868 matches
-
din care nu lipsesc vagi indicații din istoria Traciei. Apariția "Zoosophiei" (1967) a generat multe discuții, provocate de fructificarea deosebită a limbajului, de invenția teribilă de cuvinte, de rima rară, de parodia naivă prin care Ion Gheorghe reprezintă istoria, geografia, zoologia, științele naturii, cu aluzii permanente la contemporaneitate. Ion Gheorghe traduce istoria așa cum îi vine în minte, cu oameni, întâmplări, fără o logică a spațiului și a timpului, istoria este cea a lui Ștefan, Ion Vodă, Decebal, Basarab, Bogdan, Neagoe, importanți
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ce situații credeți că ar putea fi prezent ? Reflecție didactică Cele două ore de prezentare au încercat să-l facă cunoscut pe și să ilustreze prezența lui în viața noastră. Fie că este prezentă în matematică, arhitectură, artă, biologie, botanică, zoologie "proporția divină" demonstrează existența unei sfere de conștiință a armoniei și frumuseții în întregul univers care, de fapt, se ghidează după acesta, se dezvoltă, crescând prin compuneri ce se adună succesiv. A încercat să demonstreze existența unei invariante, în multiplele
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cele trei ore ale atelierului. SCENARIUL DIDACTIC Prima oră: Tema: Camuflaj și mimetism la animale Resurse didactice: imagini cu diverse animale care prezintă mimetism, homocromie, brotăcel verde așezat într-o cutie umedă cu capacul colorat, dicționar de biologie, atlase de zoologie Joc de dinamizare: 10 min. * Se cere elevilor să se așeze în cerc, stând în picioare. Fiecare își alege un gest. Conducătorul face gestul propriu, după care, cel din dreapta sa imită gestul primit din stânga, apoi face gestul propriu. Următorul imită
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
10. Filosofie 2 10.1. Studia phaenomenologica 10.2. Cultura. Revista internațională de filosofia culturii și axiologie 11. Economie 2 11.1. Romanian Journal of Economic Forecasting 11.2. Amfiteatru Economic 12. Biotehnologie 1 12.1. Romanian biotechnological letters 13. Zoologie 1 13.1. North-Western journal of zoology 14. Agricultură 1 14.1. Romanian agricultural research 15. Nanotehnologie 1 15.1. Digest journal of nanomaterials and biostructures 16. Botanică 1 16.1. Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca 17. Sociologie 1 17
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
reviste de categoria "A" din România, 5 mari domenii (medicina, matematica, informatica, fizica, chimia) dețin supremația în ceea ce privește revistele recunoscute ISI, având un procent de 61%, iar restul de șaptesprezece domenii (industria textilă, mediu, economie și informatică, religie, filosofie, economie, biotehnologie, zoologie, agricultură, nanotehnologie, botanică, sociologie, lingvistică, biologie, științe politice, geografie, administrație publică) au doar 39% din totalul acestor reviste. În plus, există o serie de domenii care nu sunt deloc reprezentate în peisajul revistelor ISI din România. Acest fenomen nu trebuie
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
unii scuipați de Marele Român cu partidul-ziar s-au proclamat eroi ai luptei democratice... iar unii erau doar șmenari. Și nu știu dacă ai remarcat dar, pe măsură ce se îndepărta de fapte, numele proprii au devenit comune (de specii virtuale în zoologie). Apoi frecate insistent pe râzătoare au devenit silabe slab legate între ele (abia mai vezi pe ici pe colo un ciot de nume). Dacă ar fi trăit puțin mai mult, ar fi ajuns să le combine liber. DAK: Adică ar
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ocupat îndeosebi cu descrierea și sistematizarea colecțiilor aduse din călătorie, precum și cu definitivarea redactării însemnărilor sale de călătorie. În acești ani și mai târziu, după ce s-a mutat la țară, Darwin raporta tot ce afla prin cercetări punctuale de geologie, zoologie sau botanică, tot ce auzea și citea, la întrebările sale privitoare la cauzele și mecanismele apariției și extincției speciilor. Nu se grăbea să elaboreze în mod sistematic contururile unei teorii proprii, la principiile căreia ajunsese deja în anii 1837- 1838
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
afirma că aceste teorii nu l-au influențat deoarece i s-au părut a fi „speculative“, în contrast cu generalizările care se sprijină în mod ferm pe fapte. Își aducea amite că a fost surprins atunci când un coleg, cu publicații merituoase în zoologie, i-a vorbit cu admirație despre Lamarck. Pe Darwin l-a izbit alura speculativă a unora dintre ideile centrale ale lui Lamarck, cum este aceea că există o tendință internă a organismelor de a evolua spre forme mai complicate. Cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
