393 matches
-
cele trei sute nouăsprezece imne) întemeiază o patetică psalmodie brâncovenească în care drama, memoria și scenografia în totul transgresează într-o crispantă poveste. Imnul devine suspin, elegie, jelire. De la Nicodim de la Tismana până la Tudor și Popa Șapcă, Țara e tărâm de ziditori; Brâncuși dialoghează cu frescele voronețiene iar Ioan Valahul cu Rotonda de la Alba-Iulia. Analogic, pământul dintre Dunăre și munți e un amplu jertfelnic sacralizând lacrima și floarea. Acest pământ mai trebuie și plâns, / Cuvine-se scăldat în bucurie" (Octogon). Trandafirul, garoafa
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Isus: "Am, Doamne, treizeci și trei de ani / și-s numai bun de răstignit / și-s numai bun de pus pe crucea / poemului desăvârșit..." Alte repere sunt Zamolxe, Inorogul, Zburătorul; în Bocet pentru Meșterul Manole se autoproiectează, mai evident decât în altele, ziditorul de poeme, acesta visând o "mănăstire de iubire". Cum însă devotata Ana din baladă nu se arată, poetul își asumă, subtextual, jertfa proprie: "Eu când văd că ea nu vine, / prind să mă zidesc pe mine..." Perfecțiunea, ni se spune
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
să crezi totdeauna ceea ce citești, să înveți ceea ce crezi, să practici ceea ce înveți. În acest fel, în timp ce prin doctrină vei dărui hrană poporului lui Dumnezeu și prin mărturia bună a vieții îi vei fi de întărire și sprijin, vei deveni ziditorul templului lui Dumnezeu, care este Biserica”. Dacă fiecare preot este tată, această paternitate se ex-primă cu mai multă putere în preotul paroh care, din mandatul episcopului și în comuniune cu el, are grijă directă de o parte din poporul lui
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
în domeniul intelectual, adică de a zămisli civilizație și cultură. El apare în amețitoarea demnitate de colaborator al lui Dumnezeu, de continuator la opera creației, cu condiția ca toate să le îndeplinească în sensul și în rostul universal, rânduit de Ziditorul lumii. Iar când oamenii cad din ordinea cosmică a paradisului și se văd goi și rușinați în fața lui Dumnezeu, puterea divină intervine pentru a-i îmbrăca. După referatul biblic, primele costume, adică meșteșugul înveșmântării e de origine divină. Citind atent
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
naturală a vieții, arta e un dar divin, am spus noi. Un dar atât de excepțional încât e aproape singurul lucru din această lume ce ne amintește actul creației cosmice. Măreț lucru e întradevăr să contempli într-un geniu chipul Ziditorului din ceruri! însă nici un dar nu s-a dat spre sminteala omenirii, ci toate spre desăvârșirea ei. Istoria talanților ne învață că cu cât darul e mai mare, cu atât cresc obligațiile celui care l-a primit. Și dacă arta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
spre ortodoxie, spre islam, spre mozaism. Cu "diviziile" sale nevăzute, Papa Ioan Paul al II-lea a contribuit decisiv la căderea celei mai sumbre "religii" create de modernismul european: comunismul. În schimb, n-a reușit să-i convingă pe postmoderniștii ziditori ai Uniunii Europene să se recunoască creștini prin Constituția Europeană. Am mai spus-o, aceasta este marea înfrângere, marea neîmplinire a defunctului papă, recunoscut de mulțime, în ceasul ridicării la cer, drept sfânt. Karol Wojtyla 238 a avut structura spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nici habar n-avea de cele ce se petreceau în ograda sa. Baba Iova alergă în staulul boilor și, în loc de foc, ce să vadă? Văzu pe Maria lui Iosif , pe sfânta Fecioară, că născuse în ieselea boilor pe Mântuitorul, pe Ziditorul lumii, pe Domnul nostru Iisus Christos. În iesle se născuse Împăratul lumilor și în palat dumnezeiesc se schimbase staulul lui Moș Crăciun. La această priveliște dumnezeiască, baba Iova căzu încremenită la pământ și strigă: - Maică preasfântă, fecioară slăvită, miluieștemă! Maica
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pierdere și să‑ți procuri, cu șiretenie și viclenie, osânda veșnicăă”. Celor care Îl sfătuiau pe fericitul Gordie să‑și tăgăduiască credința cu limba, le răspundea : „«Limba zidită de Hristos 136 Suferința și creșterea spirituală nu poate rosti ceva Împotriva Ziditorului. Căci cu inima credem spre Îndreptățire, iar cu gura mărturisim spre mân‑ tuireă. (Romani 10, 10)”162. Celor care Îl jeleau, Gordie le spunea cuvintele Domnului : „«Nu mă plângeți pe mine (Luca 23, 28), ci plângeți pe dușmanii lui Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
autorul îndeamnă tineretul „să se închine cu smerenie în fața semnelor ce se mai găsesc din veacurile trecute”. Capitolul Sufletul românului de pe Târnavă reia problematica din colecția de folclor și o îmbogățește. În V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, o documentată monografie, sunt cercetate cu meticulozitate, prin raportare la situația și aspirațiile românilor din Transilvania înainte de 1915, direcțiile în care s-a afirmat cărturarul brașovean: educator, orator, istoric literar, îndrumător social, literat, promotor al culturii. SCRIERI: Scriitorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
