503 matches
-
aștepta, așa că doresc să vii și tu în întâmpinarea mea pentru a stinge și ultimul tăciune ce mai mă arde. Mâinile fetei se înfipseră în umerii tânărului, corpul său se lipi de al iubitului, rămânând într-o nemișcare statuară. Doar zvâcnirile celor două corpuri, ce eliberau din chingi orice energie reținută în timpul cât nu s-au văzut, mai pulsau în mijlocul patului cu cearceafurile mototolite. În liniștea camerei, se puteau auzi bătăile inimilor celor doi îndrăgostiți, goliți de orice urmă de putere
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
sunt tot mai roșcate, când te apropii de mânăstire, muntele este acoperit în întregime de un covor arămiu. La un moment dat în aer frunzele se antrenează într-un joc asemenea unor fluturi de culoare roșiatică. Să fie jocul ultimelor zvâcniri de energie, al bucuriei de a mai exista încă sau al împotrivirii de a cădea pe pământul ce le va acoperi în curând sub pojghița lui de gheață, conducându-le inevitabil spre moarte? Ajungem pe drumul din spatele mânăstirii, coloritul merilor
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
albe creste Lângă tăcerea plânsului de miei. Să mă alinți cu roua dimineții, Când din pocalul primăverii curg Cuvintele ce le-au țesut poeții, Sub umbrele durerii, în amurg. Din când în când să mă săruți pe frunte, Să simt zvâcnirea clipei de apoi Și curcubeul să rămână punte Spre lumea-n care mergem amândoi. MĂRUL VERDE Ne vindem trăirile pe visuri și iluzii, Ne cântărim conștiința la margine de drum, Ne injectam în vene reci lacrimi, nu perfuzii Și ne
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
la Milano, împătimit de România și limba română, poet, prozator, traducător din română în italiană și din italiană în română. Sub magia cuvântului spațiile parcă se comprimă și cartea Doamnei Ligya Diaconescu ni-i aduce vii în față, ca niște zvâcniri de inteligență și talent, cu gândurile, sentimentele, atitudinile și aspirațiile lor, într-o diversitate de profiluri spirituale individuale, care ca într-un joc de puzzle se îmbină într-un profil spiritual colectiv. Grație Doamnei Ligya Diaconescu, „Antologia scriitorilor români contemporani
ÎN LIMBA ITALIANA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353669_a_354998]
-
Totul acum era doar un vis, o senzație de beatitudine. Opunea instinctual o rezistență ritmată la miscările sale sinuoase. Nu știa dacă visa sau totul era aevea. Când un jet puternic i-a inundat cupa ei neprihănită până atunci și zvâcnirile lui Cristian ai cărui mușchi fesieri se încordaseră de puteai să înfigi un ac fără să simtă durerea, în tot trupul Andradei se instală liniștea. Era fericită cum nu a mai fost niciodată. A trăit extazul, a trăit nemurirea. Doamne
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
culorilor, vor folosi culorile doar în combinație cu alte cuvinte din natură sau din viață, dând naștere, astfel, la emoții și sentimente. Spre exemplificare, străinul deschide cartea și citește câteva versuri: Doar cuvinte mii de cuvinte albastre acoperă trupul alb zvâcnirile din timpurile plecate Nori plutitori în maci roșii abstracte figuri însetate lalele în muzica albinelor brațele cuprind sunetul din noi un fluture pe flori Dimineața ademenește cântecul ciocărliilor se așează munții în reflecție cenușie verdele de brazi dilată clipele măreția
ORAŞUL AMESTECAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357415_a_358744]
-
luminișuri cu putință și în cele mai haotice complicații. Cu o trezvie lăuntrică mereu gata, cu simțul grav al existenței, cu înfocate strigări de rugăciuni, cu voință nezdruncinată de a rămâne credincios Marii Iubiri, cu smulgeri din foc și cu zvâcniri de duh ce conferă bucurie îngerilor și cinstesc omenirea, mirenii au izbutit și izbutesc zilnic în felul lor cu Darul Duhului - acolo, la postul de încredere din lume, unde i-a rânduit pronia, să rezolve grozavul paradox evanghelic: a fi
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
o fac, veți fi fericiți?! Bărbații încremeniră. Nebuna de străină înfrunta moartea cu bună știință, cocoțată pe maldrădul de dinamită, trotil și muniție sofisticată, se războia, nu cu ei, cu o cilvilizație. Își căuta moartea cu lumânarea.” Cu o ultimă zvâcnire, cadâna de până atunci, cea care trăise în serai, la mâna unui bărbat, depersonalizată, la concurență cu alte femei, îi înfruntă acum, pe bărbați, chiar cu prețul vieții. Războiul este un dat al bărbaților. Ei se pun în slujba lui
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
