391 matches
-
Căutați acest timp pentru isihasm, veți dobândi negrăita bucurie a isihiei care vine din adevăr, pentru că neliniștea vine din lupta ta lăuntrică pentru adevăr”. (Pagini de Pateric Românesc. Ed. Anastasis, 2009, p. 38) Părintele Galeriu ca un mare vizionar și ziditor al Cetății și Bisericii Dumnezeului-Om Hristos a promovat cu mare zel în cadrul Apostolatului Social, ecumenicitatea culturală și spirituală a omenirii: „Ar trebui toți, și iudeul și musulmanul, și șintoistul și confucianistul, și hinduistul și budistul și oricare din lumea
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
a toate-milostiv, Către Tine cu nădejde strig Rugăciunea -mi fie ascultată, Pentru ai mei copii și pentru Tată! Dumnezeule a toate-iertător, Din necaz mă scoți biruitor Brațele mereu mi le-întărești, În lucrări ce nu par omenești! Dumnezeule a toate ziditor, Doar cu Tine sunt învingător Inima îmi umplii doar de pace, Când furtuni lovesc în carapace... Dumnezeule, cu dragoste de om Te apleci la cel mai mic atom Duci în spate marea de păcate, Rănile să fie grabnic vindecate. Dumnezeule
RUGĂCIUNE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379688_a_381017]
-
sursă de inspirație, ori ca piese de repertoriu al altor cântăreți ce-au intuit și simțit adânc seva melosului, tradiției, istoriei, culturii, folclorului românesc cel mai curat trezorierizate în testamentul de cântece ale lui Nicolae Sulac, uimitor de agreate de către ziditorii ce iubesc, incitante pentru dezbinatorii ce urăsc. Nicolae Sulac, n-a fost frate cu românii, cum să fie? A fost frate între români, o apă nu poate să despartă un neam în frați din două părți, iar două provincii de
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
ruinate și sădesc cele pustiite"27. Chiar de aici se trage și supranumele lui Isus: "Cel care dărâmi templul și în trei zile îl zidești". (Acest supranume îl vom întâlni și în Mahabharata ca atribut al lui Brahma: "O, Brahma, ziditor...28). Dacă în Vechiul Testament predomină dărâmarea zidului ca "rivalitate demiurgică", în Noul Testament apostolul aduce în prim-plan "zidirea" "omului nou", întru Iisus. Omul nu mai e socotit doar "pulberea drumului", ci și "sarea pământului" (Predica de pe Munte) care se "strică
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
timp și virtute au slăbit: lăsați-vă-n țărână răsturnați! Pentru ca voi să reveniți la viață, iar vouă virtuțile să vi se-ntoarcă!"39. O atare conștiință mitică, situată sub zodia zeului Brahma, căruia i se atribuia și epitetul de "ziditor", dezvoltă și Eminescu în Împărat și proletar ("Sfărmați palate, temple..."; "Zidiți din dărmăture gigantici piramide / Ca un memento mari..."). Dar el smulge cetatea de sub pecetea divină ("cetățile blestemate" opuse "cetății lui Dumnezeu") a Temporalului, văzând progresul, schimbarea, nu numai în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
prind în cursa pe-aceia care-ascultă, și-n crudă desfătare-i Leagă, puternicele energii în spații mici strîngîndu-le74. Unele sămînță se făcură-a plantelor care vor fi sădite; altele 165 Bulboase rădăcini, îngrămădite în hambare și grînare. Apoi se înălțară Ziditorii. Întîi divinul Arhitect planul Și-l desfășoară. Și minunată schela fiind acuma ridicată în jurul infinitului 75, Dreptunghiulara se nalta zidirea, căreia cerurile pătrată formă 76 cu-o linie-i dădură, Triunghiuri, cuburi 77 separă elementele în legături finite 78. 170
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
