486 matches
-
prea era locul în care să te dedai la citit: un bar de curiști duri într-un beci de zece metri adâncime, undeva sub toridul East Twenties. Era atât de jos aici încât aveai impresia că te afli într-un zgârie-nori întors pe dos. Poate că și Manhattan-ul va arăta într-o bună zi la fel - zgârie-fundul-pământului, zgârie-centrul pământului, o sută de etaje sub pământ E aproape sigur că newyorkezii nu-tocmai-mondeni și-au găsit adăpost în canalele colectoare și în tunelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai mergi încă cincizeci sau șaizeci de metri până la sacii de gunoi de lângă ușa spartă. Ne-om întâlni noi într-o bună zi. Și-atunci... — Ne vom întâlni acum. Da. Acum. Am ieșit în silozul Sixth Avenue, Bulevardul Americanilor, unde zgârie-norii cu picioare ca niște bețe, așteptau pe rampele lor. Timpul și temperatura goneau pe deasupra lor. — Nouăzeci și nouă, spuse omul de la tarabă. — ’R-ai al dracu’. Am luat-o înainte și, clătinându-mă pe picioare, am simțit că inima îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
întreb: — Ce s-a-ntâmplat? — S-a terminat. Ce-ai făcut, omule? Cu buze uscate și ochi fierbinți de vrăjitor, Felix mi-a spus că toată America era interflexată de procesoarele computerelor ale căror rădăcini se tot extinseseră din trupul zgârie-norilor, până când au ajuns să constituie o rețea de la oraș la oraș, sortând, clarificând, reținând, acceptând, respingând, respingând. Software-ul pe care America l-a răspândit pe o grilă zumzăitoare de legături și deconectări, cu ecrane de afișare și panouri logice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
gândi că la fel de bine ar fi sunat și „Pleașcă”, „De-a moaca” și „Norocul prostului”, după care să fi urmat un monolog despre ultimele zile ale detectivului Danny Upshaw, cu o groază de detalii, pe o piatră funerară cât un zgârie-nori, ca cele pe care și le comandau codoșii negri pasionați de voodoo. Pentru că detectivul Danny Upshaw îi pusese gând rău, străpungând cu ace mici de tot o mică păpușă voodoo cu chipul lui Buzz Meeks. Mal îl sunase ca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
familie. Dar vremea aceea trecuse. Acum eram înconjurată de canapelele din crom și piele lustruită ale lui Vivian. Canapele care erau la fel de confortabile ca și băncile din parc. Lumina era rece, iar obiectele de artă simbolizau falicul - în majoritate, reprezentau zgârie-nori care se înfigeau în cerul New York-ului. Se renunțase la rafturile de cărți, în favoarea unor vitrine cu spoturi. Cutia de sticlă cea mai apropiată de mine adăpostea prima ediție, deținută de Vivian, a cărții Prințul, iar vitrina aflată de cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
unul pentru orice împrejurare și orice loc: pe Pământ, sus de tot deasupra Pământului și sub pământ. Flash stătea de pază sus de tot deasupra Pământului, în schimb Batman lupta pe Pământ și dedesubt. Dacă ticăloșii se ascundeau cumva în zgârie-nori, acolo se cățăra Spiderman, omul-păianjen. Doar Superman era neîntrecut pretutindeni, pe el îl iubeam cel mai mult. În emisiunea Teleenciclopedia spuseseră odată că eroii au trăit mai demult în Grecia. Dacă era adevărat, mă întrebam eu nedumerit, cum ajunseseră ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și o aripă pentru birouri. Apartamentele pe care le scoseseră din ele dădeau toate pe un coridor lung: locuiam Între o agenție imobiliară și laboratorul unuia care Împăia animale (A. Salon - Taxidermist). Ți se părea că te afli Într-un zgârie-nori american de prin anii ’30, mi-ar fi fost suficient să am o ușă cu geam și m-aș fi crezut Marlowe. Am pus o canapea În cea de-a doua cameră, iar biroul la intrare. Am Înșirat În două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Ocean, Să fii zeu, Într-o casă memorială, Urcuș în noapte, Gemini, Acolo de unde am plecat în ardere etc. O artă poetică este și Politețe, iar preceptele ei sunt împărtășite de un mentor de-al meu african, care viețuiește / printre zgârie-norii unui burg din Europa, Alemania, după cum îi prezintă poeta cartea de vizită, celui care mărturisește că s-a eliberat de drepturi, ca de orice povară: eu (un subiect oarecare) n-am niciun drept, / le-am predat celorlalți, din principiu, pe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cât mai puține medicamente. Un cunoscut profesor universitar de farmacologie afirma că: ”tratarea bolilor omenești cu majoritatea medicamentelor noastre poate fi asemănătoare cu încercarea de a stinge un incendiu izbucnit într-un coș de gunoi dintr-un apartament al unui zgârie-nori inundând cu apă clădirea de sus până jos”. Mai era adăugată și următoarea comparație: „este ca și cum ai folosi un baros pentru a strivi un păianjen”. Ceea ce poate nu știți este că bolile iatrogene și efectele medicamentelor alopate omoară cei mai mulți oameni
