618 matches
-
limba ladino au fost create multe cântece religioase, de dragoste, proverbe și zicători, rugăciuni și basme, s-au publicat și unele cărți cu caracter enciclopedic sau de literatură romanțată. În țări cu obști evreiești numeroase s-a dezvoltat de asemeni ziaristica evreiască, în special în limbile idiș, ebraică și ladino, dar și în limbile locale. În București au apărut circa 170 de periodice evreiești, în diferite limbi. În Țara Israel (Palestina), în anul 1904, sub dominația otomană, existau 26 școli evreiești
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
Victoria, s-au născut în aceeași localitate. Străbunicul din partea mamei, pe nume Munteanu, s-a stabilit în Lunca Ialomiței, unde venea în transhumanță, fiind oier din zona Făgărașului. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității de Drept și Facultatea de Ziaristică; a avut o bursă la Fundația cotidianului „The Guardian” din Londra; este absolvent al cursului postuniversitar de științe juridice și al Colegiului Național de Apărare. Doctor în ordine publică și siguranță națională cu teza “Ordinea constituțională și siguranța națională în
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
Iași și București. A urmat în orașul natal Conservatorul de Artă Dramatică, fiind elevul poetului și profesorului Mihai Codreanu, și Facultatea de Drept. Și-a luat doctoratul în drept la Paris. Apoi, timp de un deceniu, a practicat avocatura și ziaristica. A fost secretar de redacție la ziarul "Le Moment" din București și secretar al avocatului și scriitorului Demostene Botez. Primul contact cu lumea teatrului îl are la vârsta de opt ani, în anul 1913. Nepotul lui, arhitectul Lou Gelehrter, își
Moni Ghelerter () [Corola-website/Science/320937_a_322266]
-
1963-1967. Între anii 1967-1972 a urmat cursurile Specializării de electromecanică din cadrul Universității "Transilvania" din Brașov. În perioada 1972-1974 a fost student al Facultății de Filosofie a Universității București, dar nu a finalizat studiile. A urmat cursuri postuniversitare la Facultatea de Ziaristică din București, între anii 1984-1986. A beneficiat de burse de studiu în Statele Unite ale Americii, prin Fundația "Friendship Ambassadors", în anul 1974 la Washington D.C., iar în 1977 la New York. A avut stagii de pregătire la "Centrul de Cercetare și
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
marile motive care frământă și interesează scriitorii israelieni moderni: Holocaustul,viața și interacția în Israelul frământat de războaie sau de conflictul israelo-arab, dar mai ales arta și cultura care înfloresc în țara noastră cea nouă. Se scrie masiv poezie, proză, ziaristică, se fac traduceri din ebraică în limba română și invers. Media nouă, tehnologia și netul, facilitează producerea unor publicații electronice care circulă abundent pe net actualizând contactul ASILR cu alte comunități din România sau Diaspora. ASILR participă la târguri internaționale
Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română () [Corola-website/Science/331500_a_332829]
-
august 1920, Lădești, județul interbelic Vâlcea - d. 28 septembrie 2006, Paris) a fost un critic literar, publicist și poet român, care a trăit în Franța începând cu 1947. A fost căsătorit cu Monica Lovinescu. O dată cu studiile universitare, a debutat în ziaristică, în 1939, la ziarul "Timpul", unul din cele mai importante cotidiane bucureștene din acea vreme. Între 1940 și 1944 colaborează la principalele reviste literare și la săptămânalul "Vremea", cu o rubrică intitulată "Caiete franceze", în care îi prezintă pe scriitorii
Virgil Ierunca () [Corola-website/Science/297927_a_299256]
-
Mai târziu a îndeplinit funcție de ministru al problemelor de congres. După abdicarea lui Stanisław Mikołajczyk în ziua de 24 noiembrie 1944, Seyda nu a devenit membru al guvernului lui Tomasz Arciszewski. În perioada aceea din nou s-a concentrat la ziaristică. În articolele sale cerea aprobare internațională a graniței de Vest a Poloniei. A avut atitudine intrasingentă față de încercări de stabilire a relațiilor diplomatice cu USRR bazate pe un compromis. După război a rămas în exil.
Marian Seyda () [Corola-website/Science/330845_a_332174]
-
din editurile de prestigiul din spațiul limbii române. Născut pe 8 iunie 1967, în satul Cigârleni, raionul Ialoveni, Gheorghe Erizanu și-a petrecut copilăria la Pererâta, raionul Briceni, unde a absolvit școala medie. Între anii 1984 și 1991 a studiat ziaristica la Facultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Chișinău. Din 1987 și până în 1996 activează în calitate de reporter, editor, secretar de redacție, redactor de cultură la diverse publicații din republică. În 1995, după un stagiu la Paris în calitate de ziarist, editează
Gheorghe Erizanu () [Corola-website/Science/328853_a_330182]
-
alu unirei armbeloru principate române." În publicația (în ortografia vremii) "„TRANSILVANIA. Fói’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a română și cultur’a poporului romanu. Anulu ÎI, Nr. 3, Brasiovu 1. Februariu 1869.”", la rubrică "„Diuaristic’a română în an. 1868”" (Ziaristica română în anul 1868) unde enumeră publicațiile apărute în anul 1868, la nr. crt. 11 este înscrisă publicația "„Israelitulu Romanu," diuariu confesiunalu și politicu Bucuresci, odată pe septemana".
