616 matches
-
să vadă despre ce este vorba, discuta cu ceilalți reporteri mai mult despre ce a făcut la facultate și dacă a mai scris articole. Redactorul șef i-a spus că va colabora la început cu un reporter mai hârșit în ziaristică, un bătrân ajuns în pragul pensionării. Mai avea un an și va rupe vârful la creion, cum îi plăcea lui să spună când venea vorba despre pensionarea sa. Metaforic, voia să spună că nu va mai scrie nimic după aceea
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371760_a_373089]
-
a trimis a doua zi pe facebook, să-i cunosc biografia, opera și întrea- ga activitate în domeniul social și cultural. Am găsit că e născut la 24 februarie 1961 în orașul Fetești, județul Ialomița. Este absolvent al Facultății de Ziaristică din cadrul Aca- demiei de Studii Social-Politice din București. A fondat publicațiile naționale „21 De- cembrie”, „Talk-Show” și Societatea Culturală „Apollon”. Ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, al UZPR, Senatului Institutului Na- țional de Rezistență prin Religie din România, Societății
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
a trimis a doua zi pe facebook, să-i cunosc biografia, opera și întrea- ga activitate în domeniul social și cultural. Am găsit că e născut la 24 februarie 1961 în orașul Fetești, județul Ialomița. Este absolvent al Facultății de Ziaristică din cadrul Aca- demiei de Studii Social-Politice din București. A fondat publicațiile naționale „21 De- cembrie”, „Talk-Show” și Societatea Culturală „Apollon”. Ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, al UZPR, Senatului Institutului Na- țional de Rezistență prin Religie din România, Societății
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
să vadă despre ce este vorba, discuta cu ceilalți reporteri mai mult despre ce a făcut la facultate și dacă a mai scris articole. Redactorul șef i-a spus că va colabora la început cu un reporter mai hârșit în ziaristică, un bătrân ajuns în pragul pensionării. Mai avea un an și va rupe vârful la creion, cum îi plăcea lui să spună când venea vorba despre pensionarea sa. Metaforic, voia să spună că nu va mai scrie nimic după aceea
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347775_a_349104]
-
Suprem. Adevărul e că biroul meu de avocatură m-a întreținut, ca să pot să fiu și scriitor. Și asta - nu numai material. Multe fapte de viață, prezente în scrierile mele, își au originea în avocatura mea. - Înainte de literatură a fost ziaristica, nu-i așa? - Exact! Am început la „Viața Noastră”, din Israel, cu ”Rubrica juridică”, însă am alcătuit-o altfel de cum era până atunci. Prezentam mici povestiri, cu fapte concrete, dar puneam și ceva umor. N-am să uit că Sadi
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
din primele sale scrieri și aparitii, un personaj diferit și altfel. Fiindcă acest lucru îl remarci atunci când răsfoiești Roza Vânturilor sau cele două culegeri de articole, apărute după anii '90, Suferința rasei albe (ingrijită de Domnul Dan Ciachir) și Între ziaristică și filosofie, ambele la Editura “Timpul” din Iași. Un stil direct și sincer, parcă sec, aparent simplist, fraze scurte, o familiaritate cu subiectele abordate, sentințe încredințate paginii. Aria subiectelor începe de la politică și se termină la teologie, trecând prin istorie
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
Facultății de Filologie am fost angajată la o revistă a „Revistelor Agricole”. Într-un fel tot cu „evadare”, cum spuneți, ( destul de rar) la sat. Au trecut câțiva ani până m-am transferat la Postul Național de Radio, unde făcusem practica ziaristică din timpul facultății, fiindcă, din anul al 3-lea fusesem admisă (scriam poezie) la cursul de „Specializare în Ziaristică”. Așadar, acum mă întorceam oarecum în Radio, pentru care făcusem pasiune. Mi-amintesc zilele de practică la Actualități, unde făceam de
OCTAVIAN CURPAS CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345227_a_346556]
-
spuneți, ( destul de rar) la sat. Au trecut câțiva ani până m-am transferat la Postul Național de Radio, unde făcusem practica ziaristică din timpul facultății, fiindcă, din anul al 3-lea fusesem admisă (scriam poezie) la cursul de „Specializare în Ziaristică”. Așadar, acum mă întorceam oarecum în Radio, pentru care făcusem pasiune. Mi-amintesc zilele de practică la Actualități, unde făceam de exemplu, pentru „Jurnalul de seară” mini reportaj de weekend, maxim 2 minute. Și mă întorceam tot la Actualități, dar
OCTAVIAN CURPAS CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345227_a_346556]
-
