648 matches
-
University Press, Cambridge, 2006. John Rogers SEARLE (n. 1932), profesor american de filozofie și filozofia limbajului, la Universitatea Berkeley din California, specialist în pragmatică. Continuă cercetările profesorului său, J. L. Austin, prin rafinarea teoriei actelor de vorbire, actele ilocuționare fiind puse în relație cu conceptul "intenționalitate". Lucrări de referință: Speech Acts. An Essay in the Philosophy of Language, Cambridge University Press, Cambridge, 1969; Intentionality. An Essay in the Philosophy of Mind, Cambridge University Press, Cambridge, England, 1983; Minds, Brains and Science, Harvard University
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acțiune, relație, reacție, cauzalitate, realitate, actualitate sau factualitate. Nivelul meta-metaformei: conectori între metaforme deja existente și abstracțiuni. Trebuie activate moduri culturale specifice, care implică, prin referință, indexicalitatea. Terțitatea: "modul de a fi a ceea ce este așa cum este prin faptul că pune în relație reciprocă un secund și un terț" (8.328). Se manifestă prin reprezentare, gândire, ordine și unitate. Nivelul metasimbolurilor: mărci ale unui trecut istoric cultural, guvernat de convenții. I.1.a. O gramatică semiotica spațială Această necesară interdependenta dintre cele trei
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
timp, a avut beneficii mai stabile și durabile. Noi nu cunoaștem semnele proeminente ale percepției mișcării și ignorăm aducerea lor în atenția observației. Trebuie să observăm metodele pentru a măsura într-o manieră indispensabilă reprezentarea cognitivă și pentru a o pune în relație cu comportamentul motor care este fondat pe ea, așa cum Carol și Bondera (1985) au făcut-o. Rezultatele studiului lor se corelează cu comportamentul motor care fusese învățat prin observație. Teste de acest gen sunt un mijloc de evaluare a ipotezei
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
să devină modalitatea principală de selecție. În lucrarea sa, L’inegalite de chance, Raymond Boudon elaborează o teorie explicativă a inegalității șanselor școlare. Provocarea pe care Boudon o lansează sociologiei educației este aceea de a elabora o teorie care să pună în relație inegalitatea oportunităților educaționale cu inegalitatea oportunităților sociale. Boudon definește inegalitatea oportunităților educaționale ca „diferențele în nivelul de educație dobândit care se datorează originii sociale” (Boudon, 1973, p. XI). Inegalitatea oportunităților sociale este, prin urmare, definită ca diferența de realizare socială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Vom spune că mișcările pe care le face sînt legate, că s-a creat în creierul său un mecanism care face ca fiecare să o determine automat pe următoarea? Fără îndoială. Dar trebuie explicată tocmai apariția acestui mecanism. El trebuie pus în relație cu cauza sa, una externă, și anume sistemul de semne fixat de grup pe hîrtie. Avem o tăbliță de ceară pe care a fost gravat un șir de litere și cuvinte. Ea reproduce în adîncime ceea ce caracterele prezentau în relief
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care însă nu s-au format spontan. Pentru ca acestea să apară, nu este de ajuns ca muzicianul să fie lăsat izolat, iar asupra lui să acționeze zgomotele și sunetele naturii. În realitate, pentru a explica aceste dispozitive cerebrale, ele trebuie puse în relație cu mecanisme corespondente, simetrice sau complementare, care funcționează în alte creiere, la alți oameni. Mai mult, o asemenea corespondență nu poate fi realizată decît dacă se stabilește un acord între acești oameni: dar un astfel de acord presupune crearea convențională
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
toponimelor dintr-un orizont spațial în jurul unor nume „dominante“, cel mai frecvent hidronime (nume de ape), oronime (nume de munți) sau oiconime (nume de localități). Centrul polarizator devine nucleul cîmpului toponimic, iar celelalte nume componente ale cîmpului sunt toponime secundare, puse în relație de subordonare (diferențiere, extensie, polarizare, restricție, substituție) prin diferite modalități (determinanți, delimitatori lexicali, elemente derivative), ca părți ale complexului geografic denominativ. Concepția aceasta este fundamentată de școala toponimică ieșeană (condusă de Dragoș Moldovanu) în vederea structurării lexicografice a numelor de locuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
rîndunelele să se înmulțească pînă la nouă, cifră simbolică, apoi să se întoarcă perechi roditoare. Evocarea eroului hitit (Telepinus) în context carpatic o punem pe seama conviețuirii mitului, a corespondențelor de gesturi simbolice, a migrațiilor posibile pe planul imaginarului. Acestea se pun în relație și cu privire la Miorița, sub două aspecte: a). migrația de semne și de imagini cunoaște un statut comun mai multor sectoare ale culturii mitice, inclusiv transhumanța de tip mioritic; b). Compararea textelor ne arată nu numai întinderea, dar și granițele posibile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cosmogonie, Dumnezeu, înainte de a deveni „cel ce sunt”, pare a „conlucra” cu Diavolul. Pe asemenea căi, negativul (și moartea) cunoaște o serie întreagă de înțelesuri, decriptate de Eliade (și nu numai) în multe dintre lucrările sale. Există o moarte creatoare, pusă în relație cu miturile active, resurecționale ale vegetației și cu familia de arhetipuri, de asemenea „constructive”, din sistemul imaginarului: apa, femeia, șarpele, calul, luna. Moartea mai poate fi adevărată și reală, cînd îndeplinește un rost; spre deosebire de moartea banală, comună. Omul ales, eroul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