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
grădinițe (169 copii), 3 instituții școlare cu clasele I-VIII (805 elevi), un Grup școlar în care există un liceu (cu profilele real, uman, tehnic, resurse, servicii, informatică), un club al elevilor (cercuri de informatică, foto, sport, protecția mediului, teatru, ziaristică), o școală profesională, o școală complementară și o școală tehnică de maiștrii (505 elevi). Sistemele de învățământ sunt accesibile în limba română. Oferta de carte este bine reprezentată, în oraș existând o bibliotecă orășenească (474 cititori), 2 biblioteci în școlile
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
cultura, arta și literatura unui popor vecin, cu care, de altfel, am trăit veacuri împreună și ne-am influențat reciproc, trebuiesc cunoscute. Am părăsit toate acestea, fiind neînțeles, calomniat, scârbit, și am făcut câțiva ani de zile, trăind din ea, ziaristică. Ziaristică de dreptate socială, de naționalism ardent, autoritar, dar luminat, și, ca și tata, cântat de mine într-o poezie (Taica) sunt un om de dreapta. Am pus din nou, în sute de articole, problema țărănească. Talpa neamului e putredă
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
arta și literatura unui popor vecin, cu care, de altfel, am trăit veacuri împreună și ne-am influențat reciproc, trebuiesc cunoscute. Am părăsit toate acestea, fiind neînțeles, calomniat, scârbit, și am făcut câțiva ani de zile, trăind din ea, ziaristică. Ziaristică de dreptate socială, de naționalism ardent, autoritar, dar luminat, și, ca și tata, cântat de mine într-o poezie (Taica) sunt un om de dreapta. Am pus din nou, în sute de articole, problema țărănească. Talpa neamului e putredă de
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
(n. 27 iunie 1934, Șerbănești, județul Galați) a fost un opozant al regimului comunist. s-a născut la 27 iunie 1934 în comuna Șerbănești, județul Galați. După absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Filozofie, Secția de Ziaristica a Universității din București. A participat, când era student în anul I, la organizarea mișcărilor revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). Împreună cu Dumitru Arvat, Romulus Resiga, Ioan Zâne și Aurel Lupu a
Alexandru Bulai () [Corola-website/Science/311499_a_312828]
-
(n. 19 septembrie, 1932, d. 29 aprilie, 1997) a fost un foiletonist american din Chicago, care a câștigat un premiu Pulitzer în anul 1972. De-a lungul celor 30 de ani de ziaristică a scris peste 7000 de articole pentru trei ziare din Chicago: "Chicago Daily News", "Chicago Sun-Times" și "Chicago Tribune". a crescut la Chicago, tatăl fiind ucrainean iar mama poloneză. O perioadă scurtă a studiat la Wright Junior College, înrolându-se
Mike Royko () [Corola-website/Science/315546_a_316875]
-
regimul comunist a impus, conform ordinului de la Moscova, asimilarea Bisericii Greco-Catolice Române în Biserica Ortodoxă, confiscând Biblioteca Cipariu (lăsată moștenire Mitropoliei Blajului) și trecând-o ilegal în inventarul Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei Române. Timotei Cipariu a fost unul dintre pionierii ziaristicii românești din Transilvania prin periodicele înființate și conduse de el: A colaborat la " Foaia pentru minte, inimă și literatură" din Brașov cu studii, eseuri, versuri și traduceri. A fost membru fondator și primul vicepreședinte (1861-1866), apoi președinte (1877-1887) al societății
Timotei Cipariu () [Corola-website/Science/304342_a_305671]
-
(n. 4 octombrie 1942, Botoșani) este un poet român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. s-a născut pe data de 4 octombrie 1942, în orașul Botoșani. În 1974 absolvește Facultatea de Ziaristică din București. În perioada 1968-1971 lucrează ca redactor la cotidianul "Clopotul". Este numit vicepreședinte al Comitetului județean de cultură și artă Botoșani, post pe care îl va păstra până în 1983, când devine director al Teatrului dramatic "Mihai Eminescu". În perioada
Dumitru Ignat () [Corola-website/Science/307809_a_309138]
-
În cei peste 30 de ani de activitate publicistică a scris multe și variate articole, cărți de popularizare, a ținut conferințe în cadrul Astrei și a colaborat la mai toate revistele și ziarele ce apăreau în Transilvania. Și-a început activitatea ziaristică încă de pe băncile liceului. Trimite la revista literară Răvașul (1906) de la Cluj prima lui schiță: Jalea pădurarului și pentru a nu fi deconspirat își alege un nou nume: Melin care îl va păstra pentru tot restul vieții. Tot aici trimite
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
