16,677 matches
-
o grădină plină de trandafiri roșii, iar Nunu povestea că tablourile lui semănau cu pete de lumină roșii. Am răstălmăcit cuvintele lor astfel: o baie de sânge! Reli a reușit să vândă aproape tot ce posedam. A trebuit să mai împrumut bani de la diferite persoane, pentru a păstra în cameră patul și două scaune necesare pentru operație. Am fost bucuroasă când un cumpărător a trimis înapoi tabloul lui Nunu, pe care-l priveam des în asfințit când îl așteptam să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
în biroul unde trăia frumoasa lui soție și să o ceară în căsătorie, de față cu toți colegii ei. Pregătise în sensul acesta, pentru a face momentul cu totul și cu totul special, în stilul lui caracteristic, un mic accesoriu împrumutat de la unul dintre teatrele importante din centrul capitalei unde trăia: o mustață. Da, o mustață uriașă, pe care avea să și-o pună de față cu toată lumea, pentru că ăsta era genul de umor pe care îl promova el, un umor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
sperie. Înseamnă că se vedea? Fiindu-i deja teamă să nu se dea de gol cu privire la nu se știe ce, pentru că oricum situația în care ajunsese părea mai mult decât îngrozitoare, acesta bâlbâi două vorbe după care ieși, speriat. - Barosane, împrumută-mă și pe mine cu vreo zece milioane, îl rugă el ceva mai târziu pe unul dintre colegii săi, Marius Belvedere. - Bătrâne, n-am, îl minți acesta din urmă, surprins în timp ce tocmai cumpăra o ladă întreagă de bere de la parterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
nou, însă, Abdulah fugi din birou de jenă. Bășina de urs nu era de fapt altceva decât zgomotul făcut de stomacul său înfometat. Inutil de spus că nici unul dintre așa-zișii săi prieteni, colegi și vecini de bloc nu îi împrumutară lui Abdulah, mai nou Irimescu, nici măcar o sută de mii de lei. Moment în care pe tânărul arab captiv într-o viață de român îl cuprinse o disperare vecină cu sinuciderea. În ziua aceea privi cu jind cuțitele mai multor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
până la urmă ar fi semnat orice îi cereau, inclusiv un testament, numai să-l lase în pace. După aceea, cadavrul i-ar fi fost descoperit plutind în apele Nevei, ori nu l-ar mai fi găsit deloc pentru că mafioții ruși împrumutaseră de la colegii lor americani obiceiul de a scăpa de cadavre înglobându-le în betonul de la fundațiile noilor construcții. Se frământase îndelung unde să-și deschidă cazinoul. Nu se gândise nici o secundă să renunțe ori să caute altceva. Odată ce îi intrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să-l dea. Pe de altă parte, faci împrumuturi externe de zeci de miliarde de euro. Dacă tu găsești altă explicație pentru tâmpenia asta, eu mă înclin. E bun și împrumutul. Aiurea! Aveau nevoie de lichidități, de aia s-au împrumutat. Le trebuia ca să dezvolte economia, parcă așa spuneai tu mai demult. Nu i-au folosit în economie. Îi țin în tezaur dar plătesc dobânzi pentru ei. Nu pot să cred! Tu ești turc, nu pricepi ce-ți spun? se lansă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și "cel groaznic" ajunsese la apogeu. După domnia lui Ivan cel Groaznic, Rusia devenise un stat puternic și mai târziu, imperiu. Ivan a fost ultimul Mare Cneaz al Moscovei și primul Țar al Rusiei. Numele conducătorului statului rus a fost împrumutat de la monarhii autocrați ai Imperiului Bulgar și mai apoi ai Serbiei. Cuvântul "țar" derivă cel mai probabil din latinescul Caesar devenit pe filiera slavonă țesar fiind înrudit cu titlul germanic Kaiser. Deși în 1721, Petru cel Mare s-a proclamat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
procura hrana zilnică, pierderea proceselor pentru diverse infracțiuni cu caracter penal etc. c) împrumuturi nerambursate; banii necesari pentru a scăpa de robia la tătari sau turci; cel căzut în robie se răscumpăra, dar cădea în vecinie față de boierul care-i împrumuta banii; d) creșterea fiscalității în anumite perioade, asociate cu perioade de secetă, foamete, calamități, când o merță de mălai ajungea 2 zloți bătuți și un galben, pe vremea lui Dumitrașco Cantacuzino. Un alt Rosetti, Iordache Roset, vistier (un fel de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Paris, n-au fost plătite la bancă nici ratele, nici dobânzile. Creditorii scot moșia, cu pădurea, casa, via, cu tot ce era inventar și tot ce era bun de vândut, în vânzare. Locuitorii din Lunca, constituiți în Obștea „Sfânta Treime”, împrumutându-se de la bănci, cumpără moșia Dobreana, care, în final, a costat 1212.000 lei