638 matches
-
prin conceptul de rol social - care se referă la ceea ce face cineva sau la ceea ce se așteaptă ceilalți ca cineva să facă - și respectiv cel de identitate - adică cine ești în societate. Societățile modernității inițiatoare și ale celei organizate au pus în relație strânsă rolurile și identitatea, rezultând, așa cum spuneam, o matrice rol-identitate cu corespondențe și determinări clare dinspre a fi spre a face și a avea. Diviziunea muncii și specializarea funcțională, clasele sociale și ierarhia de putere și autoritate, ordinea comunitară și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
investească în cercetarea fundamentală. De aceea, după 2000, cercetarea academică a început să se confrunte cu nevoia diversificării surselor de finanțare odată cu orientarea pregnantă spre proiecte de cercetare aplicativă. Pentru a identifica mai clar impactul finanțării asupra dezvoltării universității, să punem în relație instruirea studenților cu cercetarea academică, pe de o parte, și ponderea surselor financiare publice și a celor private, pe de alta. Orientarea dominantă a unui universitar către instruire sau către cercetare este influențată fie de propriile capacități, fie de stimulentele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
similar de la gimnaziul din Erfurt), Etzioni condamnă abdicarea societății americane de la misiunea sa educativă și cheamă la o reintroducere a valorilor ca fundament al educației. Dar poate că esența poziției comunitariste a lui Amitai Etzioni nu e nicăieri mai clar pusă în relație cu o genealogie intelectuală doar implicită în lucrările sale americane ca în succinta Martin Buber und die kommunitarische Idee (Picus Verlag, Viena, colecția Wiener Vorlesungen, 1999). E vorba de un text de 64 de pagini, bazat tot pe o conferință
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
decât aceea de a da socoteală de faptul că ele sunt legi, adică necesare corelații, în opoziție cu generalizările inductive. Considerațiile asupra facultății de judecare transcendentală, formulate în cele două „Introduceri” la Cpj, pot fi citite din această perspectivă. Kant pune în relație această facultate cu un concept al finalității naturii. „Finalitatea naturii” se exprimă în conceperea experienței ca sistem de legi, un sistem care se constituie prin subsumarea unor legi particulare date unor legi mai generale, care însă nu sunt date41. Spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ca prevenția și educația sanitară, medicina tulburărilor fizice sau selecția profesională. În al doilea rând, apar și se dezvoltă trei direcții de studiu privind ontogeneza și evoluția în cursul ciclului de viață a mecanismelor de apărare, care sunt evaluate și puse în relație cu alte strategii adaptative, mai ales cu mecanismele de coping și de degajare. În virtutea importanței lor, aceste direcții de cercetare fac obiectul unor capitole distincte în prima parte a lucrării de față. În al treilea rând, abordările utilizate în studierea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unei analize științifice”. Acest termen a apărut, încă din 1893, în titlul complet al „Comunicării preliminare”, în care Breuer și Freud vorbesc despre mecanismul psihic al fenomenelor isterice. Ulterior, pe măsură ce noțiunea de apărare capătă o formă, Breuer și Freud (1895) pun în relație, pe de o parte, diferitele procedee în care se angajează eul pentru a se elibera de incompatibilitatea cu o anumită reprezentare și, pe de altă parte, diferitele afecțiuni nevrotice. Termenul „mecanism”, asociat conversiei isterice, apare un an mai târziu, în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
A. Freud, termenul „manevre defensive” este utilizat ca sinonim pentru „măsuri defensive”. Această observație atrage două remarce: - manevrele sau măsurile defensive constituie, potrivit lui Sandler, niște procese mai complicate decât mecanismele de apărare. Această precizare este demnă de reținut și trebuie pusă în relație cu diferitele aspecte ce vor fi prezentate în capitolul 6 al lucrării noastre. - un limbaj cu o pronunțată conotație militară este utilizat în acest domeniu în care cuvinte ca apărare, manevră, luptă, incursiune sau contraofensivă revin foarte des, limbaj ilustrat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu anxietatea care creează îndoiala cu privire la posibilitatea de a recupera obiectul pierdut. Bazată pe studierea relațiilor dintre mecanismele de apărare - relații ce implică deopotrivă similitudini și opoziții -, lista lui Plutchik se situează într-un cadru teoretic nou: teoria psihoevoluționistă, care pune în relație apărările eului, stilurile de coping și tulburările de personalitate cu emoțiile de bază, privite ca procese psihobiologice complexe. Examinarea atentă a listelor prezentate în această secțiune a capitolului evidențiază faptul că numărul mecanismelor de apărare tinde să crească. Această constatare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unor interviuri clinice, acest autor constată că, dacă apărările ipohondrice, activismul, formațiunea reacțională, refuzul în fantezie și întoarcerea către propria persoană scad în