situații, locuri, intervenții orale, verificare a consemnelor etc.); - să ajute elevii să ia cunoștință de constrângerile și resursele proprii diferitelor activități; - să profite de pe urma greșelilor și reușitelor elevilor. 3. Să analizeze o situație de învățare, adică: 5 5 7 - să pună în relație diferitele aspecte ale unei situații de învățare, în special rezultatele obținute și comportamentul elevilor cu proiectul și datele de plecare; - să-și măsoare eficacitate acțiunii și să țină cont de ea la conceperea și planificarea secvențelor viitoare. III. Competențe legate
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
expuse și, practic, deloc cu angajații. Aceștia nu opereză nici o tranzacție financiară. O vastă categorie de acte sociale se deschide astfel analizei și reclamă o anume formă de codificare, fără a fi necesar și nici cu adevarat posibil să le punem în relație cu activitățile de vînzare ale personalului. Observația clienților, scăpînd oricărui control, orientează analiza spre cultură și comportamentul subiecților". Semnificația acestei vaste clase de comportamente poate ridica numeroase întrebări, pe care le înscriu în dreptul fiecărei note: Cine sînt vizitatorii? Sînt bărbați
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
rural cere o cunoaștere adecvată, cere re-cunoașterea situației în care se află, a punctelor tari și a celor slabe, a amenințărilor și oportunităților. Satele identifică și combină resurse și competențe disponibile. Inventarierea se face cu scopul de a structura și pune în relație resurse fizice, competențe relaționale, informaționale pentru conturarea unei politici de dezvoltare. Putem formula ipoteza că existența (sau inexistența) unor rețele de relații între actorii teritoriului local poate fi un motor sau o frână în calea construcției, deconstrucției sau reconstrucției acestuia
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
emic (dinăuntru) sau antropologiei culturale (C care lămurește aria noțiunii de "cultură" și funcționalitatea acesteia), ci este necesară o sinteză interdisciplinară care aduce laolaltă toate aceste perspective. Printr-un asemenea demers se aprofundează considerabil și diagnozele mai evoluate precedente, care puneau în relație teritorii conceptuale și metodologice construite la granița dintre abordările standard, precum psihologia culturală (la granița dintre antropologia culturală și psihologie, P-C), psihologia organizațională (psihologie gestionarea organizațiilor, P-O), sociologia organizațională (investigarea psihosocială a organizațiilor sociologie, O S), sociologia culturală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
grupului trăiesc sentimentul că toți membrii grupului sînt egali simbolic; și colectivismul vertical: pune accentul pe structura ierarhică a societății și pe relațiile mai distante, caracterizînd o situație în care indivizii sînt parte a societății și acceptă inegalitățile sociale. Autorii pun în relație aceste dimensiuni cu două dimensiuni ale individualismului: individualismul orizontal descrie o situație socială cu distanțe sociale minime și o relație ierarhică slabă, tendință la autonomie combinată cu idealul de egalitate socială; individualismul vertical este prezentat ca o înclinație spre favorizarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mod firesc considerată "obscenă": Dincolo de practica la care trimite, obscenitatea cere martori, o prezență exterioară pretinsă, o exhibiție, un fel de regie menită să facă deosebită perceperea ei de către o privire din afară, invitată, desigur, dar rămânând străină. Ea trebuie pusă în relație cu teatrul, de care, prin multe aspecte, chiar ține". J.-M. Goulemot, "Prefață" la Cahiers d'histoire culturelle, nr. 5, p. 5. Mai exact, pornografia, după C.-J. Bertrand și A. Baron-Carvais22, înfățișează: ceea ce nu se face în public (relațiile
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
i). Poate exista, de asemenea, un amestec între cele două procedee, dacă naratorul trece de la punctul său de vedere la cel aparținând unuia sau mai multor personaje. De fapt, trebuie avut în vedere, într-un text dat, ansamblul parametrilor care pun în relație situația de enunțare cu scena reprezentată. Trebuie evaluate două dimensiuni: dimensiunea referențială și dimensiunea modală a textului. Când este abordată dimensiunea referențială, se observă mai ales dacă naratorul este un actor, dacă procedeele reprezentate se petrec în același timp cu
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
e vorba de un roman sau de un blog. Suporturile fotografice sau audiovizuale îi impun consumatorului un spectacol efectiv, în vreme ce într-un text pornografic, oricât de puțin elaborat ar fi el, cititorului îi revine misiunea de a-și construi reprezentările punând în relație semnele verbale și propriul său imaginar. Alături de P. Baudry, putem considera chiar că imaginea pornografică pe care o instaurează audiovizualul contemporan este de cu totul altă natură decât activitatea fantasmatică: "sexul în imagini posedă, în ceea ce-l privește, o putere
