270 matches
-
dimensiuni și prin țelurile esențiale ale prezentului, formulate de Secretarul General al Partidului și care-și găsesc materializarea în construcția țării.“ (Săptămîna, 26 ianuarie 1978) GORUNESCU Valeriu „Partid, cărarea noastră și-a păcii chezășie. Sunt umbrele-alungate și ochii s-au zvântat. De mult vânjoase mlade noian țășnesc din glie. Fă tu să nu rămână nimic nerăzbunat, Partid, cărarea noastră și-a păcii chezășie!“ („Desferecare“, Familia, decembrie 1972) GRAUR Al. „Poporul român, o vreme uimit și umilit de vehemența și deșertăciunea vorbelor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mijloacelor de producție, ca bază a noii orânduiri, a progresului economic și social al României. Realitatea fundamentală a societății noastre, proprietatea socialistă, condiționează toate aspectele vieții economice și sociale.“ („Problematica proprietății socialiste“, Tribuna, 10 noiembrie 1988) RACHICI Dim., scriitor „Poporu-și zvântă lacrima, lucid Își scoate morții, calm, de sub ruine Și-unit de forța ce-o numim Partid Urcă spre sine, și mai mult spre sine!“ (Scînteia, 12 martie 1977) „În anul celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sfârșitul anului, sau până la 26 ianuarie 1990, că eu aș întineri cu 20 de ani."? Generalul zice că i-ar fi răspuns:”Tovarășe Președinte, în clădire, sunt instalate peste 3000 de compresoare și reșouri, pentru a se putea lucra și zvânta puțin pereții. Este imposibil să poată fi terminată această lucrare, dar vă promit în mod solemn, pe onoarea mea de general, că pe 23 august 1990, va fi terminată și veți putea să-i faceți inaugurarea în mod sigur”. Se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Bobo, c-ai cam exagerat, ca s-o pui pe jar pe Clara și să-i stârnești imaginația? mitraliază Eduard, întorcându-și privirea de la mine și aruncând-o la fel de întunecată înspre fratele lui. Bobo ne privește mut, continuând să-și zvânte părul ud. Tace și ne privește când pe unul, când pe celălalt, încercând par că să priceapă ce se petrece, de fapt, în sufragerie. Apoi pleoa pele grele îi acoperă cu totul ochii. — Cred c-am e-xa-ge-rat, scandează el într-
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
hilar Încât nu mi-am putut reține un surâs. — Îți mărturisesc că nu prea am mai urmărit ce se Întâmplă, am spus eu stingând țigara În scrumiera de pe noptieră și desfăcându-mi părul din turban ca să-l las să se zvânte. Cred că e mai bine ca fiecare să se ocupe de războaiele lui. mai ales când nu Înțelege nimic din ale altora. — Dar eu Înțeleg ! strigă el agitând USB drive-ul În mână. Tocmai asta Încerc să-ți explic ! — SĂ fii
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
tot timpul. A doua zi, când veneau prietenii săi, n-avea să se poată juca iarăși cu ei, Își spuse el amărât. Iar când veniră În sfârșit, văzând că era pedepsit, fugiră. — Dezlegați-mă! le strigă el. De nu, vă zvânt În bătaie! Pelerinii vârstnici și țărăncile care urcau până la templu râdeau de el: — Ia te uită, asta nu cumva e o maimuță? La un moment dat, fu Îndeajuns de calm ca să bombănea În sinea lui: — V-arăt eu vouă. Trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
cel mai reușit, foarte admirat încă de la apariția într-o revistă, rămâne Scurtă despărțire : „Vă las în valea acestei scurte plângeri,- / Orice sfârșit vestește-un început,-/ Mă duc eu primul - sunt mai priceput, / Să pun din vreme șeile pe îngeri. Zvântați cu zâmbet aripile plânse, / V-aștept la grajdurile de smarald,- / Nu vă grăbiți, d-abia-i amiază și cald / Și eu v-aștept și chingile sunt strânse. // Când veți veni-n amurg sub înserare / Vom călări frumoși prin elizeu, / În cavalcadă, pân-la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
și azi treizeci și cinci de bani bătrânului fost prizonier din luptele războiului cu turcii. Se va fi gândit el la câți copii de-ai noștri și de-ai lor au rămas fără tată din război, când, așezându-mă pe o margine zvântată de trotuar, după ploaie, își șterse cu mâneca nădușeala frunții și-mi spuse: - Cuminte, bre!... și du-te acasă, bre!...? - Îți sînt dator treizeci și cinci de bani, Ali, bre!... Și de atunci până azi, am ajuns cărturar, bre! și hoge, bre
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
ies din bezna periferiei/ cu furioase inscripții pictate în timpul nopții/ cînd spre gările de triaj se strecoară frustrații suburbiilor/ să-și tatueze pe uși numele și uimirea/ de a se vedea în chiar ciclonul uitării acolo unde/ a fi se zvîntă extrem de repede și devine a fi fost/ ( ...) tags/ pe crusta zidurilor citite numai de ochii orbilor/ și un fel ghemuit de a zgîndări inutilitatea/ cînd fără-de-perechea se izbește de propriul ei umăr/ în singurătatea lumii Dasein/ al foburgurilor și sictir