te-a adus să ni te prezinte. De atunci mi-ai părut o fată drăguță care captează atenția oricărui bărbat. - Da? Nu m-am gândit la asta. - Am avut norocul că după ce ți-ai făcut ucenicia cu neica Nicolau în ziaristică, ne-a repartizat să lucrăm împreună. Poate că Șefu’ a intuit faptul că ne plăceam unul pe celălalt. - Posibil. Să fiu sinceră cu tine, nu am dat importanță relației nu numai cu tine ci cu toți colegii, în afara celor de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376859_a_378188]
-
nici un pic de substanță morală. I-am spus în față că nici nu vreau să-l mai văd vreodată. Dacă-l întâlnesc îl scuip direct între felinare. Să fie clar! Este felul meu de a-mi manifesta spiritul de frondă ziaristică, felul meu de-a lua atitudine civică față de derapajele politicienilor, maniera mea de a-mi exercita drepturile mele constituționale, scopul și țelul meu în viață, și anume acela de a-i demasca pe acești demagogi populiști, care odată plecați dintre
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
semn de apreciere și confirmare a celor de mai sus, Consiliul Științific al Institutului vă oferă Diploma de Onoare, iar Colegiul de Redacție al revistei „Convergențe Spirituale”, titlul de Laureat pe anul 2015, pentru contribuții valoroase, în domeniile: Literatură, Cultură, Ziaristică. Referință Bibliografică: Scrisoare de Apreciere / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1547, Anul V, 27 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SCRISOARE DE APRECIERE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376219_a_377548]
-
Aceasta se poate numi în serios o politică constituțională? Ne mărginim a pune întrebările, lăsând ca opinia publică să le dea răspunsul. [ 22 februarie 1880] {EminescuOpXI 38} ["N-AR FI GREU DE POLEMIZAT... N-ar fi greu de polemizat în ziaristică dacă am avea a face cu rațiunea, nu cu voința adversarilor noștri. Cine nu poate să înțeleagă aceluia îi mai putem subveni lipsurile traducând ceea ce voim să-i zicem în termeni mai concreți, dar pentru cine voiește să nu înțeleagă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin minte și-nțelepciune Nu prin vrun loc ce răsare domnind peste apele mării: Cerul deasupra-l schimbi, nu inima marea trecînd-o. Era să răspundem cu acest sfat... când... Când deodată ne-am adus aminte de un fenomen analog din ziaristica română. "Presa", amica noastră bine cunoscută, manifestase într-un rând o iubire, la început cam vagă, apoi din ce în ce mai pronunțată pentru Afganistan, pentru Șir Ali și alte ilustre personaje din țări cu o cultură mai izolată, într-un moment în care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
crescut aproape toată generația tânără care guvernează azi Bulgaria. Ba, vorba românului; pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. N-are cineva decât să ia în mână gazetele de la Sofia și să vază daca toată ziaristica română, desigur tare în espresii, are atâtea vorbe rele la adresa bulgarilor câte injurii cuprinde un număr al unei foi din Sofia la adresa noastră. Ne arătăm ostili grecilor. Prin ce? Pentru că se susține că traco-romînii cată să aibă și ei școli
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fără veleități de curaj sau de spirit. Cum devin inconsecuenți cu natura lor proprie trezesc pe adevărații lor adversari, curajul și persiflarea, și le merge rău de tot. Întorcîndu-ne la teoria lui Darwin o aplicăm numaidecât, amendată, la o întreprindere ziaristică, la "Presa", organul personal al d-lui baron. Între noi vorbind, la ce-o fi existând "Presa"? Stil n-are, limba n-are, știință politică n-are; ce foc o mai fi căutând să încurce lumea? Cât mai era în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la numele hazliu de Cocus Mocus Imperator. Acesta mănâncă foc, bea smoală, scoate panglici din gură, se dă de-a tumba, dar politică, propriu vorbind, nu face încă. E neplăcut când diferitele meșteșuguri ale lui Cocus Mocus se traduc în ziaristică, când o gazetă mănâncă foc, bea smoală, scoate panglici și umblă pe frânghie. Această impresie însă ne-o face "Bukarester Tagblatt", ziar întemeiat de oameni pripășiți de ieri de-alaltăieri de peste graniță cari au rara lipsă de modestie nu numai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oficioase din Viena. Ba le-ar putea pune și un motto: Nimic în lume nu e mai frumos decât un temeinic și sincer prieteșug". [ 29 octombrie 1880] ["NU-I SCAPĂ NIMĂRUI DIN VEDERE... Nu-i scapă nimărui din vedere că ziaristica oficioasă e apucată de frigurile reformelor dinlăuntru; Romînul", promițând decentralizare, dă totodată sfaturi ieftine consiliilor județene, ca să facă și să dreagă așa și pe dincolo ca țara să meargă bine. "Presa" publică studii în formă de scrisori despre toate ramurile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tin Mălinaș, Mihai Eminescu. Pre-debutul de la Oradea, 1864, în Familia, nr. 1, 2000, pp. 68-75) sunt unanim recunoscute de renumitul eminescolog D. Vatamaniuc: "Eminescu debutează în climatul cultural transilvănean provocat de lepturiști și în acest context își începe și activitatea ziaristică, cu articole politice..." (vezi art. Poezia "lepturiștilor" din Oradea, Luceafărul, nr. 13, 26 martie 1988 și Un debut neconfirmat, Luceafărul, nr. 10, 5 martie, 1988). Aceste influențe și corelații sunt vizibile și normale între "geografiile culturale" din acea vreme. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
