215 matches
-
cu căciulile așezate pe ochi până în vârful nasului și bocanci grei în picioare, toate ciordite de la negustorii de pe Grivița. Era ger, și noroaie de te-ngropai. Ocoleau târgul plin de căruțe. Tîrlanii, băuți, târguiau ulcele, cojoace și țoale. Lipăiau prin zloată cu opincile lor de porc, se tocmeau, intrau în circiumă; bani la ei, berechet. 154 Gheorghe scotea un sac de sub șubă, plin cu cărămidă pisată mărunt, pregătit anume pentru asta. Îl trântea în noroi, la picioare și se apuca să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
geamuri, În spatele cărora luminile de pe stradă licăresc În depărtare. Cât de străine de frământările nopții erau palpitantele dimineți ale St. Petersburg-ului, când primăvara acrită, cruntă și tandră, umedă și fermecătoare, expedia gheața fărâmată pe Neva strălucitoare ca marea! Acoperișurile sclipeau. Zloata de pe stradă căpăta o nuanță bogată de albastru-purpuriu pe care n-am mai văzut-o nicăieri de atunci. În acele zile magnifice on allait se promener en equipage - o expresie a vechii lumi, curentă În mediul nostru. Mi-e ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
-și la soare aripile negre vătămate, cu marginile Înălbite de hibernare, pe speteaza unei bănci din Grădina Alexandrovski; sau dangătele clopotelor catedralei În aerul tăios, deasupra albastrului Întunecat al apelor unduitoare ale Nevei, eliberate cu voluptate de ghețari; iarmarocul din zloata presărată cu confetti de pe bulevardul Gărzii Călare În Săptămâna Mâțișorilor, cu vacarmul lui de scheunături și pocnituri, cu jucăriile lui de lemn, cu strigătele vânzătorilor de rahat și cu acei diavoli cartezieni denumiți amerikanskie jiteli („locuitori americani“) - minusculi spiriduși din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ca să completezi suma. — Mulțumesc, Nathan, dar n-am nevoie de pomana ta. — Ți-au pus căpăstrul, Harry, și tu habar n-ai. — N-ai decât să crezi ce vrei, dar eu nu mai dau înapoi acum. O să merg înainte, fie zloată, fie ploaie, fie potop. Dacă ai dreptate în ce-l privește pe Gordon, viața mea e oricum terminată. Și-atunci, ce importanță mai are? Iar dacă te înșeli - și știu sigur că te înșeli - atunci am să te invit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
rakia și o partidă de cărți, dar nu mai avea bani. O vagă suspiciune că fusese trișat trecu din nou prin mintea lui Încăpățânată. — Ninici, Ninici! Se Întoarse și-l văzu pe funcționarul de la biroul șefului Înaintând spre el prin zloată, fără pelerină sau mănuși. Ninici se gândi: M-a jefuit și Dumnezeu i-a trimis gândul cel bun - Îmi va da banii Înapoi. Se opri și-i zâmbi lui Lukici, parcă vrând să spună: Nu te teme, nu sunt supărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Juncu reîncepe lupta și cînd de cei care îl ascultau se apropia Toma, inima lui a luat-o razna. Îl cunosc, intervine Toma. Este un om de o calitate excepțională. Ajută dezinteresat pe oricine. Odată eram cu mașina în pană. Zloată, frig, ce mai, vreme de cîine. Atunci acest distins om, cu suflet de aur... Lumea se miră și apoi admiră. După un timp lumea votează și Juncu... triumfează (ca să rimeze!) și Toma iar turbează (tot ca să rimeze). Eu l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să horcăie de furie, amestecând cuvintele din minte cu vorbe azvârlite pe gură, precum scuipatul. Când ai mai pomenit tu să te duci la vânătoare pe poteci bătute? De când am apucat eu, oamenii mergeau să ia urma vânatului prin râpe, zloată și arșiță. Pe vremuri, În satul nostru Încă erau oameni dintr-o bucată, nu făcături din astea care caută poteci ca să prindă vânatul din urmă... Nu fricoși care Împing mamutul În groapă erau pe vremea copilăriei mele, ci oameni care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
necontenit și hăulind precum lupii, izbutirăm să le Încolțim În apropierea unui crâng, cu puțin Înainte de lăsarea nopții. Ne-am mulțumit să doborâm două dintre ele și le-am luat blănurile și măruntaiele, după care ne-am continuat drumul prin zloata Înghețată, fără să ne mai odihnim. Spre dimineață, am dat de un adăpost săpat de mâna omului și, abia acolo am poposit. Mărunțeii nu știau să argăsească, așa că eu și Logon le-am arătat cum se face, iar ei tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mai mare mirarea, să vezi cum dreptcredincioșii autohtoni, cei care dau energic și direct coate în coaste, pumni în gură, rup hainele aproapelui pentru o fiolă de apă sfințită, cei care stau la rând cu zilele, uneori în ploaie și zloată, ca să mângâie moaște de sfinți, cei care pun fără să stea la îndoială vreun pic, Biserica pe primul loc în ierarhia încrederii lor, n-au nici cea mai mică idee despre Cartea Sfântă a religiei ortodoxe pe care o practică