mine, cât mai aproape! Gata, nu mai pot, sunt toată a ta! Iubește-mă cum știi tu mai bine! Nu-mi mai puteam controla simțurile, gândurile mi se învălmășeau în cap. Eram în transă, atât eu, cât și ea... O zvâcnire a pornit din amândoi și un fluid cald a umplut cavitatea atât de dornică de a îmbrățișa tăria voinicului. Câteva clipe nici n-am știut ce s-a întâmplat cu noi. Nu ne-a mai interesat dacă prin zonă a
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
iar ea radia de plăcere și bucurie că a trecut peste acest hop atât de ușor. Nu mai percepea aproape nicio durere și se dăruia cu toată voluptatea actului în plină desfășurare, transformând senzațiile de durere într-o deosebită plăcere. Zvâcniri ale trupului ei mă vesteau că încearcă noi senzații, că este în preajma exploziei. Ochii i se închiseseră pe jumătate și clipeau nervos. Striga fără să vrea... “Acum, acum, da, da, aah ce bine este, iubește-mă, strânge-mă în brațe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
chitare...cu plânset de corzi, cu țipăt de note curgând speriate, în suspin de clarinet și gemet de chitară...Dar jocurile?..hore și sârbe, bătute și săltate, lente și învârtite, în unduiri de șolduri și frângeri de trupuri, tropote și zvâcniri de corpuri în revărsarea tainicelor dorințe, iureș năprasnic de trupuri în salturi amețitoare, ritmuri de șolduri în ropot de tobe, cu chemări ascunse, misterioase...toate...toate, exprimând tainica vrajă a dragostei. Acum toți învățaseră de la Mărțișor și Primăvara ce este
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
la Milano, împătimit de România și limba română, poet, prozator, traducător din română în italiană și din italiană în română. Sub magia cuvântului spațiile parcă se comprimă și cartea doamnei Ligya Diaconescu ni-i aduce vii în față, ca niște zvâcniri de inteligență și talent, cu gândurile, sentimentele, atitudinile și aspirațiile lor, într-o diversitate de profiluri spirituale individuale, care ca într-un joc de puzzle se îmbină într-un profil spiritual colectiv. Grație Doamnei Ligya Diaconescu, „Antologia scriitorilor români contemporani
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME.STARPRESS 2014, COORD LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360280_a_361609]
-
să ne bucurăm că am ajuns aici, și să ne felicităm cu căldură toți septuagenarii. Să vă fie clar că, dacă sexagenarul mai are ceva în comun cu sex-ul prin cele trei litere, la septuagenar s-a cam terminat...Zvâcnirea nu mai e o regulă, ci devine o « întâmplare fericită »...Mai sunt și excepții, ca de pildă Berlusconi, verișorul meu Sandu de foarte curând septuagenar, Florin , etc... Septuagenarele, mai ales cele singure, rămân însă în mare pericol, putând fi violate
AUREL CHIRA-SEPTUAGENAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360557_a_361886]
-
strop din viața veșnică/ sărutînd valurile,/ vîntul.”( Un éclair d’éternité) Melancolia copleșitoare, spleenul domină atmosfera din „Sfinți efemeri”. În „Proba îndurării” tristețea reprezintă de fapt concluzia afectivă a luptei epuizante și inutile pentru a anihila predestinarea. Aporia tristeții este zvâcnirea unui suflet contrariat care a râvnit iubirea, care a consumat dorința în tăcere și care șfârșește dominat de viclenia trudei zadarnice. Este o confesiune despre forța de a rezista ancorat în propria existență. Ecoul singurătății transpare încă din titlul oximoronic
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > CREDINȚA Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 660 din 21 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Aș începe această zvâcnire scriitoricească cu o afirmație considerată în zilele noastre cel puțin îndrăzneață, mai ales acum, când viteza de reacție a cititorilor este atât de greoaie, nu prin prisma iuțelii, cât mai ales prin prisma lipsei de apetență pentru literatură, fiindcă puțini
CREDINŢA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359859_a_361188]
-
în veșted balans Cu preșuri de aur ne-așteaptă la bal ............................................ Virtuozitatea poetului de a crea imagini fastuoase, luxuriante se manifestă în câteva piese din volumul „Iarnă erotică”, care nu sunt altceva decât imense metafore: Leagănul de unde în orgie/ cu zvâcniri de sfere în lagună/ vulturi negri sperie în lună/ pe deschise răni cu masca vie. (Fântână) În poezia lui erotică există o acumulare de elemente vegetale, idila sau declarația de dragoste plasându-se totdeauna într-un cadru fabulos: Și vântul
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
victimă și călău în filmul românesc “Oglinda” (acolo unde moartea își făcea brusc cunoscut chipul prin țeava revolverului înfipt în ceafa victimei - deținutul Lucrețiu Pătrășcanu - de către ucigașul sovietic de serviciu, holbat cu lăcomie perversă la propria lui victimă), o ultimă zvâcnire cinematografică de o tulburătoare echivalență cu imaginea generală a societății schimbate cu forța azi, simbol marcant al raptusului dintre două lumi, una lichidând-o completamente, practic, pe cealaltă, dacă se abordează problema din perspectivă axiologică, două sfere vizibil noninteracționabile, ce
