605 matches
-
trei albastre, care se intercalează. În câmpul superior, pe fond albastru, se află o ancoră cu vârful în jos, de argint, cu funie șerpuită de aur; ancora este flancată, dreapta-stânga, de câte un pește înotând, de aur. În câmpul inferior, zidit, roșu, se află o gură de mină cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Brâul undat reprezintă fluviul Dunărea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162162_a_163491]
-
reprezintă fluviul Dunărea, iar ancora semnifică faptul că localitatea este port. Peștele reprezintă bogăția piscicolă a zonei și una dintre ocupațiile tradiționale ale locuitorilor. Gura de mină relevă ponderea activității miniere în economia localității, predominantă fiind exploatarea de cupru. Câmpul zidit simbolizează trecutul istoric al localității, încă de pe vremea românilor. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162162_a_163491]
-
rânduri întrețesute. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Căpriorul reprezintă fauna predominantă a zonei. Arborele simbolizează bogăția silvică a zonei în păduri de foioase. Zidul face referire la Fortificația "Peștera Zidită", din secolul al XVII-lea și la Cetățuia Dacica din localitatea Ardeu. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274185_a_275514]
-
reevaluare)"; - la poziția 35574, coloana 5 va avea următorul cuprins: "P - 544,07 mp (ridicare topografică)", iar coloana 9 va avea următorul cuprins: "149.091 lei (reevaluare)"; - la poziția 35575, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Magazii și cameră frigorifică zidită (redenumire)", iar coloana 9 va avea următorul cuprins: "108.886 lei (eroare de operare)"; - la poziția 35576, coloana 9 va avea următorul cuprins: "98.691 lei (reevaluare)"; - la poziția 35577, coloana 9 va avea următorul cuprins: "482.293 lei (reevaluare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232065_a_233394]
-
potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut tăiat. În primul cartier, pe fond de azur, o pasăre de argint, conturnată, stând pe o lună de argint răsturnată. În al doilea cartier, pe fond de argint, o cetate zidită, de culoare roșie, având un turn crenelat poziționat central; turnul este flancat în dextra de un steag albastru, cu lancea de aur, iar în senestra, de o acvilă neagră cu aripile deschise; pe cetate broșează un cavaler în armură de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158497_a_159826]
-
1 a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului BIHOR Descrierea stemei: Stema județului Bihor, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond roșu, se află un turn crenelat de culoare neagră, zidit, de argint, dotat cu o fereastră și o poartă închisă. În cartierul secund, pe fond albastru, se află cinci spice de grâu legate cu o panglică, toate de aur. În cartierul trei, pe fond albastru, se află un ciorchine de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
despicat, tripartit. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află un clopot cu cruce, de aur, iar în stânga, în câmp verde, se află trei spice de grâu, de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o cetate zidită, crenelată, cu intrare arcuită, deasupra intrării fiind poziționate două ferestre arcuite. Cetatea este înălțată prin trei turnuri crenelate, fiind străpunse fiecare de câte o fereastră. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259989_a_261318]
-
treflată aflată pe un soclu de aur. În partea inferioară, în câmp de aur, se află o crenguță verde cu trei mere roșii. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Câmpul zidit în care se află crucea treflată este imaginea simbolică a schitului Piatra Scrisă, important monument de artă și istorie a județului. Crenguța cu mere face aluzie la bogăția zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
de comună. Anexa 1.11 Anexa 2.11 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Iablanița, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Iablanița, potrivit anexei nr. 1.11, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp zidit, de argint, se află o poartă boltită, în centrul căreia, pe azur, sunt miei de aur văzuți din față. Totul este așezat pe o terasă verde, aflată în vârful scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
