287 matches
-
ori prea-prea, ori foarte-foarte...(se încurcă, asudă și sughițe) încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?...da...pentru ce?... Dacă Europa... să fie cu ochii ațintiți asupra noastră, dacă mă pot pronunța astfel, care lovesc soțietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor... și... idei subversive...(asudă și rătăcește din ce în ce) și mă-înțelegi mai în sfârșit, pentru care în orice ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau să zic într-o privință poporul, națiunea, România... (cu tărie) țara în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
că nu doar caricatura, ci și frecventele rupturi de nivel de la banal la insolit, de la firesc la nefiresc, de la logic la ilogic etc. și, mai ales, parodia vieții și a reprezentării ei literare, devin strategii de eclipsare a certitudinilor, de zguduire a imaginilor mentale paralizate în stereotipii. Chiar și atunci când sensul pare să se întrevadă, printr-o descifrare ezoterică sau printr-o lectură debarasată de automatismul imaginilor iscate de cuvinte, rămâne constantă impresia că, de fapt, efectul de surpriză stârnit cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
poziție de neutralitate, care să o ferească de o eventuală ocupație străină. România, prin guvernul de atunci și ministrul afacerilor străine, V. Boerescu, au conservat o politică pașnică, pentru a realiza năzuința noastră pe cale L Gheorghe TESCU 68 pașnică, fără zguduiri și tulburări, în perfectă înțelegere cu Înalta Poartă<footnote Poarta otomană, denumire dată curții sultanului și a Imperiului otoman. Această denumire provine de la titulatura de Sublima Poartă, denumită în relațiile diplomatice și în tratatele oficiale. footnote>. Ziarul „Timpul“ de marți, 23
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
un șarpe de foc, fulgerul se zvârcoli printre nouri, și un tunet năprasnic zgudui întreg cuprinsul. Ploaia începu să cadă în stropi reci și mari... iar tunetul după o clipă, începu să răsune în lungul văii pe sub poala Plevnei, cu zguduiri tot mai puternice. Fulgerele din ce în ce mai dese, sfâșiau bolta... și, dintr-o dată perdeaua de ploaie năvăli pe vale, umplând-o de ropote. Fulger după fulger spintecă tăria cerului, și tunetele, întâlnindu-se, umpleau depărtările. Ploaia răpăitoare cădea nestăvilită și vijelioasă, iar
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
doi, noi cu privirile noastre crispate, privindu-ne În extaz ca și cum am fi fost condamnați la moarte și nu ne-am mai fi putut vedea niciodată nici măcar o fracțiune de secundă după această Întâlnire absolută, unică, irepetabilă. Depășită fiind prima zguduire, dată de contactul nostru magnetic, nu aveam curajul să mă apropii prea tare de ea; mă opream să privesc În vitrina librăriei, ca și cum doar cărțile contau pentru mine. O pândeam Însă cu ochi necruțător, tăind o dâră incandescentă În aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
povestesc acest vis, simt același curent magnetic ce mă zguduie cu intensitate din Încheieturi, atingerea ei din vis fiind păstrată În oasele și În alcătuirea secretă a corpului meu fără ca ceva să-i fi diminuat prezența. Mă cutremură Încă acea zguduire neînțeleasă a cărnii ce se lovește material de altă carne și acest contact fizic e atât de teribil, Încât turmentează echilibrul naturii. Se simte un miros de arsură puternică; aerul se solidifică și parcă nu mai poți să avansezi decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
foarte puternice. Asta Înseamnă, potrivit unei minime informații medicale, că nu numai teoretic și l-ar putea redobîndi printr-o altă emoție, asemănătoare ca intensitate primei. Iar sora Falconer nu ar fi avut altceva de făcut decît să provoace o zguduire emotivă infirmului. În al doilea rînd, tot ca perdea de ceață, imediat după minune, nu mai contează dac-a fost dumnezeiască sau medicală sau și una și alta, izbucnește focul, aprins din Întîmplare. Cum nu mai contează nici dacă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
stăpânirea sa trei țări și să pregătească întemeiarea unui stat român mai puternic; a fost însă destul ca Mihai Viteazul să moară pentru ca planul urzit de dânsul să se prăbușească. Statul român de astăzi a trecut însă prin mai multe zguduiri și rămâne statoric, fiindcă are două temelii: conștiința românilor și încrederea marilor națiuni europene. Dacă vom câștiga de trei ori atât pământ pe cât avem și vom pierde aceste temelii, statul român, fie el oricât de întins, va deveni o creațiune
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