s-a afirmat cărturarul brașovean: educator, orator, istoric literar, îndrumător social, literat, promotor al culturii. SCRIERI: Scriitorii ca luptători pentru unirea neamului, Arad, 1921; Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri, Sighișoara, 1934; V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, introd. I. Bratu, București, 1937; Zile mari, Sibiu, 1937; Octavian Goga, București, 1939; Un stâlp de foc: Ion Lupaș, București, 1943. Culegeri: Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături), Sighișoara, 1929. Repere bibliografice: Cronicar, „Scriitorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
inova, ci consolida. Gestul voievodului cărturar se desparte însă atât în planul cauzelor, cât și în cel al țelurilor de cele făcute de copiștii vieților de sfinți. Alcătuind prin adunarea trăsăturilor fundamentale ale personalității împăratului (stăpânitor absolut, protector al creștinismului, ziditor de sfinte lăcașe și dătător de lege, combatant în apărarea semnului sacru), o biografie parenetică, autorul urmărește impunerea unui erou exemplar, a unui model cu virtuți validate. Prescurtând, el nu lasă totuși la o parte punctele forte ale celebrei vieți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
croiască prin pădure și munți un drum care să lege orașul și în special Mănăstirea Sinaia de castel. Toate greutățile au fost însă învinse, mulțumită voinței energice și stăruitoare a Regelui, despre care se poate spune că a fost adevăratul ziditor al castelului. Tot Regele Carol este cel care a recomandat arhitectului să se inspire din renașterea germană.<footnote Léo Bachelin, op. cit., p. 11 footnote> Locul unde este amplasat Castelul este fără îndoială unul dintre cele mai sălbatice și poetice în
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
stranii, unele repetiții și linii melodice fericite. SCRIERI: Frumoasa cocoșată, București, 1968; Discuții din priviri, București, 1971; Interogatoriu la iubire, București, 1972; Poemele pădurii, București, 1973; Chemare din adâncuri, București, 1974; Frunzele pământului, București, 1974; Umbra Zimbrului, București, 1977; Constelația ziditorului, București, 1979; Imperiul iubirii, București, 1980; Încolțirea cuvintelor, București, 1981; Poeme mirate, București, 1986; Criza sentimentelor, București, 1990; Poezii, București, 1994. Repere bibligrafice: Sorin Titel, „Discuții din priviri”, RL, 1971, 47; Marian Popa, „Discuții din priviri”, SPM, 1971, 51; Dan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
de folos, să să împodobească trupește. Și i s-au dat și lumea cea de sus den suflarea dumnezeiască, den care cât va vrea să-și înfrumusețeze icoana cea sufletească și cât va putea să o asemene cu chipul icoanei ziditorului său”. În perfecțiunea sa (cei vechi spuneau „desăvârșire”), temei incontestabil al superiorității, omul devine analogul terestru al organizărilor sublime universale - „cât și macrocosm să cheamă” -, o analogie fondată pe identități de structură între „lumea mică” și „lumea mare”: „Ziceau la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
nici habar n-avea de cele ce se petreceau în ograda sa. Baba Iova alergă în staulul boilor și, în loc de foc, ce să vadă? Văzu pe Maria lui Iosif , pe sfânta Fecioară, că născuse în ieselea boilor pe Mântuitorul, pe Ziditorul lumii, pe Domnul nostru Iisus Christos. În iesle se născuse Împăratul lumilor și în palat dumnezeiesc se schimbase staulul lui Moș Crăciun. La această priveliște dumnezeiască, baba Iova căzu încremenită la pământ și strigă: - Maică preasfântă, fecioară slăvită, miluieștemă! Maica
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a face față solicitărilor tot mai mari pe treptele următoare de școlarizare. Învățământul preșcolar și școlar românesc a avut și mai are încă educatoare și învățători pregătiți de școala normală, cei ce au dat curs îndemnului inimii de a deveni ziditori de suflete și de conștiințe, care s-au dedicat fără rezerve acestei onorante și solicitante profesii. Ce fel de educatori vor da facultățile pregătitoare de cadre didactice pentru grădinițe și școli primare, rămâne de văzut. Asupra palierului educațional al învățământului
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Noaptea despărțirilor (1980) sunt, în mare parte, localizate în lumea satului sau a periferiei orașului: muncitori la căile ferate, lucrători cu ziua la câmp, tineri fără căpătâi, dar inimoși, proveniți din orfelinate. Un ciclu alcătuit din volumul Titus Bostan și ziditorii lumii (1981), urmat de Titus Bostan și stupina cu viespi (1984) intră în categoria romanului umoristic cu influențe din science-fiction. Bostan e „luminatul și înțeleptul” care, convins că rostul său e să schimbe lumea, pleacă, pe motoretă, să facă minuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
