1,172 matches
-
au produs, de regulă, din următoarele cauze: l executarea șarpantelor fără autorizație de construire și în absența unor documentații întocmite conform legii l nerespectarea detaliilor de prindere a șarpantei de structura de rezistență a construcției l executarea șarpantelor în așa-zisa „regie proprie” de către asociațiile de proprietari/locatari cu firme neabilitate și/sau cu forță de muncă neautorizată legal. I.J.C. Timiș s-a adresat primăriilor din orașele și municipiile județului, solicitându-le în scris ca până la data de 20 octombrie să
Agenda2005-35-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284123_a_285452]
-
examen Cambridge, Brit Club. În perioada menționată s-a produs o schimbare majoră în profilul British Council Centre Timișoara - s-a redus simțitor numărul cărților care pot fi consultate sau împrumutate și a crescut spectaculos numărul resurselor virtuale (electronice) - așa-zisele E-surse -, care permit informarea promptă într-un număr foarte mare de domenii - artă, cultură, economie, educație, științe (de pildă, acum pot fi consultate on line 90 de reviste de medicină). I. B. Loteria Vizelor 2007 (II) l Instrucțiuni privind
Agenda2005-43-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284332_a_285661]
-
scăpând cu mare greutate dintr-un naufragiu. Ajuns la Roma, petrece acolo aproape doi ani, până când a fost judecat, dar a fost găsit nevinovat. În acest răstimp, a predicat neîncetat Evanghelia în capitala Imperiului roman. Tot acolo scrie patru Epistole, zise ale „captivității“ (către Efeseni, către Coloseni, către Filipeni, către Filimon). După eliberare, a făcut alte călătorii misionare, dar despre acestea cartea „Faptele Apostolilor“ nu dă nici o știre. Potrivit tradiției, ar fi predicat și în Spania. Se reîntoarce apoi în Grecia
Agenda2005-26-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283876_a_285205]
-
Sentințe la comanda Securității Pe aici au trecut unul din foștii primari ai Lugojului, dr. Alexandru Bireescu, și fostul primar al Oraviței, Ilie Rusmir. Cel din urmă a fost judecat și condamnat pentru vina de a nu fi denunțat așa-zisele „uneltiri” împotriva ordinii de stat a Republicii Populare Române. Știa despre intenția unei organizații a Partidului Național Țărănesc, care alcătuise un nucleu de rezistență împotriva guvernului comunist. În anul 1948, în zona Oravița-Anina-Reșița era în curs înființarea unei organizații armate
Agenda2005-29-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283961_a_285290]
-
ăsta că eu sunt o criminală? Era pentru prima oară când recunoștea față de sine, adevărul! Crunt adevăr! Ce-i drept, amândoi, ea și Constantin, au gândit mult cum să facă să scape de Petre Stoican, bărbatul său! Nu numai așa-zisa lor dragoste i-a împins la crimă. Matrapazlâcurile făcute de Stoican, care din răzbunare, pusese la cale să arunce în mare parte vina pe umerii lui Constantin, au dus la ură! Dar, de aici și până la crimă e cale lungă
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
pelinului, răsuflarea fierbinte a miriștii eliberate de rodul pământului, răcoarea de sub streașina Oltului. Parafrazându-l pe Dinu Săraru, se poate spune că Nicolaie Dincă, dacă a ratat clipa, a câștigat veșnicia. În egală măsură, sincer și prudent (să ne amintim zisa olteanului de geniu Marin Sorescu: ... „nu uitați că eu sunt suspicios ca un țăran de la Dunăre”) după cum însuși Imnul o afirmă: sincer și bun pentru cin’ se ia cu mine bine; mușcător pentru cin’ se ia cu mine rău. Aceste
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
pelinului, răsuflarea fierbinte a miriștii eliberate de rodul pământului, răcoarea de sub streașina Oltului. Parafrazându-l pe Dinu Săraru, se poate spune că Nicolaie Dincă, dacă a ratat clipa, a câștigat veșnicia. În egală măsură, sincer și prudent (să ne amintim zisa olteanului de geniu Marin Sorescu: ... „nu uitați că eu sunt suspicios ca un țăran de la Dunăre”) după cum însuși Imnul o afirmă: sincer și bun pentru cin’ se ia cu mine bine; mușcător pentru cin’ se ia cu mine rău. Aceste
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Dodule, hai să-ți arăt ce pui de găină scosei de la clocitoare! E cât curcile, bă! Ete, să fiu al dracului cu cine nu mă crede, că eu nu mă jur degeaba! E!... uite cu asta îmi luă mințile și zisei: -Hai bă, nu mă-ngălbeni! Ia, arată-mi și mie unul! Fugi într-o baracă și se-ntoarse cu o minune mică și pufoasă, alb gălbuie, cam cât pumnul, așa, care piuia din toți rărunchii, și zice: -Mă crezi, nu
VĂRU’ DODU RĂSCĂBĂU ȘI OUĂLE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384638_a_385967]
-
