2,741 matches
-
un lungan bine legat, cu haine care stau ca turnate pe el, cu o privire ageră și cu un mers drept, cu picioarele duse din șolduri, ca eroii pozitivi din filmele cu cow-boys. Du-te-n moaș-ta! îmi răspunde Vlad, încetinindu-și pasul. Ți-am spus că nu discut cu tine decît cînd aflu că te-ai lăsat de scris, mă amenință el cu degetul arătător, apoi se depărtează. Îi place s-o facă pe supăratul, și asta de cînd a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
îl văd cum scoate din buzunar cutiuța cu "Diazepam" și-și răstoarnă în palmă o pastilă, pe care o duce apoi la gură. Continuă să se grăbească pe scări, de parcă undeva, în urma lui, ar fi foc. La etajul întîi își încetinește pasul, coborînd atent, încet, trăgîndu-și cu greu respirația. Jos, la parter, se oprește și se întoarce spre mine. Mă apropii și-l prind de braț: Don Șef, ce s-a-ntîmplat? Haideți să ieșim, îmi zice, pornind spre ieșire. Coboară cele cîteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nici el nu voia neapărat să bea. Azi, cînd i s-a făcut rău, mi-a spus că "ce nu distruge potopul, macină picătura"; nu cred că acum mai pune gura pe alcool. Trec pe lîngă librărie și, din obișnuință, încetinesc pasul, să mă pot uita la cărțile din vitrină. Jumătate din vitrină e goală. A rămas doar un afiș mare, care anunță pentru seara aceasta lansarea, în prezența autorului, a unei noi cărți o sărbătoare la care n-am participat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
rîs de mine, spunîndu-mi că ești una dintre fostele Ane de Niciunde, cum le-a numit seara aceasta moș Toader. Ei și?! În fiecare femeie pe care-am s-o iubesc, voi căuta să descopăr o fărîmă din tine..." Îmi încetinesc pasul, uitîndu-mă lung în sus, spre stele: tare s-a mai liniștit cerul!... Strănut de două ori în batista udă, nasul mă ustură. Visez la un ceai cald, o aspirină și un somn lung, odihnitor... Altceva nu pot să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mă privește, în păr am bijuterii și am cea mai frumoasă rochie pe care am purtat-o vreodată. Știu că nu voi mai trăi niciodată un asemenea moment, în viața mea. Niciodată. În clipa în care ajung la capătul culoarului, încetinesc, pentru a inspira din plin această atmosferă și acest parfum minunat și pentru a mă uita mai bine la copaci și la flori. Pentru a încerca să-mi întipăresc în minte fiecare amănunt. Și pentru a savura fiecare clipă fermecată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
avea prioritate cei care stau la facultate de dimineață pînă seara. Portarii, în acest caz, au șanse să urce ierarhiile universitare! și multe altele, pe lîngă care bietul Urmuz pălește...). Cu riscul de a-mi ieși puțin din mînă, voi încetini puțin scrisul. Ai făcut bine că n-ai pus cronica edițiilor. Acum, pentru martie, voi trimite ceva, și anume: despre vol. Junimea și junimiștii (Ed. „Junimea”, 1973). La Cronica, un articol pe lună, cel mult două luna următoare (vineri acum
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mării, motiv pentru care autobuzul traversează lanțul munților și intră într-o coborâre vertiginoasă, parcă într-o competiție de viteză cu un adversar nevăzut. Din când în când câte o camionetă prăfuită apare din direcția opusă, moment în care ambele încetinesc cu scrâșnet de frâne, apoi trec unul pe lângă celălalt într-un nor de praf, aproape atingându-se dar păstrând o viteză respectabilă. Privesc în jur la restul călătorilor majoritatea moțăie sau discută impasibil, fără să dea atenție faptului că ne
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
complet fără succes. Noaptea se lasă treptat și Rodrigo devine o pată vag conturată, mișcându-se lent în fața tufișurilor obscure. Apare o mașină de poliție, răsuflu ușurată și încep să-mi agit brațele cu disperare, privind cum mașina se apropie, încetinește, accelerează și dispare. Coșmar complet. Privesc către poarta deschisă, către Rodrigo cel senin și pornesc în galop spre vecinii cei mai apropiați. Ajung la prima poartă, văd lumina aprinsă și niște siluete discutând în curte, mă reped către ei, îi
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să circule. Eram fericiți că putem să ne bucurăm de o vreme mai bună și o vizibilitate mult mai bună. Eram la granița județelor Ilfov și Ialomița și în plin câmp, în timp ce urmăream mașina cu pricina. Aceasta, fără motiv, a încetinit și a tras pe dreapta șoselei. Am semnalizat și m-am pregătit să-l depășesc, spunându-i fratelui Emil să-l salute și să-i mulțumească pentru că ne-a condus așa de minunat. Dar, stupoare! În timp ce ne aflam exact în dreptul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