generalizărilor pe care le conține. Autorul conducea discuția așa cum face un judecător corect și competent, urmărind să pună în evidență tăria și slăbiciunile fiecărui punct de vedere. Cititorul este invitat să judece dacă principalele date ale geologiei, anatomiei comparate, embriologiei, zoologiei și botanicii, cu deosebire cele cu privire la răspândirea geografică a speciilor, „concordă mai bine cu punctul de vedere comun al imuabilității speciilor sau cu cel al modificării lor lente și treptate prin variația și selecția naturală“. Darwin refuza orice afirmație dogmatică
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
un rol în dezvoltarea neolamarckismului în Franța l-a jucat, îndeosebi după 1870, șovinismul național. Academia de Științe din Paris l-a ales, în cele din urmă, pe Darwin ca membru al ei, dar la secția de botanică, nu de zoologie, pentru observații și experimente care au îmbogățit cunoașterea naturii, și nu pentru explicația lui originală a evoluției, față de care Academia și-a exprimat o rezervă totală. Neolamarckiștii opuneau explicațiilor darwiniene prin selecția naturală ideea rolului modelator al mediului, ca sursă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în această carte. Ceea ce a făcut ca ea să fie mult citită, în numeroasele ei ediții. Lui Darwin i-a atras atenția, în primul rând, baza științifică șubredă a istoriei naturii din cartea lui Chambers, greșelile de geologie și de zoologie ale autorului. Concluzia pe care a tras-o a fost că o idee atât de îndrăzneață și de neconformistă nu ar trebui prezentată până ce nu poate fi sprijinită de dovezi puternice. Darwin a înregistrat însă, totodată, reacția negativă, adesea vehementă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cere planul pentru ziua respectivă, indiferent de ceea ce clasa (sau profesorul) ar considera interesant. Imaginați-vă "un grup de copii emoționați care examinează cu deosebit interes și fascinație o broască țestoasă. Acum, copii, insistă profesorul, lăsați broasca. Urmează lecția de zoologie în care vom discuta despre crabi". (Ritzer, Mcdonaldizarea societății, p. 112). Iar descrierea este valabilă pentru orice școală din lumea largă. În acest context, chiar și posibilele modalități de motivare a elevilor au fost standardizate, reacția acestora îmbrăcând de obicei
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este preferabil: • să alcătuiți un plan de învățare; • să subliniați cuvintele mai importante; • să realizați/studiați eventualele desene, scheme, grafice ș.a.; • să utilizați atlasul, harta, dicționarul, culegerea ș.a.; • să realizați unele experimente ajutătoare; • să apelați la „munca de teren” ( biologie, zoologie, botanicăă. Etapele memorării sunt: 1. Pentru învățare: citirea capitolului; sublinierea noțiunilor mai importante; realizarea planului capitolului; repetare pe baza cărții; repetare fără carte. 2. Pentru sedimentare: realizarea unui plan de recapitulare; dobândirea obișnuinței de a renunța la elementele neesențiale; repetarea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
noastre, și de D. G. Brassart: Propunem deci ca expozitivul să nu fie considerat un tip textual sau secvențial, ci să prezentăm aceste documente în funcție de specificul de organizare propriu-zis textuală, fie ca descrieri, cum este de exemplu cazul fișelor de zoologie, așa cum apar astăzi, în număr foarte mare, în enciclopedii, manuale, cărți pentru copii, precum Astrapi, sau în reclame pentru o anumită marcă de ciocolată [...], fie ca explicații. (1990b: 34) Într-un articol mai recent, B. Combettes, cu mult mai puțin
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
botanică nu mai este numai un subiect de experiență directă. Caracterele specifice ale acesteia se regăsesc intim amestecate cu altele accidentale, ce trebuie eliminate spre a putea emite o idee sintetică din comparația indivizilor [Pîrvulescu, 2004]. Nici botanica și nici zoologia ori antropologia n-au putut rezolva definitiv tulburătoarea problemă a originii vieții sau măcar într-un mod cât de cât coerent pe aceea a evoluției speciilor. Se prea poate, ca un astfel de demers să nu fie posibil, dar impasul
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
Robert Hooke, cât și cu Anton Von Leeuwenhoek, este fondatorul anatomiei microscopice. Cercetările sale de amploare reprezentând piatra de temelie a histologiei, care se ocupă cu studiul țesuturilor, au avut un puternic impact asupra altor domenii cum ar fi botanica, zoologia și embriologia. Cea mai cunoscută descoperire a sa au constituit-o capilarele sanguine, în 1661. Aceasta a evidențiat elementul care lipsea din teoria circulației sângelui a lui William Harvey, arătând cum sunt conectate sistemele arterial și venos. Echipat cu un
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
sau fenomen studiate la științele naturii se face vizibil și intuitiv prin compoziții plastice, ajutând memoria și învățarea. Desenând după natură o plantă, un animal, elevii observă forma, detaliile caracteristicilor, fiind astfel ajutați la înțelegerea unei lecții de botanică sau zoologie. Noțiunile abstracte legate de timp pun probleme de concretizare și explicare la clasele mici. Se recurge la diferite ilustrări: anul cu 12 luni este un tren cu 12 vagoane, 12 frați - păsări care aleargă / zboară. Ilustrarea anului se poate face
