe deget; Fata Lu^ Cumu-I
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
sale Zâne din Muntele Mut al Tărâmului Muravi în Cogaionul cu numele tatălui tău din Moesia - Cosău Moisenea, născut Zeu-Om Salmolsis, Cu Salmolsis }ugulea Cel Moale la mers Cel fără de voia s-a născut în locul lui Moșenea Nesus, Cu Zeul Făt-Frumos Mare Fecior, cel ce strigă de pe Movila Miresii Numele fetei cu inelul lui pe deget; Fata Lu^ Cumu-I Lazu, din movila satului cu numele ei, Fata Lu^ Latis de movila satului cu numele ei. Strigă-le numele tău ascuns
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
dragostei, a înmulțirii Și-a roirii triburilor care încotro cu matca de Mare-Mamă De la Tisa, de la Iza, de la Simeria, Vincea și Tărtăria pe Murăș Până la Troia, Frigia, toată Geția și Moesia, Până-n Mikene și Makedonia toată și toată Etruria Fiii Zeului-Om Salmoxe Moxeius Moxe-Raiter, Cavalerul Străbun, Tu ești Mirele Miresei Cosânzeana în Cosiță Floare-I Cântă Nouă împărați Ascultă, Mireasa Vieții și a Repausării Sufletului Cel ce trece-acum din Zodie-n zodie odihnindu-se Și-abia așteptând să se dea
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Mătușii, cel fără vine la picioarele-i neostenite N-ar fi legat pe Zori de Ziuă, pe Mezilă, pe Decuseară De sine însuși dezlegându-se Făt Frumos la Miezul Nopții Născut, Spune-le toate acestea drept numele tale către Mireasa Zeului-Om Ea însăși invocată cu numele Moxeia Raiter Zeea Salmoxiană Fata-Fecior Cavaler Kabyr Fură Scalda de Aur cu apă din Râul Botiza și fuge pe calu-i de zmeu pământul rupând Și de la urmă o ajunge blestemul lui Hexalmoxis Moș
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Fată de-a fi în Fecior Făt Frumos să se prefacă Al O Mielea Salmolsis Principiul Luminii cu Io și Ea în sine, Cavaler Kabyr Regina Raiului Ploaia și Roirea triburilor, pe toate meleagurile, Mireasă Repausului întru renaștere, nevastă regilor zei, ca Junona Repausa Iunona A noua stare de sine a Psihei în luminoasă rotirea Metamorfozelor întrupată în Kavalerul Kabyr ca Jupiter Tonans, tunet de ploaie aducător, Luând numele timplui său: Salmolsis, Repausa Iunonei pacea Iunonei a Șaizeci și Noua La
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
de ploaie aducător, Luând numele timplui său: Salmolsis, Repausa Iunonei pacea Iunonei a Șaizeci și Noua La Ratacensis Neamul Dacic din care decurgi tu: (Aurelius Gavril Bălane) întruchipare luând sufletul tău în numele tău altul, Ca junele Dyonisos Tyraxes, să zicem, Zeu cetățean, păstor ca Priap, zeu al ploii și-al apelor dulci, Cu sanctuar în Piapeum Pluvium, Fluvial, Cu locul de închinare pe Muntele Raiu-Muravi Tărâmul Binelui și-al Apei Dulci, al Apei Sacre, Runica Băutură, A întregirii trupului fărâmat, hăcuit
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]