șaisprezece ani, îmi pierdusem de mult credința în Dumnezeu și în viața viitoare, nu prin vreun proces dramatic, ci pe nesimțite, prin lipsa simplă de credință a altora, care spuneau de pildă, la un pahar, cu veselie, sau fără vreo zguduire: ai murit, te mănâncă viermii... sau: sufletul nu se duce nici în rai, nici in iad, fiindcă nu s-a întors nimeni de-acolo să ne spună cum e. Să zicem că două mii de ani credința Nazarineanului ne-a cutremurat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
amănunte. Cunoaștem toți asemenea întîmplări scabroase și în același timp de un comic imens, ca s-o mai relatez aici pe a lui. Râd acum, când sânt detașat de tot (și această detașare îmi aduce în suflet, ca o scurtă zguduire, o suferință insuportabilă că n-o să mai pot trăi și n-o să mai mă pot bucura de viață, tocmai când îi redescopăr secretul, care e tocmai această detașare, secret pe care ea m-a făcut să-l pierd și să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cuiva. Ceea ce spusese el în acea mare discuție de la braserie îmi sunase atunci prea abstract, dar el știuse ce spune și de aceea acceptase o clipă de umilință, numai să nu mai trăiască încă o dată ceea ce trăiam și eu acum... Zguduirea, șocul mâhnirii încetă apoi după asalturi repetate, în care suferința atingea creasta înaltă a eliberării, eliminând, ca pe-un microb periculos, duioșia abjectă a stârpiturii umane, gardianul care crezusem o clipă că venise să-mi dea drumul să mă duc
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
observații continue din partea experimentatorilor aproape de la naștere. Este sigur că acest copil n-a văzut nici un animal până la data la care s-a început experimentarea. Înainte de aceasta copilul manifesta frică numai față de zgomote puternice și cu ocazia înlăturării suportului sau zguduirii corpului în anumite condiții. Față de animale (de exemplu șoareci, pisică, iepure, câine), atunci când i-au fost prezentate, copilul manifesta o reacție pozitivă, de apropiere și manipulare. O dată stabilite aceste condiții, Watson și colaboratoarea sa au încercat să condiționeze frica copilului
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
prinț, nu mai putu mult timp să-și ia ochii de la el, uimit peste poate și parcă nefiind în stare să-și explice această întâlnire. Se putea bănui că din când în când îl apucau momente de delir. Pe lângă toate zguduirile de peste zi, noaptea precedentă și-o petrecuse în tren și nu dormise de aproape patruzeci și opt de ore. — Aici, domnilor, sunt o sută de mii, spuse Nastasia Filippovna adresându-li-se tuturor cu un fel de provocare febril-nerăbdătoare, iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe o frânghie de viscol Să vă treziți din lene pentru foamea și setea fecundă Să recunoașteți misterul care juca o horă fantastică peste pleoapele voastre închise. E aici o „pedagogie lirică” tipic avangardistă, vizând cultivarea disponibilității revelatorii a ființei, zguduirea inerțiilor, dinamizarea sensibilității în sensul participării la miracolul cosmic („Cu-o ancoră de sunet să-ntârzii în minune”) - noua versiune a freneziei romantice a comuniunii cu „misterul” universal. Știindu-se profund vulnerabil într-o lume ostilă, ale cărei înfățișări amintesc
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Europa, o falie puternică între creștinism și lume. Vinovățiile trebuie egal împărțite, dar e cert că Biserica se depărtase cam de mult de doctrina "simfoniei" care făcuse gloria creștinismului patristic din Bizanț. Teologia scolastică, indulgențele și Inchiziția au determinat marile zguduiri ale Reformei. Estimp, ortodoxia cunoștea și ea, fără a i se compromite unitatea ecumenică, nuanțări naționale care au dus, în cele din urmă, la autocefalii. Firește, nici aici n-au lipsit ereziile. Cert e că din secolul al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
caracterul de izbucnire violentă cu consecințe dramatice. Oarecum similară este și denumirea de zenebona („tumult”, „gălăgie”, „gâlceavă”), care face trimitere, la fel ca támadás, nu atât la un fenomen cu dimensiuni ample și bine conturate, cât la o agitație și zguduire socială intensă, dar oarecum indefinită. Termenul românesc de „tumult” Îl Întâlnim și la Ioan Monorai XE "Monorai" , În 1820. Caracterizarea evenimentelor drept „răscoală” poate fi Întâlnită și ea În mod frecvent, dispusă Însă pe o arie sinonimică Întinsă. La fel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