mamă. A urmat cursurile medii la Turda, Liceul de Băieți (azi Colegiul Național „Mihai Viteazu”), pe care le-a absolvit în anul 1954. În timpul liceului si-a etalat virtuozitatea interpretativă instrumentală, la pian și acordeon, cu piese de muzică ușoară. Zisa „origine socială nesănătoasă” de efigie propagandistică a regimului moscovito-securisto-comunist i-a zăgăzuit intrarea la Conservator. Din acest motiv a mers la Facultatea de Mine din Petroșani, unde admiterea era mult facilă. Aici, talentul său muzical nu a putut fi și
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
au constituit Postul de radio Prodiaspora. Ideea înființării Postului de radio a prins viață, ideea fiind întotdeauna rădăcina creației. A fost poate un miracol, un eveniment, și toate evenimentele se petrec cu un scop, fiindcă toate lucrurile lucrează împreună - așa zisa „lucrare împreună a lucrurilor”. Declarându-se promotori ai culturii și tradițiilor românești, cu dorința de a crea un spațiu informațional și cultural unic, în care valorile să circule nestingherit, „Radio ProDiaspora” emite, on-line, muzică, știri, informații în limba română, pentru
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
au constituit Postul de radio Prodiaspora. Ideea înființării Postului de radio a prins viață, ideea fiind întotdeauna rădăcina creației. A fost poate un miracol, un eveniment, și toate evenimentele se petrec cu un scop, fiindcă toate lucrurile lucrează împreună - așa zisa „lucrare împreună a lucrurilor”.Declarându-se promotori ai culturii și tradițiilor românești, cu dorința de a crea un spațiu informațional și cultural unic, în care valorile să circule nestingherit, „Radio ProDiaspora” emite, on-line, muzică, știri, informații în limba română, pentru
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
dar planul e în picioare: „lichidare prin privatizare” - sloganul la modă după decembrie 89. S-au lichidat industria, agricultura, s-au furat pământurile, s-a atentat la fibra națională prin deturnarea preocupărilor de la cultura adevărată și tradițiile strămoșești, la așa zisa „cultură” de import care a adus cu ea degringolada în rândul tineretului . Atacurile la Biserica Ortodoxă Română, - cea care a ținut trează tradiția, credința, unitatea de limbă și cultură, conștiința națională, are darul de a rupe o altă verigă importantă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
în rândul tineretului . Atacurile la Biserica Ortodoxă Română, - cea care a ținut trează tradiția, credința, unitatea de limbă și cultură, conștiința națională, are darul de a rupe o altă verigă importantă a rezistenței acestui neam. Sărăcia rezultată din lanțul așa-ziselor reforme privind trecerea de la socialism la capitalism, a dus la exodul a millioane de români în alte țări unde îi așteaptă munci degradante, prost plătite și pericole pe care sunt departe de a le intui. S-a ajuns, așa dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
în constituțiile proprii, negru pe alb, definiția căsătoriei ca fiind exclusiv uniunea între un bărbat și o femeie. Prin referendumuri organizate între 2005 și 2010, din conservatorul Texas până în ultra-liberala Californie (da, și acolo!) cetățenii americani au spus NU așa-ziselor „căsătorii” unisex. Nici măcar un singur referendum din cele 31 nu a fost câștigat de lobby-ul homosexual. NICI UNUL! Cu toate acestea, în anii care au urmat, diverse curți de judecată au erodat aceste acte de voință populară și suveranitate - noțiuni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92878_a_94170]
-
din România s-ar afla în aceeași situație dramatică precum evreimea europeană între cele două războaie mondiale; - promovarea în forurile internaționale a intoxicării (lansată în 1991 de Géza Entz, directorul Oficiului pentru Maghiari de peste Granițe a guvernului ungar) privind așa-zisa „bomba etnică cu explozie întârziată” a cărei dezamorsare poate fi realizată doar prin împărțirea Transilvaniei în cantoane, după modelul elvețian, sau după modelul belgian, prin acordarea de autonomie teritorială pe criterii etnice ca în Flandra și Valonia; - Transilvania, multinațională și
Portretul neretușat al unui agent de influență, episodul 3 [Corola-blog/BlogPost/93281_a_94573]
-