perioada adolescenței târzii până la vârsta adultă, altruismul, sublimarea, reprimarea și anticiparea cresc. Alți autori au încercat să pună în relație apariția și utilizarea diverselor mecanisme de apărare cu stadiile descrise de mai multe cercetări de psihologia dezvoltării: stadiile dezvoltării eului, așa cum au fost ele determinate de Loevinger (1966), nivelurile de dezvoltare psihosocială descrise de Erikson (1950/1974) sau nivelurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de maturitare ce caracterizează apărările subiecților din cele trei grupuri și, pe de altă parte, datele rezultate din evaluările privind sănătatea mentală, maturitatea psihosocială și capacitatea de a munci și de a iubi a subiecților în chestiune. Mai precis, variabilele puse în relație cu maturitatea mecanismelor de apărare sunt: - sănătatea mentală așa cum este ea evaluată pe „Scala evaluării globale” (Endicott et al., 1976) și pe „Scala sănătății mentale” a lui Luborsky (1962); - maturitatea psihosocială evaluată în funcție de stadiile lui Erikson; - stabilitatea maritală la 47
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
aici precocitatea funcționării acestui proces, „expresie primară a unei legături afective cu o altă persoană”, începând cu încorporarea, și care joacă un rol în preistoria complexului lui Oedip. Doi ani mai târziu, în „Eul și sinele” (1923/1981), identificarea este pusă în relație cu renunțarea la obiectul sexual incestuos ce transformă eul prin „introiecția” acestui obiect. Astfel, identificarea și relația de obiect se află legate în mod complementar și nu se mai exclud reciproc, așa cum se întâmplă în melancolie. Este de asemenea de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și de disfuncționalități, dar nu poate furniza asigurarea absolută că nu se va produce niciuna dintre acestea; în al doilea rând, putem și trebuie să ținem cont de echilibrul costbeneficii la crearea controlului în cadrul organizațiilor. Costul controlului trebuie să fie pus în relație cu beneficiile oferite, inclusiv cu reducerea riscurilor vizate. Deciziile luate la crearea controlului necesită acceptarea anumitor niveluri de riscuri, rezultatele sau acțiunile neputând fi anticipate; e) un control eficace necesită menținerea echilibrului între: autonomie și unitate. Pentru a păstra acest
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
rețea a tuturor rețelelor, este una din cele mai pasionante manifestări a acestui fenomen al societății. El a revoluționat și a dinamizat toate activitățile economice dintr-o întreprindere, a stat și stă la baza altor tehnologii informatice. Într-adevăr, internetul pune în relație pe o scară largă oameni și calculatoare ce vorbesc un limbaj comun și care sunt racordați între ei prin kilometri de cablu și de linii telefonice. Internetul, loc de comunicație, de schimb de idei și informații, se va dezvolta continuu
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
să aibă o puternică funcție argumentativă, asigurând indirect eficacitatea comunicării. 3) Explicația Este acel discurs care face ca cineva să înțeleagă ceva. Implică distanțarea și calitatea de martor. De regulă, ea se realizează prin două demersuri: - analitic (degajă principii); - sintetic (pune în relație, detașează singularul). Acest lucru implică două funcții: - justificativă; - cognitivă (explică și interpretează). În orice caz, explicația presupune: 1. Să știi mai mult ca altul; 2. Să fii neutru raportat la subiect. 3. Tema discursului să intereseze și pe altcineva. Altfel
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în structura rigidă a disciplinei respective și pierderea potențialului educativ al acesteia. Datorită esenței interdisciplinare a acestor teme, poate să apară și situația unui prea mare accent din perspectiva unei singure discipline, diluând mesajul și contribuția transversală. b) Teme ce pun în relație aspecte semnificative ale unui număr de discipline, pentru a crea posibilitatea studierii unor aspecte pentru care este nevoie de contribuția mai multor discipline. Dezvoltarea tehnologică și societatea ar putea fi o astfel de temă. Această abordare necesită corelarea planificării și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
lumii, și trăirea ei, în poezie”. Pentru români, care ar trăi „hiatusul” dintre metafizică și poezie, Eminescu ar veni ca un „catalizator” al relației. Încercare critică merge mai departe pe linia acestui determinism etnic, implicând în discuție și simbolismul Luceafărului, pus în relație cu cel din Miorița și Meșterul Manole, și glosând despre seninătatea în fața morții, unirea principiilor masculin și feminin (Hyperion ca hermafrodit) etc. În Sărmanul Dionis, celălalt text-pivot al comentariilor, ar fi tot o unire, acum între lume și Dumnezeu, la fel de
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
acestuia pot fi descoperite „o surprinzătoare modernitate, o realitate nouă, acolo unde comentariul senin pare cantonat definitiv în istoria literară”. În cele mai multe dintre situații, autorii luați în discuție sunt clasici ai literaturii ruse (Cehov, Gogol, Turgheniev, Dostoievski ș.a.). Comentatoarea îi pune în relație cu scriitori aparținând altor spații culturale și stabilește zonele prin care operele comunică între ele. Pasiunea pentru arta dramatică și familiarizarea cu viața din jurul scenei au determinat-o pe B. să publice o monografie despre una dintre cele mai importante
BALANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
-a trage, a plia-a întinde, a înainta-a da înapoi; f) noțiuni de cantitate: mult-puțin, mai mult-mai puțin, plin-gol, întreg-jumătate (Albu, Albu, 1999). STRUCTURĂ TEMPORALĂ (fr. structure temporale) - Orientarea temporală este intim legată de modul în care fiecare individ pune în relație spațiul și timpul, în raport cu ritmul său de viață. Perceperea timpului are un rol deosebit de important în viața unui copil, întrucât îi permite să aprecieze durata în organizarea unor activități curente. Organizarea temporală a copilului se formează numai în condițiile în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ritm, în contextul structurii temporale, cuprinde noțiunile de ordine, succesiune, durată și alternanță, desfășurate solitar sau armonizate cu muzica, ceea ce conferă mișcării un plus de cursivitate și de execuție mai corectă. Tulburările de orientare temporală sunt determinate de cauze motrice, puse în relație cu ritmul uniform al respirației sau cu eventuale tulburări auditive. Tulburările psihomotrice sunt caracterizate prin incapacitatea de organizare, structurare și orientare spațială și a schemei corporale, ceea ce atrage după sine dificultăți de orientare temporală. Tulburările psihomotrice au la origine incapacitatea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acest mod, așa cum recomandă autorul: de 100 de ori, cu ritmul de 40 de mișcări pe minut. TEMPORAL - Noțiune care indică timpul, privitor la timp, care are loc în timp. Orientarea temporală este legată de modul în care fiecare individ pune în relație spațiul și timpul, în raport cu ritmul său de viață. Sub raport anatomic, termenul temporal poate desemna: osul pereche al neurocraniului; mușchiul în formă de evantai situat pe partea laterală a craniului; porțiunea cortexului cerebral care se proiectează pe craniu în regiunea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
profitând de poziția sa geografică și de legătura cu restul țării asigurată de calea ferată Constanța-Cernavodă. Constanța a beneficiat de investițiile în modernizarea și extinderea portului, de construcția unor depozite și instalații portuare moderne, precum și de dezvoltarea unor stabilimente turistice puse în relație cu efectele terapeutice ale băilor de mare. De altfel, încă din timpul primei sale vizite în Dobrogea din octombrie 1879, Domnitorul Carol își afirma dorința de dezvoltare rapidă a acestei regiuni: Voiu iubi Dobrogea cum iubescu România din care face
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
într-un limbaj. La fel și nonsensul. În sine, sensul unui enunț este indeterminat, căci sunt posibile varii modalități de exprimare. Este indecis și neunivoc, neprescris într-un fel sau altul. Poate ieși din aceas tă indeterminare când enunțul este pus în relație cu diferite credințe sau stări mentale, circumstanțe și acțiuni.<ref id="106">Cf. Donald Davidson, Inquiries into Truth and Interpretation, Clarendon Press, Oxford, 2001.</ref> Nu se cer înțelese doar propozițiile celuilalt, ci și atitudinile sale, dacă susține sau nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
a face cu o simplăprezență dacă am putea privi ceva, să zicem o piatră sau o cetate, în simplitatea apariției sale, ca și cum ar fi dat și de la sine înțeles, dincoace de orice mod al unei determinări aparte. Imediat va fi pusă în relație lipsa de sens cu faptul de a fi absurd. „Și numai ceea ce este lipsit de sens (das Unsinnige) poate să fie absurd (widersinnig).“ Este ceea ce ar putea fi recunoscut în cazul unui dezastru natural. „Ceea ce este simplu prezent (das Vorhandensein
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
este absurd“. Probabil a dorit să rezume pentru alții cele spuse de Tertulian și, în acest scop, a folosit un termen a cărui semnificație poate da seama de ceva realmente scandalos pentru mintea omenească. Comentând acest enunț, Étienne Gilson îl pune în relație cu o idee deja răspândită în primele secole, anume că dogma creștină a mântuirii este de nepătruns pentru rațiunea omenească. „Sfântul Pavel observase deja că taina Crucii, prilej de sminteală pentru iudei, este o nebunie pentru înțelepciunea greacă (I Cor
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
în a treia frază („tocmai pentru că e cu neputință“) poate fi recunoscut, la Kierkegaard, în acceptarea paradoxului ca maximă improbabilitate: „ofensa rămâne în afara paradoxului și păstrează probabilitatea, în timp ce paradoxul este cel mai improbabil“. Însă, repet, e cumva fără sens a pune în relație directă maniera în care Kierkegaard înțelege paradoxul absolut cu un vechi fragment din Tertulian. Cred mai curând că are loc o întâlnire fericită a celor două moduri de înțelegere. Pentru gânditorul danez, știm bine, nimic nu se compară cu evenimentul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]