4,030 matches
-
vîrsta noastră, un băiat mic și plinuț care a fost încîntat să țină un megafon de alamă în dreptul gurii și să contorizeze fiecare dintre loviturile noastre în parte. Acum mergea alături de noi, pe bicicletă, de-a lungul cheiului. Fără jachetă, îmbrăcat numai într-o haină. Apoi, într-o altă zi, numai în cămașă cu mînecile suflecate. Țin minte acea zi, pentru că fără nici o explicație ori anunț, am văzut dintr-o dată pe altcineva pedalînd alături de el, cineva care contrasta izbitor cu figura
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
îndeplinite neabătut din existența noastră de altfel austeră. În fiecare sîmbătă, către sfîrșitul după-amiezii, mama lua trei prosoape, un pieptene și două jumătăți din același săpun sfărîmicios și le punea într-o sacoșă de rafie. Tatăl meu și cu mine, îmbrăcați și cu fularele la gît, așteptam deja în hol și deschideam ușa de îndată ce ea ni se alătura. Spațiul pînă la ușa din față era prea mic pentru trei oameni, astfel încît cineva trebuia să iasă ori de cîte ori apărea
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
deși de fiecare dată ochii mei erau atrași irezistibil către priveliște. De asemenea, preferam să nu privesc înspre corpul meu care, complet dezbrăcat și în lumina rece a ferestrelor înalte și înguste, arăta și mai cenușiu decît acasă, pe jumătate îmbrăcat. După ce mă săpuneam, priveam înspre picioarele mele în vreme ce rația mea de apă caldă se revărsa peste mine, urmărind apa care-mi aluneca printre degete înspre gaura de scurgere. Puțin mai tîrziu, picioarele tatălui meu aveau să stea în același loc
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Orientul Apropiat cultul reprezentărilor divinității este un fapt foarte cunoscut. Trebuie să distingem reprezentările cultuale ale divinității de simplele imagini, pentru că numai primele beneficiază de un adevărat cult prin acte de venerație: din punct de vedere ritual ele erau spălate, îmbrăcate, hrănite, adorate, așezate în încăperile sanctuarului; le era asigurat un personal calificat pentru desfășurarea liturgică și erau purtate ritual în procesiune. Prin urmare, credincioșii considerau că aceste imagini erau manifestarea directă a divinității. Departe de a fi lipsite de vitalitate
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
află și căști. c)Lorica sau cămașa de zale, compusă din verigi de fier care se purta pe trup de către ofițeri. d)Zeaua completă care acoperea tot corpul, precum se vede la unii călăreți, a căror cai sunt de asemene îmbrăcați. Dacii cunoșteau însă și arta de a întări orașele sau lagărele lor precum și aceea de a silui întăriturile vrăjmașilor. La întăriturile ridicate de Daci se pot deosebi două sisteme: unul național, dac; altul învățat de la meșterii romani atrași în Dacia
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
obicei în mâinile unor stăpâni energici ca Enro cel Roșu. Șareta ocoli un mănunchi de pomi care împodobea o parte centrală a grădinilor și brusc ieșiră în fața unui aerobuz. Mai mulți oameni în uniforme negre de preoți și un individ îmbrăcat somptuos, stând în picioare în iarbă, lângă avion, așteptau șareta. Preotul lucrător se aplecă, agitat, și-l împinse pe Ashargin cu capătul tocit al biciului, cu un gest brutal de nerăbdare. Zise degrabă: - Închină-te. E însuși Yeladji, paznicul criptei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
înălțime, greutate sau culoarea părului. Mi-a dat fișa și mi-a spus că o înapoiez la ghișeul de informații. La ghișeul de informații mi s-a zis să aștept alături de ceilalți. Oamenii care așteptau erau de toate vîrstele, prost îmbrăcați și îcu excepția cîtorva copii care se jucau printre bănci) arătau cu toții amorțiți de plictiseală. Uneori se auzea cîte o voce strigînd: „Will Jones“ - sau vreun alt nume - „Du-te la ghereta patruzeci și nouă“, și unul dintre noi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pentru fiară. Triumful sosirii se risipi. Se așeză la marginea sălii de dans, rînjind nefericit spre cuplurile carnavalului, care treceau frecîndu-se de genunchii lui; ochii lui absorbeau imagini de coapse și șolduri, de sîni tremurători, gîturi și priviri. Molly Tierney, îmbrăcată ca o dansatoare orientală, se învîrtea plină de voioșie în brațele unui arab în costum alb, care era McAlpin, și-l salută pe Thaw cu arătătorul ridicat. Deodată, două fete îl salutară și se așezară de o parte și cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pentru ei. De două ori pe săptămînă, Thaw își lua papucii și halatul și era împins pe un scaun cu rotile spre secția de psihiatrie, sau dus pe picioare, dacă se simțea suficient de bine. Psihiatrul era un bărbat bine îmbrăcat, de vreo patruzeci de ani, fără trăsături deosebite. — în timpul conversațiilor noastre, i-a spus el, o să ai niște sentimente neașteptate față de mine. Te rog să nu te rușinezi să le dezvălui, oricît de bizare ți se par. Nu mă voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