în centrul căreia, pe azur, sunt miei de aur văzuți din față. Totul este așezat pe o terasă verde, aflată în vârful scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Câmpul zidit și poarta sunt aluzie la faptul că așezarea este prima localitate din Țara Almăjului, denumită și Poarta de intrare în Almăj. Mieii reprezintă ocupația locuitorilor din zonă, păstoritul, de unde și vechea denumire, Valea Mieilor. Terasa verde reprezintă pășunile și pădurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
secțiile de depozitare a produselor și substanțelor stupefiante, luindu-se măsurile necesare că rebuturile să fie separate de produsele corespunzătoare. Articolul 39 Depozitarea materiilor prime care conțin substanțe stupefiante, a produselor intermediare și a produselor finite se face într-o încăpere zidita, cu gratii la ferestre și cu uși metalice, separată de secțiile de producție. Aceasta va fi închisă cu cheie în timpul programului de lucru și va fi sigilata la sfîrșitul acestuia. Cheia va fi păstrată de responsabilul cu evidență produselor și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141225_a_142554]
-
medicale, precum și organele de urmărire penală, în vederea cercetărilor. Capitolul 4 Depozitarea, manipularea, ambalarea și transportul produselor și substanțelor stupefiante Articolul 48 În depozitele de medicamente de toate categoriile, produsele și substanțele stupefiante se păstrează într-o încăpere specială (secția stupefiante), zidita, cu gratii la ferestre și cu ușa metalică, prevăzută cu dulapuri metalice sau rafturi confecționate din plăci de metal. Încăperea va fi prevăzută cu ventilație, lumina directă, iar temperatura nu va depăși 20S. Introducerea și scoaterea stupefiantelor din secția de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141225_a_142554]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului Piatra-Neamț, județul Neamț Descrierea stemei: Stema municipiului Piatra-Neamț, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile tăiate rotunjit. În partea superioară, pe fond roșu, se află un turn de argint zidit, cu acoperiș ascuțit surmontat de o cruce. În vârful scutului, pe fond auriu, pe un teren stâncos, de argint, se află o capră neagră, orientată spre dreapta. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri crenelate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193327_a_194656]
-
ora��ului Ineu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată, de aur, partea superioară fiind despicată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află o poartă de cetate de argint cu creneluri, zidită negru, având în poarta deschisă o cruce de aur asuprind o semilună de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un butuc de viță-de-vie, cu 2 struguri, prins pe un arac, de aur. În vârful scutului, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241073_a_242402]
-
superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un butuc de viță-de-vie, cu 2 struguri, prins pe un arac, de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află un izvor de apă minerală care iese dintr-o construcție de argint, zidită negru, având forma unei sticle. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Poarta de cetate simbolizează cetatea localității. Crucea și semiluna semnifică luptele de apărare duse împotriva otomanilor. Vița-de-vie reprezintă ocupația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241073_a_242402]
-
Lipova, județul Arad Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema orașului Lipova se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, partajat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află o cetate de argint, crenelată, zidită negru, cu două turnuri, 3 ferestre negre și o poartă, cu grilajul de argint semiridicat. Deasupra cetății se află o cruce treflată și o cârjă episcopală, încrucișate, de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află o fântână
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241073_a_242402]
-
sec. XIV, XV și a cărei transformare durează până în sec. XVIII - 1732, forma actuală, pe locul unei de tradiție romanica din sec. XIII-XIV, este un vechi monument de piatră de arhitectură românească. Pe locul unei mai vechi biserici, a fost zidita, în 1732 - dată menționată de Șematismul de la Blaj, biserica "Nașterea Mariei", monument care îmbină foarte armonios formele unei construcții de zid cu un acoperiș tipic pentru bisericile de lemn. De plan dreptunghiular, compartimentat cu absida semicirculara decroșata. Cupola de zid
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Galda de Jos () [Corola-website/Science/332667_a_333996]
-