săi să dea vecinului celui 63 rău suma de cinci mii lei drept mulțumire că necazurile pe care i le-a făcut i-au folosit foarte mult la îmbogățirea răbdării. Vecinul cel rău, aflând cele scrise în testament, avu o zguduire puternică în sufletul său și din acea zi a devenit un om nou, urmând în înțelepciune pe credinciosul și bunul său vecin, care plecase în lumea veșniciei. 71. Frângerea de sine Un credincios veni într-o zi la preot să
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
înseamnă pentru țăran pământul. Pădurea Spânzuraților formase în scriitor simțul marilor evenimente de răscruce în existența colectivității, îl deprinsese să vadă mai exact raporturile dintre o conștiință individuală și psihologia masei; ”îi apropiase mentalitatea unei colectivități umane angajate în decisive zguduiri, a războiului, dincolo a răscoalei(Răscoala)”. “Ceea ce aduce Rebreanu cu totul nou, în afară de de puținele schițări în aceeași direcție la Duiliu Zamfirescu, este viziunea stărilor de mulțime și a omului ca element al grupului social.Romanul Răscoala este sediul
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
un cuvânt, acest cutremur a fost așa de puternic, încât foarte puține persoane țin minte să mai fi văzut vreunul la fel, de multă vreme. A umplut toată lumea de groază și spaimă. A ținut mai multe zile în șir, dar zguduirile n-au fost așa de puternice ca prima dată. întrun loc din apropierea Bucureștiului, pământul s-a crăpat și s-a făcut o groapă adâncă”. Oamenii abia se mai țineau pe picioare, care cutremur mai întâi a început cu un urlet
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
3 septembrie 1766, care a “zguduit puternic” zonele Oravița-Anina-Biserica AlbăBocșa Dreneanca. * La 10 decembrie 1781, s-a înregistrat un mare cutremur de pământ în Depresiunea intracarpatică a Maramureșului, cu epicentrul în Ticeu, în valea superioară a Tisei. * 18 ianuarie 1787: zguduiri puternice de pământ, care sau repetat timp de o jumătate de oră, în Transilvania, unde au fost dărâmate biserici și “mulți oameni care asistau la serviciul divin au pierit”. * La 26 martie 1789, într-o marți spre miercuri, seara, în timpul
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
fără să fie morți”. * La 6 aprilie 1790, “la 9 ore și 29 de minute seara, s-a produs în Banat și în toată Transilvania un violent cutremur de pământ, care s-a simțit în Ucraina, Constantinopole și Crimeea, cu zguduiri care au durat aproape 5 minute, cu un zgomot asemănător cu acela a 1000 de puști”. (Gazette de France, 21 mai 1790). * “La 26 martie 1790, la 2 ceasuri din noapte, s-a cutremurat pământul foarte, ținând cam un sfert
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colții), care era podoaba orașului, cu ceasornic; au căzut și s-au sfărâmat și era atunci mare frică: Au fost multe cutremure și zguduiri în vremuri, dar mai de 300 de ani n-au fost asemenea”. * 7 noiembrie 1802: cutremur de pământ în Muntenia și Transilvania, care a produs pagube mari. * La 21 septembrie 1804, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur, care
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Iași, unde a cauzat stricăciuni”. * 28 ianuarie 1823: “Cutremur tare de pământ, în această lună a năprasnicii ciumi din zilele lui Caragea V.V.”. * 9 februarie 1923, la ora 8 și 50 de minute seara, s-au simțit la București “violente zguduiri”. * 25 aprilie 1823: “Miercuri, după Paști, la 10 ceasuri din zi, s-a cutremurat pământul groaznic”. * 7 mai 1823: “La 5 ore și 30 de minute seara, iar s-au produs la București scuturături verticale”. * 29 iulie 1823: cutremur în
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
iar ciuma se speria” (cronică manuscris Tărtășescu). * 23 aprilie 1829, în ziua de Sf. Mare mucenic Gheorghe, în vremea Vecerniei, s-au cutremurat pământul de 2 ori, dar mai tare decât cel pomenit în luna martie 30. * 5 mai 1829: zguduiri puternice în București. * 4 iulie 1829: “miercuri, s-a cutremurat pământul asupra munților Țării Românești, încât la Vălenii de Munte s-a deschis pământul de un stat de om, iar aici, în București, cel puțin, încât rar om l-a
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
acum, a zguduit Capitala din temelii. Clădiri solide, din beton armat, se clătinau ca niște jucării în bătaia vântului. Zgomote înfricoșătoare, de duduit de motor, întretăiate de mugete ce răzbăteau din adâncul pământului însoțeau cutremurul. Lumea trezită din somn de zguduiri puternice, alerga îngrozită, neștiind unde s-o apuce... Prin case, mobilele se mișcau, scârțâind din încheieturi, vitrinele cu sticle și veselă se răsturnau... Panica din interiorul locuințelor era sporită de zgomotele de afară. Geamuri se prefăceau în țăndări, bucăți de
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]