aglomerat. Șambelani în negru și argintiu conduceau grupuri mici de oameni, unii negri și orientali. De la ferestrele de sus se auzeau aplauzele unor adunări depărtate, sunetul slab al fanfarelor și orchestrelor, murmurul și huruitul motoarelor. Bărbați și femei vioaie, bine îmbrăcate veneau și treceau prin uși pe ambele părți, iar rucsacurile pe care le căra îl făceau pe Lanark să se simtă nefiresc printre cei care duceau mape și serviete. Dacă Rima s-ar fi oferit să și-l ducă pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tine. Ritchie-Smollet și Jack aduseră lighene cu apă fierbinte, prosoape, pijamale curate, și ieșiră din nou. Rima stătu întinsă pe prosoape, iar Lanark o săpuni și o șterse, acordînd atenție specială burții ei imense, care arăta mai normal goală decît îmbrăcată. Se strecură în așternut, și Ritchie-Smollet se întoarse cu o trusă din piele neagră. îngenunche lîngă pat, scoase un termometru, un stetoscop și mănuși sterile într-un plic transparent. Strecură termometrul la subsoara Rimei și tocmai rupea plicul, cînd ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
îi folosește pe oamenii de știință, pe doctori și artiști pentru a ne convinge că acestea sînt esențiale. Ați putea să-mi dați exemple? — Da, dar primarul nostru dorește să vă vorbească. Lanark se ridică. Un bărbat slab și bine îmbrăcat, cu părul cărunt și bogat, se strecură prin mulțime și dădu mîna cu el, spunîndu-i vioi: — îmi pare rău că nu ne-am întîlnit sus, Lanark, ai plecat prea repede și n-am reușit să te prind. Nu-ți face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
uniformă, aflat în holul de intrare, i se adresă astfel: — Caut de lucru. — Unde locuiți? — La catedrală. — Catedrala e în sectorul cinci. Luați liftul unsprezece pînă la etajul douăzeci. Liftul era ca un dulap din metal plin cu oameni prost îmbrăcați. Cînd ieși din el, Lanark avu din nou sentimentul că reintră în trecut. Văzu o întindere mizeră pavată cu gresie și cauciuc gri, plină de oameni de toate vîrstele care se înghesuiau pe bănci. O tejghea împărțită în nișe se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
un sanviș de la bufet? Pateu sau altceva? Piept sau altceva? Lăcuste cu miere? — A fost Ozenfant...? E Ozenfant...? — Noul lord președinte director, da, n-ați auzit? Nu-i așa că e într-o formă nemaipomenită? Mă întreb de ce nevastă-sa e îmbrăcată în fusta aia hirsută? Poate că nu vă e foame. Nici mie. Hai să ne dedăm la pileală, e din belșug. Stați aici o clipă. Se așeză la capătul unei canapele lungi, din piele și se uită perplex în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dincolo, o casă veche din piatră. Restul încăperii era ascuns de șevalete cu picturi mari ale încăperii. Picturile păreau mai vii și mai curate decît realitatea, și o tînără blondă, înaltă și frumosă stătea înclinată în ele, uneori nud, alteori îmbrăcată. Fata însăși, mai preocupată și mai neglijentă decît în portrete, stătea lîngă ușă cu un șorț pătat de măcelar. Cu o pensulă mică, adăuga frunze la reprezentarea copacului de dincolo de fereastră, dar se opri, arătă spre marginea tabloului și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și originale - opera lui Blake în versuri, iar ilustrațiile și proza lui m-au uimit și încă o fac pentru că sînt adevărate, frumoase și bune. Degajarea nudurilor sale o simțeam ca pe o eliberare. Aceeași senzație mi-o dădeau figurile îmbrăcate și ușor perverse ale lui Aubrey Beardsley. Și dacă vă gîndiți că toate astea sună mult prea elevat, vreau să vă spun că eram nemaipomenit de stimulat de benzile desenate și colorate americane care au apărut în Anglia la sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