pământul, pădurea, acareturile și conacul, Jorj Sterian ar fi spus: „îmi pare bine că moșia a ajuns în mâinile celor care au muncit-o.” Ar mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și coleg de școală cu Sterian. Gheorghe Boca, stând și el de vorbă cu Sterian în privința pământului cumpărat de obște, până la urmă acesta a lăsat tot la 500.000 lei. Am mers la Federală (Federala Băncilor din județul Bacău?), am împrumutat banii și i-am achitat lui Sterian atunci. A mers prin licitație, iar procesul s-a închis. Deci, moșia ne-a costat 1.212.000 lei, cu toate acareturile și conacul. Obștenii au achitat moșia, în rate, atât la Creditul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în dreapta pârâului Dunavăț, începând de la izlazul comunal la nord, până la Hălmaciu, în partea de sud. Sătenii luncași sau constituit în obștea sătească „Mihai Rosetti”, și-au cumpărat suprafața de 60,60 ha teren arabil. Banii pentru plata pământului au fost împrumutați de la Creditul agricol, prin Federala Bacău, iar plata s-a făcut cu rate anuale, terminate în luna iunie 1944, când li s-au înmânat și titlurile de proprietate. Pe lângă suprafețe cumpărate prin obști sătești, luncașii au cumpărat și individual 10
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nuiele, așezate pe tălpi de lemn și pe temelie de piatră. Țăranii își depozitau recoltele în podul caselor și erau dese cazurile în care porumbul nu ajungea pânăă la anul următor, și, așa cum s-a arătat (vezi: supra), țăranul se împrumuta de la boier, angajându-și munca pentru anul viitor (vezi mărturiile de la „Anexe”). Țăranii mai înstăriți, cu vite de tracțiune, unelte și pământ, obțineau recolte și pentru consumul propriu și pentru vânzare. La toate familiile țărănești din Moldova, fie răzeși, fie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
angrenaj de roți ajungea să învârtă fusul morii care acționa piatra, sfărâmând grăunțele. Mai târziu, Ion Borcea a făcut o moară cu valțuri, însă nu a fost rentabilă, și a vânduto pe nimică unuia de la Bacău. Făcuse moara cu bani împrumutați de la bănci și, dând faliment, a sărăcit. Proprietarul moșiei Dobreana, Gh. Sterian, a pusă bazele unei mori cu vapori (folosea forța aburului dat de un cazan încălzit cu lemne sau cu paie, pe la anul 1870 și a adusă și un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sărăcit de pe urma unei afaceri cu desfacerea băuturilor a fost răzeșul Toader Perju din Fruntești, care, la 1845, cumpără de la Rosetti dreptul de a desface băuturi, dar afacerea nu merge, iese în lipsă cu 500 lei (sumă foarte mare atunci), se împrumută de la boierul Grigore Rosetti, dar pune zălog venitul propriei moșii (stânjenii), livada, casa, acareturile și tot ce ține de casă pe 2 ani. Casa răzeșului a fost folosită de boier, așa cum a fost înțelegerea, pentru crâșmă, vindea acolo vin omul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Olimpia Bădăluță, femei și bărbați, au lăsat mărturie despre „industria” țărănească și meșteșugurile artistice care duceau la crearea îmbrăcămintei de purtare obișnuită, și de sărbătoare, care se producea și se purta în satul Lunca. Probabil că de la ei au împrumutat atât tehnicile de confecționare, cât și influențe artistice, locuitorii din Slobozia, apoi și cei din Valea Boțului, deși este de luat în discuție, că și aceșștia trebuie să fi avut propria lor concepție despre îmbrăcămintea trupului și a casei. Iată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mergea la bază, la Secuieni. Tot atunci au fost reactivate planurile de cultură, introduse de pe timpul dictaturii antonesciene. Se distribuie grâu de sămânță tratat, prin cooperativa „Unirea”, se dă cota de zahăr pe tabel întocmit de consiliul de administrație, se împrumută bani de la Banca populară Fruntești, cu dobândă de 14%. Savin Mihai a împrumutat suma de 25.000 lei, pentru care pune gaj o valoare de 100.000 lei. Mai mulți locuitori încheie contracte de împrumut pe amanet. și însămânțările sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