prea mult, pentru că atunci când eram mai sigur pe mine, ceața a apărut din nou. Intrasem în județul Buzău, ne apropiam de localitatea Cioranca, iar participanții la trafic se opreau unul câte unul pe marginea șoselei, din lipsă de vizibilitate. Am încetinit și noi, mergând cu maxim 10 km/h, urmând să ne retragem de pe șosea, pentru că efectiv nu mai vedeam nimic. Când eram gata să abandonăm cursa, chiar în momentul acela, a apărut iarăși microbuzul acela, exact în fața noastră, fără să
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
microbuzul din fața noastră a dispărut din nou! Stupoare amestecată cu surprindere și teamă, uitându-ne unul la altul copleșiți. E MÂNA LUI DUMNEZEU! Eu tot repetam acest moto, iar fratele Emil nu mai scotea o vorbă. Unde este microbuzul? Am încetinit și nu l-am mai văzut. Parcă a intrat în pământ. Și astfel am intrat în Buzău la ora 20.20. Deci am parcurs distanța de la București la Buzău într-o oră și douăzeci de minute. Iar dimineață parcursesem aceeași
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
tot răul pe care îl fac astfel de persoane în comunitățile în care ajung, unde alții lucrează, plâng, se roagă făcând ca numărul membrilor să crească de la an la an. Iar acum... încep să plece, când văd că lucrarea a încetinit, sau chiar a încetat. Din păcate, tot ce pot face pentru dânsul este să mă rog Domnului să-l vindece de acest păcat, pentru că tare rău îi mai șade unui pastor într-o astfel de postură. Însă eu, cu ajutorul lui
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
înaintașilor au fost dărâmate, lipsindu-ne de tot ceea ce se construise mai valoros în trecut! A considerat că istoria noastră începe cu el și comunismul împrumutat din Răsărit. Noroc de unii oameni luminați, care printr-o rezistență tacită au mai încetinit ritmul distructiv al dictatorului. Nu de puține ori îmi ziceam: „Oare când vom scăpa din temniță”? Țara întreagă era ca o temniță cu sârmă ghimpată la granițe, cu securitatea și organele represive care urmăreau atent, și reprimau orice împotrivire! Elitele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
revenea asupra judecății de valoare în 1928 : „(...) opera lui Caragiale mi se pare săpată într-un material puțin trainic. Timpul a început să-l macine încetul cu încetul...”. Și criticul relevă calitatea documentară a prozei sale, sin- gura care va încetini cât de cât fenomenul de eroziune. Lovinescu vedea în contemporaneitate tocmai opusul accep- țiilor pe care i le conferă termenului Giorgio Agamben, și anume circumscrierea fără scăpare în prezentul referen- tului invocat de operă. Lumea operei lui Caragiale s- ar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lucrez cu un actor tânăr și să descoperim Împreună muzica din spatele fiecărei consoane sau vocale. În operă, ritmul depinde Întâi de compozitor, apoi de dirijor. La operă nu am control decât asupra ritmului mișcărilor. În teatru pot să lărgesc, să Încetinesc, să suspend sau să accelerez ritmul, În timp ce În operă regizorului Îi sunt interzise astfel de libertăți. Muzica e dată și nu se poate schimba. Dar, paradoxal, descopăr uneori că pot să am mai multe libertăți În operă. Pentru că, lucrând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mănușă, erau aproape calculate să corespundă unui crescendo sau unei schimbări abrupte. Eram În lumea clarobscură a lui Dante, vedeam imaginile lui Blake cu Îngeri și demoni, aria salvatoare a Leonorei mă făcea să apăs pe pedala de accelerație, ca să Încetinesc doar la gândul că polițiștii lui Pizzaro mă vor penaliza pentru viteză. Când am ajuns la Londra, Sally Jacobs a improvizat rapid În machetă o cutie-boxă albă, În care erau plasate alte boxe negre de metal, suspendate În aer, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
apărut în mintea mea adeverirea gândului de seara, că voi fi arestat, dar mi-am zis să-mi fac jocul naivului până la capăt. Înainte de a fi în dreptul meu, am făcut semn cu mâna să mă ia și pe mine. A încetinit, apoi a oprit și șoferul m-a întrebat:”plătești bine”? Am răspuns: „Plătesc ca popa”, și m-a poftit în mașină. De la prima privire, de pe scara mașinii mi-am întărit convingerea că sunt arestat. În spate erau trei bărbați. Numai
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