Mihăiță: Ce-i cu căldura asta, mă băiatule? Nu suntem în primăvară? Care primăvară, bă tete, că e vară, vară, cu atâta zăpușeală! Dar eu așteptai să vină ploile... că așa e primăvara. Înfloresc pomii, înverzesc grădinile... Când veniră ploile, zisei băiatului: Citește mai mult Scuzați, că mor! După vreo zece pași, moș Ion Bălănescu se simți foarte obosit și se așeză pe scara prispei, oftând din greu. În ultima vreme i se pare că timpul curge mai repede decât gândurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Mihăiță:Ce-i cu căldura asta, mă băiatule? Nu suntem în primăvară? Care primăvară, bă tete, că e vară, vară, cu atâta zăpușeală!Dar eu așteptai să vină ploile... că așa e primăvara. Înfloresc pomii, înverzesc grădinile... Când veniră ploile, zisei băiatului:... XV. DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA), de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1903 din 17 martie 2016. Domnul Arsu Toate eforturile domnului director Arsu de a ne pricopsi cu un învățător “mai de Doamne-ajută” au fost zadarnice
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
știa profesorul că o să-l caut și cînd anume, pe lângă promisiunea dezlegării misterului bulversantei sale dispariții?! ...Stop, clopoțel de alarmă: Adam Adam rostise clar și apăsat „așa-zisa mea dispariție”. Cum adică? Ce vrea să Însemne vorba asta proastă, „așa-zisa”? Mi se pregătise o farsă, o cacealma sau profesorul o aruncase intenționat, ca să intrige ori să mă deruteze? M-am hotărât să abandonez expectativa și să contraatac prudent: - Am impresia că și dumneavoastră sunteți dornic să vă confesați - așa Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
textul Statutului? s-a interesat, ironic, Zoran. Iată o noutate uimitoare, Într-adevăr... - Nu am spus așa ceva, a bătut În retragere Roger. Vorbeam despre spiritul Statutului, nu neapărat despre litera lui. Și nu aceasta este problema esențială acum, ci așa-zisa nouă viziune asupra menirii Centrului cu care ne amăgește domnul Charles Redford... N-am mai ascultat, cunoșteam argumentele lui Howard, fiindcă nu erau altceva decât expandarea retorică a discuțiilor noastre În trei, din urmă cu câteva zile. Îmi priveam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În ziua următoare, de la capăt. Am sfârșit prin a-i compătimi pe martirii care sunt În stare să facă asta o viață Întreagă - despre scriitori vorbesc; vai mama lor! Da, dar dracu-i pune?!, vorba lui Marin Preda apropo de zisa camilpetresciană: câtă luciditate, atâta dramă. Să nu mă-ntrebați dacă ajunsesem să cred În istorisirea lui Adam Adam, că n-o să vă răspund. Mai contează ce credeam sau ce nu credeam eu?! Vali, prietenul evacuat din garsonieră, căruia i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
așezau țărani fără pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie, erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aprindea și se afuma în timpul descântecului. Aici se recunoaște rolul fumigațiilor în tratarea bolii, iar balega de vacă este folosită pentru multe scopuri în societățile tradiționale ale crescătorilor de vite. Altă vindecătoare din satul Lunca a fost Aristița Toader Știrbu - zisă Driță, născută Drăgan, renumită familie de doftori populari. Când și-a spusă ea descântecele însemnate de Olimpia Bădăluță la fel ca și pentru Botușanca, în 22 august 1960 avea 78 de ani. Aristița Știrbu ne spune că descântecele se spuneau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bun de arat și semănat (vechea Dacie), sperând într-o recoltă bogată. Este speranța fiecărui țăran de a obține un rod bogat care să-i răsplătească munca. În fiecare sat erau meșteri urători (recitatori), așa cum era Vasile Lungu sau unul zisă Ghiță a Moașei, care își potriveau urătura cu trasul „buhaiului” și cu pocniturile bicelor. Pe lângă echipele de urători care mergeau obișnuit cu „plugușorul”, cei mai mari organizau alte obiceiuri de mascați pe lângă personaje luate din realitatea socială românească: Banda Jianului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pierdut. Ne-am „răzbunat” tot pe echipa din Traian, a Gostatului și a comunei, la sfârșitul lunii august, pe care i-am bătut cu 2-1!; lipsind „titularii” echipei am luat doi colegi de-ai mei de liceu, pe Apostică Constantin (zisă șulache) și băiatul popii din cartierul CFR, Emil Sion, ambii mari amatori și cunoscători ai fotbalului. În anul 1962, fiind considerați ca unii care depășiseră primele litere ale alfabetului fotbalului, am fost chemați să jucăm într-un turneu eliminatoriu, desfășurat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în valoare a naturii și vor favoriza gratuitatea, responsabilitatea, precum și accesul la cunoștințe. Vor face posibilă astfel nașterea unei inteligențe universale, prin punerea în comun a capacităților creatoare ale tuturor ființelor umane, pentru a le depăși. O nouă economie, așa-zisă relațională, care va produce servicii fără a căuta să obțină profit din asta, se va dezvolta în concurență cu piața pentru a-i pune capăt acesteia, așa cum piața a pus capăt, cu câteva secole în urmă, feudalismului. în acele timpuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]