colorate americane care au apărut în Anglia la sfîrșitul anilor 1940, cînd aveam vreo doisprezece-treisprezece ani. Acolo apăreau Wonderwoman, Sheena, fata din junglă și alte figuri feminine, cum erau și vedetele strălucitoare de cinema de pe vremea aceea, dar mai sumar îmbrăcate, și pentru că reprezentarea practicilor sexuale era interzisă de codul moral din SUA, aventurile lor se rezumau la captivitate și sclavie. Asemenea fantezii îmi compensau timiditatea sexuală. î Potopul de informații despre ficțiunile pe care le gustați sugerează o totală lipsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tine, totală și cotropitoare, rezumă întreaga mea existență de până acum, nu știu dacă mă înțelegi; iar dacă mă iubești și tu neînchipuit de mult, după cum s-ar părea, poți să faci abstracție de persoana mea fizică atât de incorect îmbrăcată, n-are importanță, nu știu dacă mă înțelegi și te rog să ierți discursul meu de cretin, voiam să spun, și așa mai departe...“. „E sigur că te iubesc“, mi-a răspuns ea încet, „de altfel, trebuie să știi că
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
obicei în mâinile unor stăpâni energici ca Enro cel Roșu. Șareta ocoli un mănunchi de pomi care împodobea o parte centrală a grădinilor și brusc ieșiră în fața unui aerobuz. Mai mulți oameni în uniforme negre de preoți și un individ îmbrăcat somptuos, stând în picioare în iarbă, lângă avion, așteptau șareta. Preotul lucrător se aplecă, agitat, și-l împinse pe Ashargin cu capătul tocit al biciului, cu un gest brutal de nerăbdare. Zise degrabă: - Închină-te. E însuși Yeladji, paznicul criptei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
reamenajat, decorat cu rafturi de cărți și botezat "Lecturi gurmande". Apoi adunarea s-a apucat să meargă în sus și-n jos pe trotuare pentru a aprecia munca tinerilor creatori. Exista un contrast violent între jurnaliștii din grup, subțiri și îmbrăcați ușor, în ținute estivale, și femeile maghrebine ce purtau, în ciuda căldurii, văluri și veșminte lungi, cu mîneci și glugă. În vitrine, manechinele prezentau haine la fel de puțin de gurmande ca și ele în privința cantității de material, ceea ce făcea ca prețurile lor
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
de pe scaune mobile propulsate electric. Partea cea mai joasă a încăperii era amenajată ca o sală de cursuri, cu vreo sută de fotolii confortabile, îndeajuns de mari pentru niște oameni îmbrăcați în costume spațiale. Vreo două duzini de oameni astfel îmbrăcați se și instalaseră în fotolii. Grosvenor se așeză la rându-i, fără zgomot. Peste câteva clipe, Morton și căpitanul Leeth își făcură apariția, venind din biroul căpitanului, care era situat chiar lângă puntea de comandă. Căpitanul se așeză, iar Morton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
chiar gazetar? Bărbatul ori n-auzise, ori voia să tacă. Nicu îi studia încălțămintea colorată, acum îi deslușea mai bine dungile lila și pe cele verzi. Nu părea deloc solidă și se vedea că-i încă umedă, din ajun. Dormise îmbrăcat, ca vagabonzii. — Poate-ți dă o pereche de galoși de la Universu’. Cei mai buni sunt marca St. Petersburg, toți tinerii poartă din ăștia, au talpă dublă. Nicu îl luă de mână, cum făcea cu maică-sa când nu prea știa
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și, dacă-i strigi, cad jos, altfel „n-au nici pe dracu“. Oare-o fi fost lună plină azi-noapte? Nu băgase de seamă. Îl privi critic pe bărbatul cel străin. Parcă ți-e puțin rușine cu el, pe stradă, așa îmbrăcat, cu paltonul prea mare și cu aerul lui de om căzut din cer. Sigur că el, unul, ar fi preferat să fie acum într-o trăsură acoperită, cu un echipaj strălucitor, lângă un om bine îmbrăcat, vesel și puternic, mirosind
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
el, pe stradă, așa îmbrăcat, cu paltonul prea mare și cu aerul lui de om căzut din cer. Sigur că el, unul, ar fi preferat să fie acum într-o trăsură acoperită, cu un echipaj strălucitor, lângă un om bine îmbrăcat, vesel și puternic, mirosind a paciuli și nu cu un fel de marțian care mirosea a sărăcie. Dar cu familia așa e, cum o nimerești. E ca la loterie, unii câștigă, alții pierd. Nicu îl adoptase deja, în familia lui
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de antrenamente serioase... Încă înainte ca soneria electrică să răsune în liniștea casei, Lord a ciulit urechile, apoi s-a năpustit exact ca o ghiulea spre ușă, lătrând asurzitor. În ușă era o doamnă necunoscută, de vreo 60 de ani, îmbrăcată modest, coborâtă dintr-un rădvan, care trăsese chiar la scară. Pe General îl impresionă nasul vulturesc al femeii, și expresia de piatră de pe figură, doar cei mai buni dintre ostașii lui o mai aveau. O invită în salon, potolind cu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]