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
coate. Curge, oare, omul spre un hedonism zoologic? În cazul unor oameni nu se cunoaște că s-au mutat din grajd în casă. Dacă Eva ar fi fost cuminte, noi ne trăgeam sigur din maimuță. Fără artă, omul rămânea în zoologie. Nu suntem probabil egali nici ca spermatozoizi. Adaptarea la mediu ține de obediențele fiecărei specii. Am ajuns niște marsupiale. Ne caută toată ziua copiii prin buzunare. Omul nu evoluează. De câteva mii de ani schimbă o nevroză cu alta. Nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
reîntoarcă în copaci. În scurta istorie a condiției umane, a fost până acum mai mult noapte. Nu putem reveni la lumea “bunului sălbatic”. Pentru că nu suntem nici sălbatici, nici buni. E bine să rămânem totuși măcar cu un cap deasupra zoologiei. Unii oameni au luat-o înapoi spre Neanderthal. Prea repede a trecut omul de la hrana bazată pe rădăcini și carne crudă la alimente ultrarafinate. Avem febră puternică. Ni se schimbă, probabil, aura. EDUCAȚIE Meseria de dascăl trebuie să aibă ieșire
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și, În consecință, mai degrabă obscură. S-a păstrat numai printr-o parafrază tîrzie (de pe la 1000 d.H.), compusă de Învățatul bizantin Ioannes Tzetzes. Imitațiile, În măsura În care pot fi identificate, furnizează informații despre textul originar. Un pasaj din Istoria animalelor, tratatul de zoologie al lui Aristotel, a fost folosit de Pliniu cel Bătrîn În Naturalis historia. Se constată că acolo unde În textul transmis direct apare cuvîntul pneùma („suflare“) În textul latinesc apare fluctus (fluere, „a curge“); se poate deduce de
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
profunde predeterminate de "Ceva/Cineva" de deasupra ființei umane; ori Biblia este o excepțională "lucrare științifică", sintetizînd cunoștințe rafinate din domeniul disciplinelor socio-umane (psihologie, psihosociologie, filosofie, logică și morală, hermeneutică și semiotică etc.) sau din domeniul științelor naturii (cosmologie, geologie, zoologie, biologie etc.). În realitate, Biblia ar putea fi și una și alta. "Acelora care nu se înșeală" (înțelepții sau cei "săraci cu duhul"?!) le revine sarcina de a acredita cîndva, fără nici un fel de dubiu, o atare supoziție. Timpurile viitoare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
putem avea o cunoaștere completă a acelui animal care este omul. În acest fel, la origine, ideologia este identificată desigur, sub influența dezvoltării pe care au cunoscut-o în epocă științe particulare precum chimia și biologia cu o parte a zoologiei 4. Rolul fundamental al ideologiei este deci unul care servește cunoașterii, prin înlocuirea metafizicii cu o știință care să pătrundă cu înțelegerea și explicația până la fundamentele ideilor noastre. Având atins un astfel de obiectiv, "știința ideilor" poate întemeia apoi atât
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
1, 1953. LOWENSTEIN, Karl, în "Political ideologies and political institutions", în Richard H. Cox, Ideology, Politics and Political Theory, Wadsworth, Belmont, CA, 1969. LYOTARD, Jean-François, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Editura Babel, București, 1993. MANEA, Teodora, "Ideologia o parte a zoologiei. Originile franceze ale "științei ideilor"", în Ștefan Afloroaei (coord.), Interpretare & ideologie, Editura Fundației Academice AXIS, Iași, 2002. MANNHEIM, Karl, "The democratization of culture", în Essays in the Sociology of Culture, Routledge, Londra, 1956. MANNHEIM, Karl, Ideology and Utopia, Routledge and
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ro 1 Mark O Dickerson, Thomas Flanagan, An Introduction to Governement and Politics. A Conceptual Approach, Methuen Publications, Toronto, 1986, p. 73. 2 David McLellan, Ideologia, Editura Du Style, București, 1998, p. 29. 3 Teodora Manea, "Ideologia o parte a zoologiei. Originile franceze ale "științei ideilor"", în Ștefan Afloroaei (coord.), Interpretare & ideologie, Editura Fundației Academice AXIS, Iași, 2002, p. 34. 4 Destutt de Tracy nu lasă niciun dubiu în această privință: "Nu cunoaștem un animal decât incomplet, dacă nu îi cunoaștem
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Afloroaei (coord.), Interpretare & ideologie, Editura Fundației Academice AXIS, Iași, 2002, p. 34. 4 Destutt de Tracy nu lasă niciun dubiu în această privință: "Nu cunoaștem un animal decât incomplet, dacă nu îi cunoaștem facultățile intelectuale. Ideologia este o parte a zoologiei, iar această parte tocmai în om merită să fie aprofundată mai presus de toate." (Eléments d'idéologie, 1801-1805, Frommann-Holzboog, Stuttgart, 1977, p. 10). 5 Teodora Manea, op. cit., p. 35. 6 În studiul "Governmentality", publicat în Graham Burchell, Colin Gordon, Peter
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]