găsit în toată această perioadă timp de două ori pe săptămână pentru repetiții cu 40 de profesori ieșeni în special cei de muzică. Formația s-a impus mai întâi pe plan național în primii zece ani. O anumită descurajare a încetinit evoluția formației în urma refuzului autorităților, în anii optzeci, când a fost interzisă participarea la un concurs de muzică religioasă în Italia. Energiile s-au coagulat din nou treptat, datorită succeselor obținute în concertelor susținute mai întâi pe plan local și
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
enormi, ca parașutiștii americani. Nu-mi place moda, nu-mi place nimic, sunt nemulțumit de ceea ce văd și aud. Mașina aleargă monoton dar spornic; am timp să meditez la câte nu-mi plac; plonjat în meditație socio-antropologică. Într-un loc încetinim ca să evităm un accident. Doi țigani, îmbrăcați în pijamale nou-nouțe, aleargă după o iapă care fuge bezmetică după un mânz nărăvaș. Animalele, murdare și jupite până la os, sunt prinse și biciuite cu sete, până la sânge, după care cel mai bătrân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
evident mai curioși decât ai noștri să-l audă pe președintele României. Acesta și-a ținut discursul, așa cum se cuvenea, în românește, iar două persoane anume desemnate pentru asta asigurau tălmăcirea în franceză și engleză. Treaba mergea greu, discursul era încetinit și tocat mărunt. Președintele, în plină formă fizică și psihică, nu părea mulțumit. Terminase cu citatele din Ovidiu, nu mai avea nevoie de hârtia din fața lui și era nerăbdător să-și dezvolte o întreagă teorie cu privire la necesitatea statului social-democrat în
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de atracție terestre. Atunci când ridici și muți o greutate, indiferent de forma materială în care se manifestă, devii tu cel în-greunat, cel investit cu ancorarea decisivă în fermitatea solului, cu apăsarea spre el. Greutatea pe care ți-o asumi te încetinește și epuizează în verticalitatea ta somatică exercitând asupra ta presiunea așezării corporale într-o nouă configurare, cea orizontală. Ea tinde să te prăbușească, să te așeze paralel orizontului, iar efortul tău vizează înfruntarea cu această mișcare de cădere impusă dinspre
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
schimbarea radicală a valenței cuvântului greutăți. Astfel, rostirea greutățile sorții deși nu reprezintă un cumul de greutăți fizice în sensul gravitațional indică prezența unor greutăți, adică a unor poveri ce apasă viața unui om sau a mai multora îngreunând și încetinind pasul întru existență. Aceste poveri nu pot fi depășite prin salt. Ele pot fi purtate, asemeni greutăților fizice dintr-o locație în alta, dintr-un moment temporal spre un altul. Ele sunt obligații, sarcini ce solicită încărcarea și purtarea lor
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
unei voințe de iubire ce-și propulsează cuvântul încet, anevoios, rigid, cu nuanțe de temere subconștientă. Aici se confirmă faptul că oricât de intens ai iubi, niciodată nu este prea mult, un demon al precauției sau poate al sarcasmului erotic încetinindu-ți pulsiunile de Icar cu aripi de ceară. Prin urmare, distanța dintre sufletul unui îndrăgostit și cel al persoanei adorate întru eros este o realitate constantă și uman-naturală. Desigur, dimensiunea ei diferă de la un caz la celălalt, fiecare iubire fiind
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cu erou stereotip. Moș Nichifor fiind harabagiu, Creangă a ales unul din drumurile lui cu harabaua. Căruțașul face toate mișcările mașinii lui sufletești, își spune tot monologul și nuvela s-a încheiat prin epuizarea figurii. Umorul bucății stă în a încetini gesturile tipice ale individului, în a-l lăsa să-și debiteze expresiile rezumând firea și experiența lui. Ideea de progres fiind exclusă din formula nuvelei, căruța lui Moș Nichifor este oricând legată "cu teie, cu curmeie". Harabagiul a fost totdeauna
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce susțin inutilitatea unei asistențe educative și psiho pedagogice speciale pentru elite, deoarece „talentele oricând și în orice condiții vor ajunge în vârf”. Nimic mai puțin adevărat și mai periculos decât această prejudecată care, aplicată în practică, uniformizează spiritele și încetinește progresul. Acești copii merită tot ce este mai bun ca educație, afecțiune și sprijin, deoarece nu putem permite ca, prin neglijarea nevoilor specifice acestei categorii populaționale, să se piardă ori să se denatureze potențiale extrem de remarcabile. Ceea ce ne interesează pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]