Un olimpian al angoaselor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13707_a_15032]
-
războiului civil. Filmul urmărește declinul lui, căderile psihice, tristețea unui om care nu-și mai află locul și liniștea, ucigîndu-și o parte din foștii tovarăși de teama ca aceștia să nu-l denunțe pentru recompensa generoasă a autorităților, cel care zvîntă în bătaie un copil ca apoi să izbucnească în lacrimi, cel care se mișcă asemeni unei stafii, mereu într-o veghe mohorîtă. Regizorul a reușit să creeze suspansul la nivelul dialogului, punctat de tăceri aiuritoare înlocuite gesturi nervoase, o altă
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
În cercul cerului, străvechi, nici chiar pămîntul nu-i mai tînăr decît norii". Din joaca asta, Petru Creția scrie o carte de vreme a fiecărei stări, de poeme într-un vers, însemnări statornicite și fugare, precum spumele cerului. Ca rufele zvîntate pe o sfoară, așa miros, pesemne, norii. Sau ca cele lăsate să înghețe, iarna, la vînt. Ori a rouă picată pe țesături. A brume de toamnă, smicurate, violete. Vertijele lor țin dîrele anotimpurilor. Dacă vrei să le urmărești, cu simțul
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
la el, iar coaja la prostime. Iar hoții lui se pricopseau cu titluri înalte, Purtau veșminte de nobili și peruci Pline de cârlionți și bucle, Să te ferească Domnul, să ajungi să le usuci. Peruci la fel ca mieii abia zvântați în paie, Abia ieșiți din pântece de oaie. Câți trâmbițași în soldă? Câte straie Cenușa s-o preschimbe-n vâlvătaie? Si câte vârfurile de pumnal, în păsările proaste de pe punte? Visând la resturi, la festinul de firimituri, Când ziua va
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
expresii imposibile, serii de cuvinte ce zgârie urechea ca o navetă cu sticle goale târâtă pe asfalt. Să începem cu un fragment mai consistent din secvența inept intitulată Măgărița și alte coarne de melc: "este un fel de a-ți zvânta firea la încercări și de a nu lăsa ca scorojeala să mănânce din tine, este un fel de a fi atotștiutor în granițele propriei neînțelegeri și de a ieși din inconștientul tău ca dintr-o biserică încălzită la soare într-
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
a fetei ce se știe admirată și dorită, a dat numai pentru mine delicata reprezentație intimă a spălării cosiței solare în undele sărate, apoi a împrumutat inconștient cele mai statuare poziții iscate de dalta lui Canova pentru a și-o zvânta. Deși cu stomacul țiuind a gol și protestatar, nu ne mai venea să plecăm. Spre seară târziu, răzbită, colega ei ne-a lăsat singuri-singurei pe plaja de-acum pustie, să privim în ochiul ciclopic, sângeriu, al soarelui apunând peste o
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
Și deopotrivă În lucruri fără noimă, Aruncate, Simțurile supuse, Cristaline după atîta Postit, Respiratul împreună Înaintea începerii Oratoriului. Aerul unei anume Sfințenii Greu de înțeles Trec prin buchete Înainte de a se Învolbura În glasuri. Săptămîni de scorțișoară, Luni ce se zvîntă la soare Cu pete încă ușor de recunoscut: Zmeura, laptele, Plecările copiilor, Ani cu anotimpuri statornice Vanilie, jocul în iaz, Păpădiile Și în cele din urmă, Cruciadele lor, Tropotul ce se îndepărtează Clipă de clipă, Vederi prin sîngele meu, Punte
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
Tîmple, Ori degete, Ori un genunchi, Ori pînda mișcată De începutul toamnei. *** În așteptarea unui semn... Ghitara așezată pe genunchi, Nisip răscolit de umbra ei, Mîna care se strînge Pe un nod Ca pe închizătoarea Unei rochii, Sudoarea ce se zvîntă Pe o tîmplă (Cealaltă rămîne În umbră, Nelămurită, Poate nervoasă...) O pată ca un sîmbure De rodie Pe încheietură, ( Un loc pentru numele Cîndva iubit) O pereche de sălbăticiuni Trecînd pe dinaintea Cîntecului Atît de apropiate Încît le-a lovi Pe
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
scrisă prin aplicarea unei sugative. În Poetul își usucă poeziile (cuprins în Cotidiene, 1986), sugativa devine principiu cosmic, aplicabil unui obiect-ființă (lemnul), unui fenomen meteorologic (vântul pe boltă), unei părți din trupul animal sau uman (osul în țărână), de vreme ce el zvântă cerneala din versuri : Poetul își usucă poeziile/ cu-aceeași sugativă ieftină cu care se usucă / lemnul în păduri vântul pe boltă osul în țărână. Două scurte arte poetice, diferite în conținutul lor, stau față-n față la paginile 434 și