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
recuperase. Cum tata era plecat, mi-a înmânat mie o securice, m-a trimis la lemnar să tai pasărea cu aripi franțe. Știam cum se face dar... cum să o fac? Tremuram tot, simțeam toporelul greu în mână firava, simțeam zvâcnirea sângelui, bătaia inimii porumbelului în cealaltă mână. A fost ultima dată când m-am simțit Stăpân. Aveam într-o mână pacea rănită, securea războiului în cealaltă. Cand un prădător frânge aripile păcii, un Stăpân o ucide și-o face ciulama
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
el caută cunoașterea aflată ,, Templul/ măreției cuvintelor/ înafara timpului/ înafara temeliei/ materiei” (p. 108). Poetul este conștient că doar cunoașterea divină este infinită: ,,De-aș mai ști că umbra veacului/ pe care merg/ izvorăște din munții/ arși în ascuns/ sub zvâcnirile/ de copite/ aruncându-mi înapoi/ urmele” (p. 120). Partea a doua, CRUCEA SHEPIROTHICĂ, constituie o meditație despre filosofia creștină, iar atunci sunt dezbătute teme creștine precum: Dumnezeu Tatăl, creația, omul, Cristos, Biblia. Dumnezeu tatăl este cel care deschide porțile lumii
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
teamă, dar nimeni, din păcate, nu mă mai ia în seamă în noaptea neagră și-n cumplitul ger. Perseu Și Hermes și Athena m-au ajutat să scap de a Gorgonei groaznică privire. Zărindu-i în scut chipul, a sabiei zvâcnire i-a retezat îngrozitorul cap. Frumoasa Andromeda pe loc m-a fermecat, însă era de stâncă-nlănțuită. Scoțând capul Medusei, privirea ei cumplită l-a împietrit pe monstru-nfometat. La fel și pe Danae-am salvat-o de-un tiran care voia-n
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340996_a_342325]
-
aștepta, așa că doresc să vii și tu în întâmpinarea mea pentru a stinge și ultimul tăciune ce mai mă arde. Mâinile fetei se înfipseră în umerii tânărului, corpul său se lipi de al iubitului, rămânând într-o nemișcare statuară. Doar zvâcnirile celor două corpuri, ce eliberau din chingi orice energie reținută în timpul cât nu s-au văzut, mai pulsau în mijlocul patului cu cearceafurile mototolite. În liniștea camerei, se puteau auzi bătăile inimilor celor doi îndrăgostiți, goliți de orice urmă de putere
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]
-
cu tărie cearceaful mototolit de trupurile cuprinse de pasiune și înfrigurare. Gloria a mai apucat să scoată un țipăt de descătușare când a simțit că a fost inundată de un lichid fierbinte întâmpinat cu aceeași intensitate a orgasmului său. Doar zvâcnirile celor două trupuri aflate în agonie mai aminteau de faptul că între ele s-au dat lupte pline de pasiune și de trăiri interioare. Amândoi au rămas inerți unul lângă celălalt. - Mulțumesc, Gloria. Ai fost fenomenală. Ești o femeie fantastică
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
unite ca într-un singur corp pentru eternitate nu mai aveau puterea și răbdarea necesară s-o facă. Implozia se declanșă cu toată intensitatea de care era capabilă, în cavitatea ascunsă de finețea mătăsoasă, devastată de lichidul ce inunda în zvâcniri cutremurătoare fierbințeala locașului așa de primitor și atât de frământat de flăcău, ascuns între șoldurile frumos proporționate ale tinerei sale iubite. - Ai fost fantastic, Mircea! Mulțumesc, armăsarule! Ah, vino să te sărut dulce! Cât de mult te iubesc, spuse a
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
melodia asta. Sigur e un plagiat. Investigația lui muzicală este întreruptă de apariția sau, reapariția lui Fane: - A plecat bou' ăla, mă? - Zburdă! - Bun! Ține-l așa toată ziua cât sunt la el acasă cu nevastă-sa ... Ah! Abia aștept zvâcnirile dragostei. Hai, c-am plecat! Sunt așteptat de regină. - Și comisionul meu? - Ți-l dă blegu' ăla. Mâine schimbăm fenta și-mi trag și eu comision de șahist ... Vezi să nu cheltui banii pe prostii! Răspunsul lui Titi veni scurt
ŞAH – PAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342140_a_343469]
-
direct prin balcon. Prima greșeală. A călcat cu piciorul stâng într-un bidon cu varză acră.**** Spintecând cu raza lanternei bezna de la locul ispravei, constată cu groază că a nimerit prost. Într-adevăr, piciorul stâng era. Scutură zeama puturoasă prin zvâcniri de picior și intră în imobil înjurând cu mâna la nas. A doua greșeală. A uitat să deschidă ușa la balcon. Stinse rapid lanterna pentru a nu fi descoperit când va urla de durere. Ghinion cu noroc. Capul greu încercat
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]