1,014 matches
-
chema pe Julia May Pe pământuri himera urla Pe ape himera urla În tufișuri bătea toba În pădure bătea toba Închipuiri se doreau împreună În nesfârșite zile de vară În tufișuri bătea toba În pădure bătea toba Visări hăituite de zimbri Prelungi nopți de iscoadă Pretutindeni himera urla De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Stăteau în jurul mesei la mijloc Era dimineață - țeseau cu gândul un vis înnodat în speranță și întâmplări viitoare Stăteau în jurul mesei la mijloc Caseta
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
de clepsidra albastră de pe bufetul nupțial cu geam, moștenită de la o rudă de pe alt continent pe pervazul ferestrei, la vedere, o orhidee-n floare primită cadou lângă chiuveta din porțelan cu model bătrânul devenea mai bătrân tânjind după vânătoarea cu zimbrii furtuni în sufletul iernii glasuri din păduri cu urși grizzly rătăciți glasuri din prerii oceane aparte și medici empirici numărând pahare și farfurii linguri și lingurițe în ordine, cum se cuvine așteptând Miezul Nopții cu daruri bătrânul se petrecea mai
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
autonomie și domn pe A. I. Mavrocordat(26). Acordând scutiri de serviciu militar și dări, acoperind cheltuielile de călătorie, asigurând autonomie, biserică românească, magistrați români, școală de limbă populară, tipărire de cărți în limba română și chiar pecete cu capul de zimbru, Ecaterina a II-a atrăgând deja români din principate și Transilvania reușește la 1783 să așeze chiar dincolo de Bug 2.000 de familii cu 15 biserici românești(27). Se făceau colonizări chiar și în jurul Kievului, dar și în sudul Rusiei
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
munții Mehedintului, mai departe, în alți munți. Știam ceva și despre Horia, Cloșca și Crișan, dar nu prea mult. Cântecul vostru (vă spun așa pentruca suntem crescuți în același grâi) îl amestecăm cu legendele despre Dragoș Vodă și lupta cu zimbrul : "Dragoș, Dragoș fratioare, Lasă ochii tăi să zboare..." Despre Ștefan cel Mare, întors la lupta de mama lui, despre Mihai Viteazul și altele, pe care le aveam în aceeași "carte de cetire". Unele erau triste. Mama lui Ștefan cel Mare
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
munții Mehedintului, mai departe, în alți munți. Știam ceva și despre Horia, Cloșca și Crișan, dar nu prea mult. Cântecul vostru (vă spun așa pentruca suntem crescuți în același grâi) îl amestecăm cu legendele despre Dragoș Vodă și lupta cu zimbrul : "Dragoș, Dragoș fratioare, Lasă ochii tăi să zboare..." Despre Ștefan cel Mare, întors la lupta de mama lui, despre Mihai Viteazul și altele, pe care le aveam în aceeași "carte de cetire". Unele erau triste. Mama lui ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344571_a_345900]
-
munții Mehedintului, mai departe, în alți munți. Știam ceva și despre Horia, Cloșca și Crișan, dar nu prea mult. Cântecul vostru (vă spun așa pentruca suntem crescuți în același grâi) îl amestecăm cu legendele despre Dragoș Vodă și lupta cu zimbrul :"Dragoș, Dragoș fratioare,Lasă ochii tăi să zboare..." Despre Ștefan cel Mare, întors la lupta de mama lui, despre Mihai Viteazul și altele, pe care le aveam în aceeași "carte de cetire". Unele erau triste. Mama lui ... Abonare la articolele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344571_a_345900]
-
s-ar număra printre copacii pădurilor iar vântul ar șuiera trecerea vieții, în cetățile trecutului unde chiar dacă ar învia strămoșii, tot nu ai simții mai mult decât cei încă viu în văile și munții noștrii! Se aud dacii ... se aud zimbrii ... se aude cum mugetul lor asurzesc zările. Aici vei putea culege picături de tăcere între catedrale de piatră și piscuri, ce-și plecă fruntea-n țărâna străveche. Aici sunt clipe când acest loc șoptește cerului, cu plecăciune-n rugăciune, moment
ACESTA-I BRASOVUL! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350030_a_351359]
-
stirpe veche, Bucură-te, Truditorul mucenic fără pereche, Bucură-te, Scut măiestru-n calea culpeșei ispite, Bucură-te, Rugăciunea inimii neprihănite IV Eroilor români cu slova le-ai făcut Statui zidite-n suflet și-n Cartea de-nceput; Din Țara Zimbrului vin încă înspre noi, Vin literele tale, înveșnicind eroi - Țărani și preoți una, nepregetând să lupte, Soldați ca grâu-n holdă, ca stânca dreaptă-n munte. (La Mărășești românul cu iadul se întrece, La Mărășești e-o lege: pe-aicea
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