contopesc deopotrivă în tunete-ale Intelectului; [...] Căci Omul cu Omul nu se poate contopi decît prin Emanațiile lor/ Ce stau Femeie și Bărbat la Porțile oricărei Firi de Om" (Jerusalem, 88, 3-7; 10-11). [După cuvîntul Domnului: "Oare n'ați citit că Ziditorul, dela început i-a făcut parte bărbăteasca și parte femeiasca [...]" (Matei 19, 4)]. Emanațiile sînt sufletele oamenilor, sînt principiile spirituale capabile de transcendere de sine, prin faptul că natura spiritului este infinită, în timp ce natură trupului este limitată. Los zice: "Sexele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
poveștii facerii lumii etc. (Kalevala, cânturile XVI și XVII). Înainte de aceasta însă, eroul Kalevalei nu ține cont de canoanele magico- -rituale de construcție. El își „înfiripă o luntre cu mândrie”, face „tălpoaia” ambarcației „cu-ngâmfare”, uitând că „Domnul rânduiește mersul,/ Ziditorul tot sfârșitul”. În timpul lucrului - profitând de această „breșă”, de aceste greșeli magico-rituale -, duhurile rele (Hiisi și Lempo) îi sucesc eroului securea, care-i intră cu tăișul în genunchi, rănindu-l. Nu este o rană uzuală. Nici descântecele rostite, nici buruienile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
românesc, jus olachale, care va fi corespuns pretutindenea cu ceea ce la noi se numea "obiceiul pămîntului". Dar o trăsură de unitate și mai caracteristică întîlnim la poporul întreg. În evul mediu românii erau în Peninsula Balcanică și în Ardeal castrenses, ziditori și apărători de cetăți, sub orice Coroană ar fi trăit. Ei bine, aflăm la domnii din epoca noastră eroică o adevărată manie de-a zidi mănăstiri întărite; numai Ștefan cel Mare a ridicat vro patruzeci. Toate aceste asemănări, anterioare chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pătura foarte subțire de predominațiune moscovită. Până la sfârșitul sutei Xv-a românii sunt în Ardeal și Țara Ungurească unul din elementele cele mai considerabile în viața politică. Trăind sub voievozi proprii și sub legile lor proprii, fără amestec din partea Ungariei, ziditori și apărători de cetăți, pururea buni ostași, epoca de aur din țările noastre, începută cu Mircea și încheind cu Ștefan cel Mare, e o epocă de aur și dincolo. Români sunt atât de numeroși în munții Ardealului încît fragmente ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
compoziția, dimensiunile, aspectul. Comentatori precum Ghaz"l mai adaugă și faptul că acest aspect este frumos 130. Semnificații de bază: făuritor, dătător de formă. 2.1.9.5. al-Bad‘: SOI „Făcătorul”; ASM „Făcătorul desăvârșit sal cerurilor și al pământuluiț”; GG „Ziditorul” (2, 117)/„Plăsmuitorul” (6, 101); Marr „Conditor”; RB și DM „Créateur”; YA și Arb „Creator”. Apare de două ori în Coran, în expresia Bad‘ al-samaw"ti wa al-’arð (2, 117/111; 6, 101). Rădăcina BD‘ are și semnificația de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
doar implicit posesia ei. 3.1.10. Creator 3.1.10.1. BÄrQ’: „au făcut”, „Cel ce te-au zidit” (SC); „au făcut”, „Făcătoriul” (Blaj); „Cel ce ște-ța făcut” (Is), „da alcătuire” (Am 4,13), „Ziditorul” (Qoh 12,1) (BVA); „ziditorul” (Is 43,1); „a întocmit” (Am 4,13) (G-R); „Ziditorul” (Is 43,1), „a făurit” (Am 4,13) (BS); „Cel ce a făcut”; „Făcătorul” (Qoh 12,1) (C); ho poiesas (Is), ktízÄn (Am), ho ktísas (Qoh 12,1) (LXX); „creans