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
mai mi-e frică. Nici de măcelarul ovrei. Nici de comicul ce sare pe cap,/ redingotă și ochi răsuciți...“. Procesul normal de maturizare aduce distanțare de „serile acelea putrede de august“ (Palinodie), încărcate de vetust balast melancolic („Inima s-a zvântat de atunci“), zările se deschid altor zodii, spre sinceritățile pe cât de brutal legate de trup pe atât de înalt purificatoare pentru spiritul dominant din Țara fetelor. Perimetrul noilor revelații nu se lasă cucerit fără perseverența mai multor ani. Totuși, jaloanele
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
de război se despletește-ndelung în ochiuri ale apei se piaptănă sub luceafărul de dimineață asemeni unei sălcii îndrăgostită de apă își desfiră părul în valuri îl clătește cu leșie, cu metale și pulberi de lumină și părul i se zvîntă la trecerea nourilor și se varsă, pe furtună, din cununa de la marginea patului drept în calea robilor (în 19 ale iernii dintotdeauna) ziua aceea așteaptă-mă-n iarnă: eonul e-afară îmi bate la geamuri, se-ndură de noi așteaptă
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
și ploile de primăvară ("rasputița") au împiedicat organizarea oricărui atac amplu în lunile aprilie și mai. Cu excepția bombardamentelor de artilerie și a bombardamentelor și recunoașterii aeriene, orice altă activitate a încetat. În luna mai însă, pământul a început să se zvânte. Govorov a avut răgazul necesar să-și întărească forțele, în special flancul sudic, în vederea unui atac împotriva orașului Dolgaia Niva, apărat de voluntarii danezi din regimentul "Danmark" al diviziei "Nordland". Pe 7 iunie, sute de tunuri sovietice au atacat frontul
Bătălia pentru capul de pod de la Narva () [Corola-website/Science/312032_a_313361]
-
pe dată, lingușitor, tălpile - limbi uriașe, reci, foșnitoare ale unui trup lichid incomensurabil, plin de misterioase făpturi alunecoase, părelnice („clopote verzi” auzea-vedea Poetul)... Te retragi după un timp din îmbrățișarea apei ca să te predai soarelui. Nici nu apuci să-ți zvînți trupul, că te și potopesc jegos aceleași zoaie „muzicale” azvîrlite fără milă din difuzoarele pe care, în euforia clipei regăsirii mării, nu le acordaseși atenție... Revii scîrbit în orașul natal, în cartierul unde locuiești de 30 de ani: te-așteaptă
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
de la un profesor ieșit de mult la pensie, cine fusese de fapt acest Nicolae Dudescu. Cică un învățător activ prin anii cincizeci, într-o comună limitrofă a Piteștiului, se spune că de felul lui cam nevropat: bătea copiii de-i zvînta, posedat se pare de un har pedagogic sărit din normă, grație căruia s-a ales cu titlul de învățător emerit, ajungînd un soi de personalitate anonimă a învățămîntului românesc, cu numele pe firma școlii unde-și făcea deacum veacul Diavolul
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
împingea cană cu iarba a tatălui meu/ pe masa goală pînă aproape de ușă/ în colțul unde aștepta jilțul stricat și umbrela pătrată/ ale străinului//pe seară mama strîngea rufele de pe frînghie/ lasă peste noapte vreo cămașă mai groasă/ să se zvînte și cînd ieșea luna/ cu un buzunar în întuneric și altul în lumina/ cămașă tatălui meu capătă puterea/ pe care n-o avusese în timpul zilei// iarnă mergeam la școală cu mănuși de lină/ pe care le uităm prin arbori/ mîinile
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
un timp sub vișin mirosindu-i aroma amăruie. L-am scuturat un pic ca pe un pomuleț nins. Nici o petala nu căzu de pe el. florile aveau aspectul unui lucru aritzanal, bine executat sau aerul unui tablou a cărui pictură se zvîntase de tot. Atunci, m-am întors pe-o rina, privind așezările din vale, mi-am scos carnețelul din buzunar și pe prima lui pagina, neînceputa, am scris cu litere de tipar că pe un ittlu definitiv: VIȘINE PENTRU MINERI. * * * La
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
răspunzi?... când întreb?... De unde ați luat obiceiu’ ăsta? prost?... Rareș: (Umple paharele.) - Le sorb aici... în fața matale. Și tata... le prinde... Dincolo. Dacă nu-i pe teren... D-zeu să- l ierte... Că-i plăceau... deplasările... (Se pregătește să-l „zvânte”.) Ana: - Stai!... Ce faci?!... Rareș: - Pentru sufletu’ lu tata... Ana: - A lu’ soacră-ta, poate. Aspiră- i aroma, istețule!... E ca femeia... Stai!... să închinăm! Rareș: - Ce să facem?!... Ana: - Ești prost sau te prefaci? (Nervoasă, se ridică în șezut
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]