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
întreprinderilor dintr-o ramură, semnate de patronat și lucrători; pe plan profesional, prin acordurile interprofesionale. Spre deosebire de liberalismul tradițional, acordul încheiat: nu este definitiv, ci temporar; el consacră un raport de forțe de moment și instaurează o pauză în lupta socială; pune în relație nu conducerea și un salariat izolat, ci conducerea (sau organizația profesională din care face parte) și sindicatul, forța organizată a salariaților regrupați. 0 dată cu faza contractuală, politica de personal nu mai este elaborată unilateral de conducerea întreprinderii, ci în legătură cu
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
față de sfera de referință (p. 3). Acest demers apare la intersecția cercetărilor referitoare la opinia publică și la mecanismele ei de formare, cu cele consacrate fericirii. Întrebările pe care încerc să le explorez se situează în această arie, căutând să pună în relație conținutul acestor filozofii personale cu starea de fapt din România contemporană, pe de o parte, și cu experiența personală a celor care le avansează, pe de altă parte. Limite metodologice O primă limită metodologică a acestui studiu se referă la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de stabilitate, ar fi putut gestiona conflictele apărute. Interesante sunt și concluziile unei anchete guvernamentale realizate în Franța, în perioada 1976-1977 (caz prezentat în Mihăilescu, 2003, 134), al cărei scop a fost înțelegerea și reducerea fenomenului infracțional. Astfel, au fost puse în relație mai multe variabile încercându-se stabilirea unor raporturi sau condiționări între ele. La nivel individual, ele s-au referit la tradițiile istorice ale socializării individului (familie extinsă sau restrânsă), acțiunea mijloacelor de comunicare în masă, caracteristicile biologice și psihice ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
identificare a depresiei realizată de mamă la băiatul mic, datorită exteriorizării mai evidente și mai ușor de reperat a tulburărilor de comportament ale acestuia decât ale fetelor (Garrisson, 1992). Ca urmare, o mai mare introspecție și o capacitate de a pune în relație starea sa afectivă interioară și evenimentele exterioare ar explica creșterea frecvenței depresiei resimțită în populația feminină. FACTORI ASOCIAȚI Toate anchetele arată frecvența tulburărilor asociate, în special: - angoasa de separare; - comportamentele antisociale (ceartă, furt, vagabondaj, mai ales la băieți); - consumul de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au părinți separați sau divorțați. Această diferență este semnificativă (p = 0,03). Putem concluziona că în populația care a apelat la consultație, ponderea separării, divorțului parental este cu atât mai importantă cu cât manifestările depresive sunt „minore”. Această constatare trebuie pusă în relație cu observațiile asupra populației generale. Separare parentală și depresie: studii asupra populației generale Referindu-se la populația generală, unii autori consideră că divorțul și separarea parentală sunt factori de risc pentru depresie la adolescență (Kandel și Davies, 1982; Kashani și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se întâmplă aproape întotdeauna deoarece acesta vrea să trăiască... dar altfel, încercând să se separe de o copilărie sau să anuleze o excitație, ambele invadatoare. Nu putem deci descrie o organizare psihopatologică precisă care să poată fi, în mod sistematic, pusă în relație cu tentativa de suicid, chiar dacă există în mod incontestabil direcții de tensiune și axe conflictuale comune pentru diferitele tentative de suicid. Ponderea celor două dimensiuni prevalente, respectiv dimensiunea depresivă, dimensiunea impulsivă, explică diversitatea tablourilor semiologice și psihopatologice subiacente însuși „actului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vii; numerele sunt calea de apropiere de adevărurile divine, numerele sunt un înveliș al ființelor, creaturile provin din Principiul Unu. Numărul este un semn esențial și misterios, cuvântul și numele ating o parte a ființei noastre, aduc un freamăt cosmic, punând în relație unitatea care rezultă din sinteza multiplului. Toate tradițiile mistice fac referiri geometrice, numerele guvernează lumea și, sub variantă filozofică, sub acoperișul academic intră cei care înțeleg valoarea numerelor, jocul, dimensiunea și mărimea fiind principiul esențial al esteticii. Mâinile creează un
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
roluri și funcții au o libertate mai mică sau mai mare de alegere (puteri discreționare). Limitele acestor definiții și teoretizări au permis dezvoltarea unui nou tip de definiții ale corupției: definițiile instituționale. Acest tip de definiție are pretenția de a pune în relație conceptele de corupție sistemică din teoria politică tradițională (Aristotel, Platon) și concepțiile corupției individuale, bazată pe comportament, din actuala teorie politică. Definiția corupției instituționale a apărut din imposibilitatea de a încadra anumite cazuri de corupție politică. Aceste cazuri denotă corupție
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]