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Care zidește duhul omului înăuntrul sau.” (BS) Semnificație de bază: întemeietor al universului vizibil (+ analogie antropomorfizantă). 3.1.10.4. ‘OœQh: „Cel ce au făcut” (SC, Blaj); „Cel ce șl-ța făcut”, „Care șne-ța făcut” (Ps 94,6) (BVA); „Ziditorul” (G-R); „Ziditorul”, „Cel ce ne-a făcut” (Ps 95/94,6) (BS); „Făcătorul”, „Ziditorul” (C); ho poiesas (LXX); „Factor” (Vg); „le Créateur” (BJ); „the Maker” (RSV). Contexte: BayyÄm hahó’ yiše‘"h h"’":"m ‘al ‘OœQhó we‘Qyn"yiw ’el Qe:Äš Yiœer
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
universului vizibil (+ analogie antropomorfizantă). 3.1.10.4. ‘OœQh: „Cel ce au făcut” (SC, Blaj); „Cel ce șl-ța făcut”, „Care șne-ța făcut” (Ps 94,6) (BVA); „Ziditorul” (G-R); „Ziditorul”, „Cel ce ne-a făcut” (Ps 95/94,6) (BS); „Făcătorul”, „Ziditorul” (C); ho poiesas (LXX); „Factor” (Vg); „le Créateur” (BJ); „the Maker” (RSV). Contexte: BayyÄm hahó’ yiše‘"h h"’":"m ‘al ‘OœQhó we‘Qyn"yiw ’el Qe:Äš Yiœer"’Ql tir’Qn" (Is 17,7): „În ziua aceea omul se va
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
se vor întoarce spre Sfanțul lui Israel.” (C) (vezi și Is 51,13, la 3.1.10.3). ‘OšQq d"l hQrQp ‘OœQhó ó-mekabedÄ ƒonQn ebyÄn (Prov 14,31; cf. 17,5): „Cel ce obijduiește pe cel sârman defaimă pe Ziditorul sau, iar cel ce are milă de cel obijduit îl cinstește.” (G-R) ... lo’ y":a‘ț ’akannQh kim‘aÖ yiœœ"’Qn ‘OœQn (Iov 32,22): „... nu știu să lingușesc: altfel, într-o clipeala m-ar lua Ziditorul meu.” (C) Bo
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sârman defaimă pe Ziditorul sau, iar cel ce are milă de cel obijduit îl cinstește.” (G-R) ... lo’ y":a‘ț ’akannQh kim‘aÖ yiœœ"’Qn ‘OœQn (Iov 32,22): „... nu știu să lingușesc: altfel, într-o clipeala m-ar lua Ziditorul meu.” (C) Bo’ó...niberek"h li-pnê YHWH ‘OœQnó (Ps 95/94,6): „Veniți... să îngenunchem înaintea Domnului, Făcătorul nostru.” (t.n.) (vezi și Am 4,13 - la 3.1.10.1) În toate aceste contexte, ‘OœQh, participiul prezent al
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este sinonim cu BorQ’ și cu YÄțQr. Însă ‘"œ"h este verbul cu sfera cea mai largă, incluzând orice acțiune, indiferent de cine ar fi săvârșită. Traducerea lui ‘OœQh cu „Făcătorul” transfera întreaga semnificație a acestui nume, în vreme ce traducerea cu „Ziditorul” adaugă o componentă metaforica. De aici s-a încetățenit în limba română și termenul „zidirea” pentru a desemna întreaga creație; însă acest termen nu are corespondent în Biblia ebraica și nu este justificat de nici unul din modurile în care Biblia
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
întreaga creație; însă acest termen nu are corespondent în Biblia ebraica și nu este justificat de nici unul din modurile în care Biblia descrie crearea lumii. Totuși, aceasta metaforă s-a tocit și nimeni nu se mai gândește, cînd aude cuvintele „Ziditor” și „zidire” cu sens de „Creator” și „creație”, la acțiunea concretă de a construi. Semnificații de bază: creator, făcător (+ analogie antropomorfizantă). 3.1.10.5. ’"b: „Părinte” (toate traducerile românești, cu excepția lui C: „Tata”); pater (LXX); „pater” (Vg); „Père” (BJ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
creator, ktístQs, nume de agent de la ktízÄ, apare o singură dată, în 1Pt 4,19:...hoi páschontes katà tò thélQma to¤ theo¤ pistÄÎi ktístQi paratithésthÄsan tàs psychàs autÄÎn...: „...cei ce sufăr, după voia lui Dumnezeu, să-și încredințeze lui, credinciosului Ziditor, sufletele lor...” (G-R) 3.2.1.7.2. ho zÄiogonÄÎn: „Cel ce învie ștoateț (SC); „Cel ce înviiază ștoateț” (Blaj); „Cel ce aduce la viață”, „care învie șmorțiiț” (BVA, BS); „cel ce aduce la viață”, „care înviază șpe cei morțiț