Titu Maiorescu în perioada interbelică. În perioada 1937-1938 a fost directorul Gimnaziului mixt din Ocna Mureș. A murit la mai puțin de un an de la moartea fratelui său Alexandru, fiind înmormântat la Ocna Mureș. Piese de teatru: Colaborări: Conferințe: Activitatea ziaristică și-a început-o în 1906 la revista Răvașul din Cluj, semnând cu pseudonimul A. Melin, apoi publică în Comoara satelor; Gazeta Transilvaniei (Brașov), Tribuna (Arad), Solia satelor (Cluj), Cosânzeana (Orăștie), Ramuri (Craiova), Foaia Scolastică, Cultura creștină, Unirea și Unirea
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
brigadieri. Mai înainte, tatăl său trecuse și el prin comă, în urma altei tentative securiste de asasinat. Intimidările au încetat odată cu înscrierea familiei în colhoz. Astfel, el poate,în august 1953, să devină, prin concurs de admitere, student al Facultății de Ziaristică din cadrul Universității din București, de unde va fi exmatriculat din anul al IV-lea, din cauza participării la Mișcările studențești din București din 1956(a se vedea manifestațiile studențești anticomuniste]]. A fost student eminent cu bursă de merit și cu fotografie la
Mihai Stere Derdena () [Corola-website/Science/309892_a_311221]
-
fi exmatriculat din anul al IV-lea, din cauza participării la Mișcările studențești din București din 1956(a se vedea manifestațiile studențești anticomuniste]]. A fost student eminent cu bursă de merit și cu fotografie la panoul de onoare al Facultăți de Ziaristică. Arestat la 8 noiembrie 1956, pe când era student în anul IV-lea si se afla internat în Spitalul Studențesc de TBC, a fost anchetat cu bătăi până la pierderea cunoștinței de către Căpitanul Gheorghe Perlea, căpitanul Nicolae Comănescu, locotenentul-major Mihai Necula, locotenentul-major
Mihai Stere Derdena () [Corola-website/Science/309892_a_311221]
-
A fost fiul generalului Dumitru Ștefănescu și al soției acestuia, Vasikca, născută Scărlătescu. După ce a absolvit, în 1917, liceul „Gheorghe Lăzar" din București, a urmat, o vreme, studii juridice, la care a renunțat pentru a se putea dedica teatrului și ziaristicii. A debutat cu proză în 1920, în revista Cuvântul liber. Prima piesă de teatru i-a fost jucată în 1924 la Brăila. Este vorba de "Roba albă", scrisă în colaborare cu cronicarul teatral I. Lăzăroneanu. A început să colaboreze cu
Mircea Ștefănescu () [Corola-website/Science/322654_a_323983]
-
de ziarist, secretar de redacție, în presa sindicală franceză, fiind șef de serviciu Editură la Confédération française démocratique du travail (CFDT-Santé) începînd cu 1993. Între venirea să în Franța și momentul în care i se oferă un post stabil, face ziaristica ocazionala și prost retribuita la posturile de radio franceze ( Radio France Internațional- RFI, serviciul român) și engleze (BBC, serviciul român), sau neretribuită - la Radio Solidarnosc (un post parizian al rezistenței anticomuniste poloneze, al cărui studio era langa Place du Tertre
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
campanie neobosită pentru expropierea moșiilor și acordarea votului obștesc. Apar volumele “Majestatea morții” și “Sărbătoarea pâinii”, în care sunt cuprinse multe dintre articolele din perioada refugiului la Iași. În 1918, după eliberarea țării, revine la București și își continuă activitatea ziaristică la “Viitorul” și “România nouă”, apărând cauza României la Conferința păcii, iar ca redactor de politică internă atacând politicianismul și corupția clientelei partidelor politice. În 1918, după eliberarea țării, revine la București și își continuă activitatea ziaristică la “Viitorul” și
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
își continuă activitatea ziaristică la “Viitorul” și “România nouă”, apărând cauza României la Conferința păcii, iar ca redactor de politică internă atacând politicianismul și corupția clientelei partidelor politice. În 1918, după eliberarea țării, revine la București și își continuă activitatea ziaristică la “Viitorul” și “România nouă”, apărând cauza României la Conferința păcii, iar ca redactor de politică internă atacând politicianismul și corupția clientelei partidelor politice. În 1912 a participat la scenariul filmului “Războiul pentru independență”, alături de Petre Liciu, Constantin Nottara, Aristide
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
un reportaj în revista Facla. În 1980, după o perioadă de cinci ani, în care a lucrat la Casa de Cultură a Municipiului Slatina și la Întreprinderea de Aluminiu Slatina, și-a reluat studiile: a reușit admiterea la Facultatea de Ziaristică din cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu”, și în 1984, a absolvit, susținîndu-și examenul de licență, cu teza „Simple observații asupra sincronismului și protocronismului” la care l-a avut ca îndrumător de lucrare, din umbră, pe Nicolae Manolescu, oficial conducătorul de lucrare fiind
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]