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aflai Într-un autobuz despre care știai că va opri și În acest sat, veneai aici să-l cauți, nu știi prea bine de ce, pe „un anume Grințoiu sau Grințescu, un om mai În vârstă“. Acum Însă, În Întuneric și zloată, poți să Începi să te Întrebi dacă nu cumva harta ta e greșită sau dacă n-ai luat din greșeală un autobuz În altă direcție, dacă nu cumva te afli Într-o țară necunoscută sau În altă epocă. Ce dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Afară se încălzise bine și, cum mergea urcând la deal, baba grăbită se încinse și începu a lepăda cojoc după cojoc, încât până în vârful muntelui nu mai rămăsese decât în cămeșoi. Atunci porni însă cel de sus o viforniță cu zloată, de au înghețat și baba și oile, cu Dragomir alăturea. O altă legendă, întâlnită în Bucovina, o prezintă pe Dochia drept o fată de împărat care, fugind de împăratul cotropitor ce voia să o ia de nevastă, s-a travestit
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
unul mai mic, după puterile ei. Oamenii din văi priveau mirați cum se ridică zi de zi aceste piscuri prea mărețe. Numai că în ziua în care își schimbă codrul fața verde, numai ce trăsni în pereții muntelui, nori de zloată și de gheață s-au prăbușit curmând orice viață pe tot cuprinsul muntelui. Și peste ceasuri, când mândrul soare și vânturile limpeziră hăul, cu-n stânjen se săltase Ceahlăul... Legenda Pietrelor Detunate (folclor) Oamenii de prin partea locului spun că
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Toaibă s-a retras la masa lui și a început să guste arar, dus pe gânduri. Nu l-a tulburat nici prezența mușteriilor care intrau, beau un țoi-două și plecau în drumul lor... Afară se înserase de multă vreme, iar zloata nu contenea. Curgeau de sus trâmbe de ploaie împletite cu fulgi de omăt învălmășite de rafalele vântului. Târziu, când crâșmarul se pregătea să închidă, Toaibă s-a ridicat de la masa lui și a pornit către ieșire, cu cele două sticle
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mie, să știu și eu cine are inimă de fiară, nu de câine că câinele îi animal cuminte... Mergi sănătos, Toadere, și să trăiești! Toaibă și-a luat cele două sticle cu rachiu pe care le aruncase lângă poartă. Înfruntând zloata neostoită, a pornit la drum. Ajuns acasă, nu mică i-a fost mirarea când de afară a văzut lampa aprinsă: „Da’ ce s-o întâmplat de Maranda nu s-o culcat?” Da’ de ce ai stat așa târziu, Toadere? Doamne, câte
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
umblat ei prin viscolul din Rusia și atunci mai stăteam de vorbă”... Ieșit pe ușa crâșmei, și-a tras cușma mai pe ochi și a pornit spre casă. Viscolul nu lăsa zăpada să se așeze; o târa prin ascunzișuri încât zloata din zilele trecute se prefăcuse într-un strat de gheață lustruită ca sticla. Pentru Toaibă fiecare pas însemna o reușită. Ajunsese să se încurajeze singur: „Hai, băiete! Încă un pas! Uite că suntem aproape de casa Dochiței și de aici până la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
toate însă izvorâtoare de adânci și folositoare învățăminte... Trebuie avută în vedere capacitatea lui Vasile Ilucă de a parcurge, în mai multe rânduri, aceleași trasee pe care i-a pus să le parcurgă cărăușii lui de cereale, pe vreme de zloată sau de iarnă grea, fără să cadă în capcana monotoniei. Deși unele secvențe seamănă între ele, autorul reușește să le particularizeze și să fască din cartea sa o lectură plăcută, atrăgătoare și instructivă. Se vede cât de colo că autorul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dacă nu ar fi bine să punem o vorbă pe lângă Aizic pentru Gheorghe și Alecu. Ne-ar veni mai ușor. Una-i să încarci patru care și alta-i să mergi cu șase odată. Nu ne-ar apuca ploile și zloata pe drumuri. Măi Dumitre! Stii tu că n-ar fi rău? Ai și tu o dată dreptate, dar asta nu înseamnă că ești deștept și trebuie să ți se urce la cap. Bine, Pâcule, că ai priceput și tu cam cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