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
creator unic. Dintre ele, doar al-‚all"q nu-i poate fi aplicat decât lui Dumnezeu, asemenea biblicului BÄrQ’. Toate aceste nume sunt cel mai adesea traduse în limba română cu „Făcătorul”; tradiția traducerilor biblice a încetățenit și numele metaforic „Ziditorul”, iar traducerile din Coran nu se tem să folosească și termenul mai nou și mai propriu „Creatorul”. 4.1.18. al-Muœawwir (2.1.9.4.) și YÄțQr (3.1.10.2.), ambele traduse uneori cu „Plăsmuitorul”, sau „Făuritorul”, desi numai
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
unor nume coranice, se constată dificultatea de a echivala variat multiplele sinonime. De pildă, desi seria sinonimica de cinci nume al-Bad‘, al-B"ri’, al-‚"liq, al-‚all"q, al-F"”ir are, în tabelele noastre, în total tot cinci echivalente - „Făcătorul”, „Ziditorul”, „Plăsmuitorul”, „Alcătuitorul”, „Creatorul”, traducătorii folosesc doar trei (ASM, GG) sau chiar două (GG) sinonime românești, astfel încât bogăția din original nu este sesizată. Cât privește numele din câmpul semantic „Puternic”, diferențierile dintre nume la traducere sunt și mai puține. Pentru labb
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Acasa > Poezie > Credinta > DE NECLINTIT... Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1752 din 18 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu poate nimeni măslui Obârșia-ncrustată-n bunul nume, Ni-i felul nostru de a fi Porunca Ziditorului de lume. * Vin alții de aiurea să ne spună Că ni-i vetustă marca, și cu-ndemn Că-i potrivit ca nația Română Să poarte, după vremi, un alt însemn. * Ni-i prea adâncă, prea umilă, Zic ei, mătania la
DE NECLINTIT... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381273_a_382602]
-
de neclintit. * Deschisă-i poarta mea străine, De-mi ești prietenul cinstit, Te ospătez și azi, și mâine, Dar nu îmi cere să mă mint. * Nu poate nimeni măslui Obârșia-ncrustată-n bunul nume, Ni-i felul nostru de a fi Porunca Ziditorului de lume. Referință Bibliografică: DE NECLINTIT... / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1752, Anul V, 18 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DE NECLINTIT... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381273_a_382602]
-
de inițiere, de instruire, în care privitorul poate învăța nu numai genealogia și faptele sfinților, ci și descendența dinastică a Domnitorului ctitor”13. Boierii i-au urmat pe Domni în înălțarea lăcașelor de rugăciune. Istoria a păstrat numele unor harnici ziditori de biserici și mănăstiri. în țara Românească, șirul (pe care îl reproduc după prețiosul Dicționar... al lui Nicolae Stoicescu) începe cu Craioveștii (în ctitoria lor de la Bistrița și-a găsit odihna și Moise Vodă, cel mort la 29 august 1530; mormântul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Nicolae Stoicescu) îi cuprinde în țara Românească, pe Dragomir al lui Manea, nepot al lui Vladislav al II-lea, care a ctitorit mănăstirea Butoin și biserica din Bucov, unde își avea curțile; pe vornicul Drăghici al lui Stoica din Mărgineni, ziditor al Mânăstirii Mărgineni; pe Stoica din Bucov, care a ridicat o biserică în satul său Dragomirești din Dâmbovița; pe Neagoe, cel însurat cu Anca din Coiani; pe marele ban Mareș Băjescu, din a cărui poruncă a fost înălțată biserica din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]