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Oceanului le-am pierdut), m-a cam sâcâit greutatea pe care o au "afacerile" în logica americană și m-a urmărit, cu o insistență, probabil, ne-inocentă, gândul că într-o catedrală gotică ai o amețeală metafizică, pe când într-un zgârie-nori ai doar o amețeală fizică. In fine, m-am dus în America doldora de prejudecăți. Unele s-au risipit pe măsură ce m-am lovit de realitățile din "Lumea Nouă". Altele, dimpotrivă, s-au complicat, poate. Și n-aș fi în stare
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ceea ce reprezintă New York-ul pe verticală. Practic, Los Angeles, mult mai întins decât un județ de la noi, e o nebuloasă urbană cu numeroase "nuclee" între care se circulă pe autostrăzi, faimoasele freeways. Cu excepția downtown-ului, "centrul administrativ", unde se înalță câțiva zgârie-nori, construiți, ca toți zgârie-norii din America, pe schelete metalice, din beton și sticlă, casele sunt scunde, cu maximum un etaj. Să aibă asta legătură cu desele mișcări seismice din California? Nu-mi dau seama. În orice caz, Los Angeles mi-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pe verticală. Practic, Los Angeles, mult mai întins decât un județ de la noi, e o nebuloasă urbană cu numeroase "nuclee" între care se circulă pe autostrăzi, faimoasele freeways. Cu excepția downtown-ului, "centrul administrativ", unde se înalță câțiva zgârie-nori, construiți, ca toți zgârie-norii din America, pe schelete metalice, din beton și sticlă, casele sunt scunde, cu maximum un etaj. Să aibă asta legătură cu desele mișcări seismice din California? Nu-mi dau seama. În orice caz, Los Angeles mi-a rămas în amintire
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la șoferii care înjură străzile de pe malurile Dîmboviței! În fine... New York-ul nu înseamnă America, se zice. Li se întîmplă și multor americani să fie indispuși de Babelul new-yorkez. Dar New York-ul e vitrina Americii. Statuia Libertății se profilează pe zgârie-norii din New York. Și e ceva hiperreal, excesiv, care mă intimidează aici, mă provoacă, mă împinge să exagerez, să privesc, din această pivniță, New York-ul ca pe un oraș în continuă fierbere, incapabil să se relaxeze, grosolan și obscen, unde, cu excepția
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
sfinților, e loc pentru oricine. Sunt destule lucruri de admirat în el, dar mai ușor îmi e să fiu cârcotaș, să bombăn (iarăși) că într-o catedrală din Evul Mediu european ai o amețeală metafizică, pe când, în cel mai înalt zgârie-nori din New York, ai doar o amețeală fizică, să-mi închipui orașele americane cu nenumărate televizoare aprinse în camere goale, cu milioane de cutii poștale în care se găsesc doar prospecte, pliante publicitare sau facturi, și să presupun că amenințarea barbariei
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Newark. La întoarcere, voi face o escală la Cleveland. Acum, plouă. Apăsat, dușmănos. Văd pe fereastra aburită de ploaie cadranul luminat al ceasului din turnul de la Custom House, unde era pe vremuri vama pentru vapoare, la Boston, și vârfurile unor zgârie-nori pierdute în ceață. Probabil, pentru piloți n-are importanță cum e vremea, în condițiile moderne de zbor, dar eu ― mai spun o dată ― mă simt mai liniștit, în avion, când cerul e curat. Încât, îmi e dor în acest moment de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
zic americanii, "în mijlocul a nicăieri"... Plouă mai departe. Ploaie putredă. Una din acele ploi de toamnă care-ți răscolesc reumatismele * și care, în Europa, sunt un stimulent pentru "intelectualizarea" oboselii. Ceața s-a îngroșat, a coborât, vâscoasă, acaparatoare, până la jumătatea zgârie-norilor. Pietonii, zgribuliți sub umbrele, au devenit fantomatici... Emerson ne asigura, chiar din Boston, că sufletele americanilor sunt apăsate, de dimineața până seara, de umbra Judecății de Apoi. Oare cum se împacă asta cu siguranța arătată în afaceri? Sau de aceea
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
De aceea conduce extrem de prudent. În plus, ne mărturisește că a venit prima oară la aeroportul Midway și că nu prea cunoaște drumul. Dar avem timp să rătăcim, nu ne grăbește nimeni. Vreți să trecem și prin centru, să vedeți zgârie-norii din Chicago?" "Bineînțeles". Gazda noastră locuiește într-un orășel liniștit, de lângă Chicago. A depășit cincizeci de ani și lucrează la o companie unde transmite comenzi. Ne dă un exemplu, ca să înțelegem mai bine. "Cineva din Chicago vrea să trimită, să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