București, 1967; Nopți albe la judiciar, București, 1972; Zborul harpiilor, București, 1972; Baladă pentru locotenent, București, 1975; Înfrângerea lui Thanatos, București, 1977; Paloma și taifunul, București, 1979; Noaptea despărțirilor, cu o prezentare de Fănuș Neagu, București, 1980; Titus Bostan și ziditorii lumii, București, 1981; Sărutul meu pentru întreaga lume, București, 1982; Titus Bostan și stupina cu viespi, București, 1984. Repere bibliografice: Anton Bălan, Întrebare fără răspuns. Căderea lui Thanatos, „Pentru patrie”, 1977, 5; Petre Vârlan și George Preda - Din acest izvor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
lui Thanatos”, „Pentru patrie”, 1977, 11; Marius Tupan, „Înfrângerea lui Thanatos”, „Scânteia tineretului”, 1978, 9 025; Mircea Iorgulescu, Un roman liric, „Viața militară”, 1979, 11; Emil Manu, „Sărutul meu pentru întreaga lume”, CNT, 1983, 14; Radu Cârneci, „Titus Bostan și ziditorii lumii”, RMB, 1983, 11 958; Nicolae Georgescu, „Sărutul meu pentru întreaga lume”, LCF, 1983, 29; Radu Vaida, „Sărutul meu pentru întreaga lume”, „Viața militară”, 1984, 1; Eugen Teodoru, „Titus Bostan și stupina cu viespi”, SPM, 1985, 5; Artur Silvestri, „Titus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
lume numai Hristos. Orice altceva, oricum se va numi și orice drepturi și-ar aroga, în numele oricui pe acest pământ, va pieri, va fi spulberat de „piatra din capul unghiului”, de puterea pe care au tăgăduit-o și ignorat o „ziditorii”. Atunci când vor dori poate să se salveze va fi prea târziu. Până mai e vreme, treziți-vă, toți care nu știți ce e viața voastră, căci se va striga: „Vreme nu mai este! Vremea a trecut!”. Vremea de pocăință și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lumina hotărârilor Sfintelor Sinoade cu exemplificări din istorie sau actuale. Mă rugam lui Dumnezeu și mă miram, mulțumindu-I că-mi punea în gură - nu pentru virtutea mea, ci pentru nevoia de zidire sufletească a fraților de credință - cuvântul cel ziditor de suflet, din care eu însumi mă împărtășeam. Când simțeam că atenția lor se transformă în admirație pentru persoana mea, pentru a nu fi biruit de ispita îngâmfării îmi aduceam aminte de prostiile sau păcatele făcute cu ani în urmă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Altfel, riscați să nu realizați decât un studiu de savant incompetent. Traversând munții Spre dimineață intram în defileul Oltului și munții Făgărașului se proiectau pe cer ca un zid de apărare al trupului și sufletului românesc. Admiram minunile pe care Ziditorul le ridicase pe pământul țării noastre și nu mă săturam privindu-le; toate erau robite de cea mai diabolică mână, înarmată cu cea mai perfidă dintre lozinci: „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Care este scopul acestei uniri? Ce doriți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mergeau la masă încolonați, pe clase, ieșirea în oraș duminica, se făcea cu bilet de voie, în funcție de notele obținute săptămânal. Mai important decât toate era vocația cultivată și dezvoltată în această școală, prin munca neobosită a oamenilor dăruiți ei, adevărați ziditori de înțelepciune și profesionalism. Cultivând bucuria, sentimentul dăruirii și împlinirii prin muncă, păstrând ca pe un foc sacru prețuirea, respectul pentru lucrul bine făcut. Era o disciplină de fier, cu cerințe mari. Aici trebuia să se formeze adevărați îndrumători și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
României urmând să fie mutată pe 15 ianuarie! Deci, ori ucidere, ori sanctificare! Imparțiali, românii noștri! * F ormidabil spectacolul nașterii limbii române literare! Numai citind textele gazetelor de atunci poți realiza saltul spectaculos izbutit prin strădania mirifică a lui Eminescu (ziditor de limbă; îi dădea cărămizile la mână calfa Creangă)! Doar punând alături un text din primele gazete cu oricare filă eminesciană a aceluiași moment se poate desluși contribuția decisivă a "Luceafărului" (contemporan, câteva decenii, și cu Asachi, și cu Heliade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a face față solicitărilor tot mai mari pe treptele următoare de școlarizare. Învățământul preșcolar și școlar românesc a avut și mai are încă educatoare și învățători pregătiți de școala normală, cei ce au dat curs îndemnului inimii de a deveni ziditori de suflete și de conștiințe, care s-au dedicat fără rezerve acestei onorante și solicitante profesii. Ce fel de educatori vor da facultățile pregătitoare de cadre didactice pentru grădinițe și școli primare, rămâne de văzut. Asupra palierului educațional al învățământului
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]