latine, devenită catedrală, se află în incinta Cetății Severinului iar urmele primei biserici latine sunt în grădina Muzeului "Porțile de Fier", fiind prezentate drept "Ruinele Mitropoliei (ortodoxe a) Severinului", ruine care, de fapt, sunt la origine o biserică catolică franciscană, zidită inițial în stil romanic și modificată ulterior în stil gotic. Mircea cel Bătrân a purtat și el titlul de Ban de Severin, iar în anul 1406, în fața pericolului otoman, încheie un tratat de alianță cu Sigismund I de Luxemburg (1387-1437
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
dar numele i-a rămas. Mărfurile au trecut tot pe aici, dar nu se mai vămuiau acolo, ci la Vama Domnească de la Câmpulung, după ce Ștefan cel Mare, a preluat veniturile vămii, care fuseseră date de către Alexandru cel Bun, Mănăstirii Moldovița, zidită și înălțată de el. Stăpânirea pe care o avea Mănăstirea Moldovița asupra satului, a durat 384 de ani și datorită mănăstirii există și suficiente documente despre Vama, care să arate că nu au fost întotdeauna relațiile așa line, netede și
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
capelă, accesul spre ea fiind făcut prin intermediul unui ancadrament de piatră cu forma unui arc frânt ce pornește de pe latura sudică a corului. Corul a avut odinioară cinci ferestre care se terminau cu ogive traforate, două dintre ele fiind astăzi zidite. Azi niciuna dintre ferestre nu mai păstrează forma originală. O dată cu înmulțirea invaziilor turcești de la sfârșitul secolului al XV-lea, s-a început fortificarea bisericii. Astfel, nava, altarul și absida au fost supraînălțate cu un nivel, ele afișând două rânduri de
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
sat. Chiar în anul transferării sale, instituția de resort a aprobat proiectul bisericii ce urma să fie înălțată.Conform arhivei despre bisericile din Episcopia Hotinului din 1926 și respectiv 1927 este știut faptul că biserică din localitatea Baraboi a fost zidita în 1875. În 1905 încăperea bisericii a fost lărgita. La 17 octombrie 1947, episcopul Benedict al Chișinăului și Moldovei l-a numit pe preotul Boris Nicolaev în postul vacant de preot de la biserica din Baraboi.A fost preot în acest
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
Balacico din Balaci. Localnicii se mândresc cu faptul că este locul de origine al faimoasei familii a Bălăcenilor, ultimul boier din familie fiind Constantin Bălăceanu-Stolnici (ce-i drept, acesta aparține ramurei Stolnici a Bălăcenilor). Biserică actuala din localitate a fost zidita de aga Bălăceanu, contemporan cu Brâncoveanu și chiar pretendent la tronul Țării Românești, învins însă în lupta de la Zărnești (unde Bălăceanu venise cu o armată pusă la dispoziție de austrieci), prins și ucis apoi de Brâncoveanu, prin tăierea capului și
Comuna Balaci, Teleorman () [Corola-website/Science/301783_a_303112]
-
turn, ridicată la începutul secolului al XIV-lea. Colateralele, care au inclus și turnul de vest, au avut înspre nava principală arcade cu arcuri frânte. În secolul al XIV-lea, cu ocazia fortificării ansamblului, colateralele au fost demolate și arcadele zidite. Zidurile deasupra navei principale au fost supraînălțate și prevăzute cu guri de tragere. Turnul clopotniță capătă un drum de strajă și acoperiș piramidal. Corul a fost prevăzut cu o absidă 5/8 și este supraînălțat cu un nivel fortificat, astfel
Biserica fortificată din Copșa Mare () [Corola-website/Science/326646_a_327975]
-
6) iar în Nichita (...) și cu inima la vedere (...) Gândurile de final aduc un mesaj de poemul „Despre mine” își exprimă se pierde apoi printre mestecenii vindecare a rănilor deschise de neliniștea că „simțurile zornăie pe Sentimentaliei, țara de el zidită și rațiune, prin „rugăciune rostită către claviatura plictisului”. Lumea în care deocamdată numai de el știută, genunchi, nu către inimă” (p.126). trăiește poetul este o lume a întinsă până la marginea lumii...” Așadar, poetul n-a vrut numai „să „suferinței
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
au valoare generozitate, d-l Baciu ne cheamă și și divers, o tematică privind viața și aforistică, de cunoaștere și uneori de pe noi, cititorii, să-i cunoaștem „țara condiția umană actuală, care incită sentință morală. Morala poetului este de el zidită și numai de el știută”, dar spiritele. Impune un stil de meditație practică și se bazează pe faptul că în așternută metaforic pe file de carte. filozofică, o gândire metaforică, pe viață „numai rădăcina contează, După lectură, înțeleg că care
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]