să-i explice d-lui Branco, din partea mea, că, în aceste condiții, nici nu calc pe la "Balul strugurilor". Cristian B. ne propune să ne odihnim, dar eu stau ca pe jar. Țin să lămuresc lucrurile cât mai repede. Trecem pe lângă zgârie-norii din centrul orașului, apoi ne angajăm într-o nesfârșită rețea de străzi, care seamănă cu cele din Los Angeles. Case cu cel mult un etaj, acoperite de o veritabilă "iederă" de reclame luminoase. Drumul durează mult, aproape o oră. "Am
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
impunea încă. Dar primul pas era făcut. Luase o hotărâre irevocabilă: Să-l omoare pe Enro... Contempla orașul Gorgzid cu un interes real. Îl percepu ca o cetate cu coline-grădini. O cetate prevăzută pentru a găzdui un guvernământ. Chiar și zgârie-norii erau acoperiți de mușchi și "iederă" cățărătoare - semăna cu iedera - și fundațiile comportau turnuri demodate și rampe ciudate care păreau să se încrucișeze. Dintre cele paisprezece milioane de locuitori ai orașului, patru cincimi ocupau poziții cheie în birouri, în legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cei care, după ce îi reconstituiseră corpul din bucăți, îl plasaseră în decorul acestei păduri Gargantuești. Gosseyn privi în jurul lui, încordat și, în același timp, cu toate simțurile în alertă. Trunchiurile celor trei arbori aflați în raza sa vizuală păreau trei zgârie-nori. Își aminti că faimoșii arbori venusieni puteau atinge ― se zice ― o înălțime de o mie de metri. Privi în sus, dar frunzișul era de nepătruns. Și, în timp ce stătea așa, cu capul dat pe spate, băgă de seamă că zgomotul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
energie care te-au rănit. Judecă puțin la asta și amintește-ți apoi crezul subâhțeles al nearistotelianismului, conform căruia două obiecte nu pot fi identice în univers. Gosseyn rămase tăcut. Prin fereastră vedea copacii mai înalți decât cei mai înalți zgârie-nori sfidând haloul albăstrui al cerului venusian; un fluviu năvalnic șerpuia în mijlocul acestei naturi veșnic verzi. Ciudat și impresionant cadru de desfășurare a unei conversații despre natura structurală a elementelor organice, a celor moleculare, atomice, electronice, neuronice și fizico-chimice, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
impunea încă. Dar primul pas era făcut. Luase o hotărâre irevocabilă: Să-l omoare pe Enro... Contempla orașul Gorgzid cu un interes real. Îl percepu ca o cetate cu coline-grădini. O cetate prevăzută pentru a găzdui un guvernământ. Chiar și zgârie-norii erau acoperiți de mușchi și "iederă" cățărătoare - semăna cu iedera - și fundațiile comportau turnuri demodate și rampe ciudate care păreau să se încrucișeze. Dintre cele paisprezece milioane de locuitori ai orașului, patru cincimi ocupau poziții cheie în birouri, în legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
cei care, după ce îi reconstituiseră corpul din bucăți, îl plasaseră în decorul acestei păduri Gargantuești. Gosseyn privi în jurul lui, încordat și, în același timp, cu toate simțurile în alertă. Trunchiurile celor trei arbori aflați în raza sa vizuală păreau trei zgârie-nori. Își aminti că faimoșii arbori venusieni puteau atinge ― se zice ― o înălțime de o mie de metri. Privi în sus, dar frunzișul era de nepătruns. Și, în timp ce stătea așa, cu capul dat pe spate, băgă de seamă că zgomotul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
energie care te-au rănit. Judecă puțin la asta și amintește-ți apoi crezul subâhțeles al nearistotelianismului, conform căruia două obiecte nu pot fi identice în univers. Gosseyn rămase tăcut. Prin fereastră vedea copacii mai înalți decât cei mai înalți zgârie-nori sfidând haloul albăstrui al cerului venusian; un fluviu năvalnic șerpuia în mijlocul acestei naturi veșnic verzi. Ciudat și impresionant cadru de desfășurare a unei conversații despre natura structurală a elementelor organice, a celor moleculare, atomice, electronice, neuronice și fizico-chimice, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
În cursul lunii septembrie, câștigă trei sute treizeci miliarde de unități și absorbi acel colos care se numea PRIMA BANCĂ IMPERIALĂ, trei societăți miniere interplanetare și proprietatea parțială asupra a două sute nouăzeci de companii. Până la sfârșitul lunii era instalat într-un zgârie-nori, cu o sută de etaje, din inima cartierului financiar și încredința Societății de angajare sarcina de a-l instala ca o firmă majoră. La 30 septembrie, în clădirea aceea lucrau peste șapte mii de salariați ai lui. În octombrie, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]