Îmi procesează găndirea intenții obscure Aș ști că așa sunt mult mai intensă În somn mă întorc și zămbesc în suspect Prefer să m-arunc într-un vis neuronic Deși un coșmar e mult mai grotesc Decăt pielea de zimbru cu creștet bubonic Nu știu încă drumul spre ochiul tău prost Deși mă întreb unde-ți bate tic-tac-ul Mă străngi de o coapsă în chingă de zmeu Îmi rupi din sprănceană întrebări cu "de ce" Și vreau să-nțeleg dacă tu
INTENŢII OBSCURE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365419_a_366748]
-
înaltul și hăul, În freamăt ca frunzișul... Până-și închide luna pleoapa Și apoi iar... duruitoarea rostogolește zorii. În raza soarelui se ascute cornul cerbului; Mai jos, se umbresc, crucile date cu var. În brazi se odihnește luna, Ctitoria bătrânului zimbru. Din chitară, se-ncropește tinereții arvuna, Escaladarea pe versanți, spre dimineață Când se stinge feștila, ramâne istoria-ntr-un timbru. În nopțile de vară, sub grinda de fum înegrită, Bătrânul cronicar trăgea să nu moară, Printre cuvintele neterminate. Gândul său
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
Bătrânul cronicar trăgea să nu moară, Printre cuvintele neterminate. Gândul său, ostoit la sfințirea izvorului, S-a vindecat de tăcere în strigăt În țara lui taica Nicoară. Când merele încep să dea în copt Lupul aleargă-ntins la Kogaion, Vestește zimbrului, de Sfântul Petru Îl așteaptă cerbul, pe Toaca, pe Ceahlău, Să mai ridice cerul cu o palmă Peste a veacului năframă. ÎNTÂLNIRE NEAȘTEPTATĂ Poezia a ieșit în stradă. Avea o rochie vaporoasă, de zefir. Trecea de la un om la altul
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
vârf de munte corbul citește în stânci timpuri apuse. „O să-ți placă luna!” spusese ursitoarea; și-am ajuns greier. În lanul de grâu macul își ține slujba de vecernie. Culmea prostiei - să calci pe urme de bou și să fii zimbru. „procentul este constant de trântori în stup”. S-ajungă cobză, molidul cântă de pui pe strune de vânt. Rătăcind prin șanț, ciocârlanul pricepu ce-i sărăcia. Măcieșul ia vamă un smoc de lână fiecărei oi. Doar luna, topind țurțurul din
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
tuturor, e „hanul artiștilor”...! Se numește Restaurantul „Irina” și e clădit întru binele soartei drumeților, chiar alături de peroanele Autogării din Bacău! Glorie vinului Buchet de voluptăți, sursă de inspirații dezlănțuite, vinul e o sonatină de Chopin. Păstrat în corn de zimbru, în vechime, apoi în amfore smolite, iar mai târziu în poloboace, vinul a fost, în toată vremea, agoniseala cea mai risipită, și așa va fi, cât timp în lume va exista frumusețe, ochi să o vadă și inimi să i
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
la mine și chiar dânsul îmi mimase, să-i fac, semnul clikului pe aparat. Oriunde venea la evenimentele literare știa că am aparatul la mine și lua câte o poziție sobră să-l pozez. Omul acesta suferea, ochii lui de zimbru înfrunta durerea și singurătatea. Dar în spital mi se părea nu știu cum, o poză. Cei din salon îl priveau cam ciudat. Era normal. Nu înțelegeau, de ce se perindă atâta lume la acel bolnav?! Li se spusese lor că era poet, dar
TIMPUL S-A OPRIT ÎN LOC PENTRU POET, AMINTIRILE DESPRE EL, NU! de TEO CABEL în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351932_a_353261]
-
și capul lui umblă ca banul/ după un trup decapitat// și nu-i dă nimeni trupul mim/ avem istorie frumoasă// avem puterea să iubim/ cu sufletul întins pe masă//” (Cântul LXXXIV). Poem în memoria lui Ion Nicolescu: URMA POETULUI Ochii zimbrului, în frâu, treceau Călători în altă lume, În timp ce-n viață nestruniți Urcau iubind pe orice culme. Azi nu era poetul pregătit, Fără de veste, să devină ieri. Zăpada de pe brazi l-a îngropat, Când încă număra la primăveri. Ghirlanda clipelor încremenite
TIMPUL S-A OPRIT ÎN LOC PENTRU POET, AMINTIRILE DESPRE EL, NU! de TEO CABEL în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351932_a_353261]
-
Acasa > Cultural > Accente > CÂND ZIMBRII NOPȚII VIN SĂ SE ADAPE Autor: Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 1312 din 04 august 2014 Toate Articolele Autorului Cu sete îți sărut curată tâmpla, izvor curgând din vremuri de-altădată! Sărut lumina-ți de-nceput de lume în
CÂND ZIMBRII NOPŢII VIN SĂ SE ADAPE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352350_a_353679]
-
-n două crapă Sau îți descânt în nopți de sânziene când umbra stelelor se scaldă-n apă. În liniștea ce-mi însoțește pasul și răsuflarea ta o știu pe-aproape Eu îți vorbesc de câte și mai câte până vin zimbrii nopții să se-adape. Abia atunci, ca roua strânsă-n iarbă, de brațul tău m-agăț, dar tu mă vinzi Și cât mă oglindesc în unda-ți rece făclia visului mi-o reaprinzi. Referință Bibliografică: Când zimbrii nopții vin să