introduse de pe timpul dictaturii antonesciene. Se distribuie grâu de sămânță tratat, prin cooperativa „Unirea”, se dă cota de zahăr pe tabel întocmit de consiliul de administrație, se împrumută bani de la Banca populară Fruntești, cu dobândă de 14%. Savin Mihai a împrumutat suma de 25.000 lei, pentru care pune gaj o valoare de 100.000 lei. Mai mulți locuitori încheie contracte de împrumut pe amanet. și însămânțările sunt planificate. Prin procesulverbal din 26 septembrie 1950, Comitetul Provizoriu al comunei Filipeni a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a zorilor. — Hai, Daniel, Îmbracă-te. Vreau să-ți arăt ceva, mi-a zis. — Acuma? La ora cinci dimineața? — Există lucruri care nu se pot vedea decît pe Întuneric, a insinuat tata fluturînd un zîmbet enigmatic pe care probabil Îl Împrumutase din vreun volum de Alexandre Dumas. Străzile Încă lîncezeau În cețurile și răcoarea nopții cînd am ieșit În poartă. Felinarele de pe Ramblas desenau un bulevard de aburi, clipind În timp ce orașul se dezmorțea și se desprindea din deghizarea lui de acuarelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
fără nume care apăreau plutind În port sau care mureau de frig pe treptele de la metrou. Fie și numai ca să nu se dea bătut, Monsieur Roquefort nu-l uită pe Carax. Unsprezece ani după ce descoperise Casa roșie, hotărî să le Împrumute romanul celor două eleve ale sale, cu speranța ca, poate, acea stranie carte să le Însuflețească a dobîndi obișnuința lecturii. Clara și Claudette erau pe atunci două fete În vîrstă de cincisprezece ani, cu vinele clocotind de hormoni și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
o vrea? Nu știu. Dacă Într-o zi o să-l vedem, o să-l Întrebăm. Cu timpul, am lepădat ideea cu scrisoarea și am presupus că, ya puestos, ar fi mai practic să Încep cu capodopera. În lipsa stiloului, tata mi-a Împrumutat un creion Staedtler numărul doi cu care mîzgăleam Într-un caiet. Întîmplător, povestea mea se Învîrtea În jurul unui minunat stilou de o asemănare uluitoare cu cel din vitrină și care, În plus, era fermecat. Mai concret, stiloul era posedat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
potrivit tuturor vecinelor de pe scară, avea să mă transforme Într-un bărbat, dacă nu de ispravă, cel puțin bine făcut. La ora șapte fix, Îmbrăcat cu cele mai bune haine și emanînd vapori de colonie Varón Dandy pe care o Împrumutasem de la tata, m-am proțăpit În locuința lui don Gustavo Barceló, pregătit să debutez ca cititor la domiciliu și ca bărzăun de salon. Librarul și nepoata lui Împărțeau un apartament Într-un bloc din piața Real. O servitoare În uniformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
-l consume și pot cumpăra haine de lână vopsită cu noi culori; apar primele războaie de țesut. Se face resimțită nevoia creditelor; minuscule comunități evreiești, răspândite de treisprezece veacuri pe continentul european, singurele autorizate din punct de vedere teologic să împrumute cu dobândă, sunt constrânse, așa cum au fost și sub stăpânirea islamică, să împrumute bani principilor, negustorilor și țăranilor în schimbul garantării unui adăpost altminteri precar; tot ele creează primele sisteme bancare. Și, întrucât anotimpurile nu mai sunt suficiente pentru a marca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
primele războaie de țesut. Se face resimțită nevoia creditelor; minuscule comunități evreiești, răspândite de treisprezece veacuri pe continentul european, singurele autorizate din punct de vedere teologic să împrumute cu dobândă, sunt constrânse, așa cum au fost și sub stăpânirea islamică, să împrumute bani principilor, negustorilor și țăranilor în schimbul garantării unui adăpost altminteri precar; tot ele creează primele sisteme bancare. Și, întrucât anotimpurile nu mai sunt suficiente pentru a marca ritmul timpului urban, după ce au bătut în mănăstiri vreme de șase secole pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
sursă de necazuri. Pentru exercitarea ei, aceștia au găsit două familii, Visconti și Sforza, iar acum se concentrează asupra comerțului și a finanțelor. în secolul al XIV-lea - adică de îndată ce Biserica le permite -, unii dintre acești lombarzi devin bancheri și împrumută bani cu dobândă; printre ei se află și numeroși evrei convertiți. Mai întâi, acești bancheri îi finanțează cu aur și argint pe principalii principi din Europa, apoi susțin financiar cea mai mare parte a comerțului și industriei textile florentine. Puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
că-și spărseseră ochelarii, ori că nu înțelegeau scrisul, ori că, pur și simplu, nu știau să citească. Erau alți agenți, totuși, mai abili, care luaseră ideea infiltrării în serios, cu semnificația ei exactă, erau văzuți prin baruri, plăteau băuturi, împrumutau bani celor care jucau poker fără să aibă fonduri, se duceau mult la manifestări sportive, în special la fotbal și la baschet, căci sunt cele care agită mai mult tribunele, inițiau discuții cu vecinii, iar în cazul fotbalului, dacă egalitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]