grijă...Asta nu înseamnă făgăduială...Mai bine spuneți când credeți că se termină de cărat grâul? a întors vorba Aizic. Eu cred că în două drumuri îi gata - a apreciat moș Dumitru. Ii bine, pentru că pe urmă încep ploile și zloata. Atunci vă mai hodiniți și voi până a da omătul, să începeți a căra porumbul - a încheiat vorba evreul. Numai că atunci, jupâne, ar cam trebui să mai pui câțiva bănuți peste ce ne plătești acum. Pe vreme de iarnă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
plăcea foarte mult asta, Andrea. Doar am făcut și eu treaba pe care o faci tu acum. Și știu cât e de Împuțită. Crede-mă, nu puține au fost zilele În care a trebuit să mă duc pe zăpadă și zloată să-i cumpăr cafea de cinci, șase, șapte ori pe zi. Eram atât de obosită că abia mă mai puteam mișca - știu foarte bine cum e. Uneori mă suna să mă Întrebe unde e ceva anume - cafeaua latte, prânzul, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Busuioc avuse grijă să tocmească lăutari ca să poată tineretul să învîrtească hora toată după-amiaza, iar seara să se veselească și bătrânii la un pahar de băutură. Era ultima duminică din octombrie. În alți ani, la data asta, era frig și zloată; acuma pe cerul senin ca vara soarele galben lucea călduț, răspândind o lumină melancolică peste tristețea pământului. Hora începea pe bătătura dinaintea cârciumii, dar se întindea curând până în uliță, unde se înșirau fetele și femeile care priveau jocul. Așa, când
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
viforniță, mai bați în zadar/ în poartă cu frigul." Pe poet îl strigă pământul Maramureșului, pentru că zac în el osemintele strămoșilor. Sentimentul dezrădăcinării este atât de puternic, încât îi hărțuiește existența: "E strigătul pământului sub rod/ în chiot amețind cu zloată,/ prin care neuitarea câine orb/ ne-adulmecă, ne caută, ne latră". Ceramica regăsită exprimă incertitudinea poetului care caută prin umbra sfântă de ulcele sufletul celui bătut de dor, sufletul răzbunat. "Ca lutul, viitorului din blidul feței mele,/ întinde apă proaspătă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și discursiv. M. Beniuc, încă în "Cântece de pierzanie", simte în contemporanii lui pe urmașii lui Horia și ai lui Iancu ("A fost odată un Horia"); mai târziu în "Versuri" (1949) coboară eroi populari în legendă Chivără roșie umblă prin zloată și ploaie, desprins din piatra munților și din vatra țăranilor. Eugen Jebeleanu ("Bălcescu"), Eugen Frunză ("Sub steagurile vieții" 1950, "Zile slăvite" 1950, "Față-n față" 1954). Îi mai putem cita în acest sens pe Dan Deșliu, N. Tăutu, Mihu Dragomir
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Ilustrează o caracteristică a limbajului poetic. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. 77CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Testul nr. 66 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: III Era o zloată nemaipomenită: ploaie, zăpadă, măzărică și vânt vrăjmaș, de nu mai știa vita cum să se-ntoarcă să poată răsufla. Deși aproape de nămiez, în tot satul era astâmpăr desăvârșit ca-n puterea nopții; ba nici glas de câne nu se mai
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în Duminica Floriilor, se utilizează la binecuvântarea gospodăriei, atingându-se cu acești "mâțâșori" animalele și oamenii casei. "Mâțâșorii" se păstrează cu sfințenie, după icoane sau deasupra ușii, sub streașină, și se folosesc în caz de boală, de grindină sau de zloată mare.447 Tot pentru norocul casei, în unele părți din Banat și Transilvania mai puțin în Bucovina se pune, în fața casei, la poartă, de Armindeni (1 mai ), o ramură verde de fag, de stejar sau de salcie sau se plantează
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este teiul de Rusalii care împodobește porțile gospodăriilor de Duminica Mare. Acest tei se păstrează, ca și mâțâșorii de la Florii, și este bun de leac împotriva unor boli sau apără casa de grindină dacă se pune pe foc atunci când este zloată mare.451 Întemeierea mitică a comunității tradiționale avea loc în urma unui ritual de consacrare a "centrului", fiind marcat de "stâlpul cosmic" care încadra satul în universal, dobândind, astfel, valențe sacre. Acest stâlp cosmic avea rol apotropaic și desăvârșea satul arhaic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]