CÂND ZIMBRII NOPŢII VIN SĂ SE ADAPE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352350_a_353679]
-
câte până vin zimbrii nopții să se-adape. Abia atunci, ca roua strânsă-n iarbă, de brațul tău m-agăț, dar tu mă vinzi Și cât mă oglindesc în unda-ți rece făclia visului mi-o reaprinzi. Referință Bibliografică: Când zimbrii nopții vin să se adape / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1312, Anul IV, 04 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Glodean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CÂND ZIMBRII NOPŢII VIN SĂ SE ADAPE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352350_a_353679]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DE NĂRAVURI NU SCAPI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Nu este mai mare decât un zimbru într-un ochi de pădure, privește cum unicornii scurmă în lună, arborii se umplu de somn într-o țesătură de stele prinsă de marginile nopții. O pulbere de întuneric dă să fugă peste sate în dimineți de rubin, eu plec
DE NĂRAVURI NU SCAPI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352100_a_353429]
-
întreb deseori, ce caut aici, printre oameni? Ce caut pe tărâmul acesta și unde mi-i locul de vreme ce nu-l găsesc nicăieri și niciunde? Singurul lucru bun din acest lamento vesel pe fond depresiv (Vesel pe fond nervos - zicea Ion Zimbru) această plângere scrisă-n derivă este că nu va fi citită de nimeni, de nimeni, de nimeni, nici acum, nici vreodată fiindcă am s-o rup în mii de bucăți, fiindcă am s-o ard la flacăra ochilor, la flacăra
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
ardelenește, cum se deprinsese în anii trăiți printre ortaci, care se îndemnau la muncă, da' la masă era lucru sfînt să stea pe îndelete și să mestece mîncarea îndelung și uneori el îi privea ca pe niște animale imense, preistorice, zimbri sau cum s-or fi numit, care rumegau la umbra vreunui pom și meditau la eternitate. Uite așa, ni, mă! exclamau ortacii, nu faci boli la burtă și îți mai tragi și tu sufletul de om și apoi te închini
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
cu Europa. Pe de altă parte, românii plecați în Occident nu se "prea dau"romani... Occidentalii se uită lung la tine dacă le spui că ești român și îți verifica pașaportul de 7 ori... Pe drapel mai demult era un zimbru, apoi secera și ciocanul. Acum cred că semnul distinctiv ar putea fi gropile din asfalt sau avorturile. Cu toate astea, eu mă bucur să fiu român. Dumnezeu a vrut să mă nasc român. Dacă mă vroia francez său chinez sau
CETATEAN AL CERULUI de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356602_a_357931]
-
peșteră sau tigri cu colți pumnal. Însă, daca am călători în timp cu doar cu câteva sute de ani in urma, am vedea focile de la Marea Neagră, antilopele din Moldova și Dobrogea, caii și măgarii sălbatici din Bărăgan, elanii, bourii și zimbrii din pădurile Ardealului,Valahiei și Moldovei, stolurile de dropii din jurul Bucureștiului, Timișoarei, Călărașului, Constanței și Brăilei, zăganii de pe piscurile Carpaților.” Iată acum o pagină de proza adevărată: „Morcovii și boabele de fasole, cojile de la castraveții tăiați pe lung, merele muscate
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
sensibilitate copiilor ținând cont atât de vârsta cât și de boala lor. Citisem cu câțiva ani în urmă un volum de versuri întitulat ”Pururea” alcătuit din catrene care porneau de la cuvintele cunoscute ca fiind de origină dacică: viezure, barză, brânză, zimbru etc, al cărui autor este Gheorghe Marinescu Dinizvor * o personalitate de excepție intrată în pantheonul științei și culturii românești, un strălucit om de știință al cărui renume a depășit granițele țării și, în același timp, o personalitate complexă care s-
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
pentru modelul lusitan portughez, din secolul al XVII-lea. Elemente de noutate se observă și în expoziția lui Sillo Attila, din Miercurea-Ciuc care lucrează într-o singură culoare, aceea a lutului ars, modele sculptate, cât și desenate: frunze, capul de zimbru, rață, cocoș, căprioară, spirale. Pe lângă obiecte de uz casnic și decorativ, prezente aproape în toată țara, ceramica de Corund înregistrează și forme originale, precum candelele sau felinarele în formă de dovleac, cu chip de om sculptat, deja amintite și ghivecele
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]