n. Grigorescu) și al lui Ion Anca, funcționari. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). A fost, pe rând, redactor la Radiodifuziunea Română, redactor la revista „Colocvii”, metodist și inspector în Ministerul Învățământului, lector la Facultatea de Ziaristică din București, visiting professor la Universitatea din New Delhi (1977-1979, 1981-1984), director al Bibliotecii Institutului Politehnic din București (1984-1987) și director al Bibliotecii Pedagogice Naționale „I. C. Petrescu” (din 1988). A debutat ca poet în „Luceafărul” (1961). A folosit, în publicistică
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
ANTON, Ion (3.XII.1950, Gelăuza, j. Chișinău), poet și prozator. Este fiul lui Gheorghe și al Elenei Anton. A absolvit secția de ziaristică a Universității de Stat din Republica Moldova. A fost redactor la săptămânalul „Literatura și arta”, apoi la publicația pentru copii „Florile dalbe”. În volumul de debut, Vamă pentru speranță (1983), poezia de conjunctură alternează cu bucăți lirice în care predominante sunt
ANTON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285385_a_286714]
-
1939, i se reprezintă piesa într-un act Dragodana (tipărită în volum în 1940), o alta, Falimentul zeilor, intrând în repetiții. În manuscris a mai rămas și comedia Napoleon & co. În 1944, A. este suspendat pe cinci ani din activitatea ziaristică și, se pare, închis pentru caricaturile lui antisovietice. Între 1949 și 1954, e scenograf și director artistic la Teatrul de Păpuși din Pitești. Spirit critic ascuțit, fire lesne inflamabilă, prompt în replică și gest, A. este un umorist înnăscut. Grafica
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
, Mircea (11.XI.1950, Slobozia), poet și gazetar. Este fiul Aureliei (n. Badea) și al lui Ștefan Dinescu, muncitori. A făcut liceul la Slobozia (1965-1969) și a absolvit Facultatea de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1979-1984). Angajat la Asociația Scriitorilor din București (1972-1976), lucrează apoi ca redactor la revista „Luceafărul” (1976-1982) și la „România literară” (1982-1989). După mai mulți ani de insurgență politică și culturală, în 1988 se înscrie în sfera
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
ceti, Iași, 1858; ed. Buzău, 1869. Repere bibliografice: Melchisedec, Biografia prea sânțitului Dionisie Romano episcopul de Buzău, București, 1882; Gh. Popescu, Viața și activitatea lui Dionisie Romano, episcop de Buzău. 1859-1873, București, 1898; Iorga, Ist. bis., II, 271-272; Onisifor Ghibu, Ziaristica bisericească la români, Sibiu, 1910, 7-15; Gabriel Cocora, Tipar și cărturari, pref. Dan Zamfirescu, București, 1977, 192-203; Dicț. lit. 1900, 284-285; Gabriel Cocora, Episcopia Buzăului, o vatră de spiritualitate și simțire românească, Buzău, 1986, 159-163, passim. A.Sm.
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
București. Invocând obligațiile didactice, își ceda rubrica de la „Cuvântul” lui Nae Ionescu, dar tot atunci prelua conducerea revistei „Gândirea”, imprimându-i orientarea. Prim-redactor la „Curentul” (1928), îl părăsește, se pare, în urma unor divergențe cu Pamfil Șeicaru. Activitatea la catedră, ziaristica și politica (între 1929 și 1931 este deputat, ales pe listele Partidului Național Țărănesc) îl îndepărtaseră de literatură. Totuși, în 1930 i se decernează Premiul Național de Poezie, ceea ce-l va hotărî să-și tipărească versurile scrise după 1920, sub
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Acterian despre teatru, Alexandru Vianu despre critică și eseu, Haig Acterian, Mircea Eliade și Petru Comarnescu dând lectură ilustrărilor, Petru Comarnescu despre plastică, C. Brăiloiu despre muzică, I. Brucăr despre filosofie, I.I. Cantacuzino despre curente de idei, Mircea Grigorescu despre ziaristică. Au citit actrițele Marieta Sadova, Marieta Rareș, Lili Popoivici, Sorana Țopa. Combătuți deopotrivă în presa radicală de stânga și de dreapta, dar șicanați și de gazetele democratice (precum „Facla”, unde Oscar Lemnaru scrie despre „farsa” de la C., tot el denunțând
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]