2,843 matches
-
epifanie colectivă, care să le reveleze intern celor care s-au cuminecat din cuvintele profetului orator necesitatea sacrificării întru împlinirea "tainei misiunii noastre istorice pe pământ" (p. 23), anume formarea unei singure ființe românești, una și nedespărțită. Tulburătoare sunt elogiile închinate morții, care prefigurează tragicul cult al morții fanatizat în crezul legionar, în care moartea este slăvită și îmbrățișată ca misiune patriotică și destin suprem. Copii, uitați-vă la Patria cea mai elocinte din lume [Franța]. [...] Copilul măcelarului din piață cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scop. Restrângându-ne sfera de atenție strict asupra perioadei interbelice, ne putem face o idee asupra subiectului oprindu-ne asupra unui Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași al cărui prim-titlu este Cartea Românului (Arifeanu, 1921). Cartea Românului, "închinată poporului român" de către autorul ei, maiorul Virgil Arifeanu, este redactată ca manual de educație națională menit să servească drept biblie ostășească și codice al datoriilor civice față de patrie deopotrivă. Totuși, mesajul cărții îi viza cu precădere pe soldații înregimentați în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a percutat: în 1973 vede lumina tiparului volumul Omagiu Tovarășului Nicolae Ceaușescu, Secretar general al Partidului Comunist Roman, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, apărut la Editura Politică. Această carte omagială, care totalizează 521 de pagini de panegirice închinate liderului român, se constituie în piatra textuală de temelie a ceea ce avea să devină, într-un ritm din ce în ce mai susținut, cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu. Manualul de Istoria Patriei, reeditat anual începând din 1957 până în 1989, reprezintă o oglindă fidelă în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
arborează, de regulă, o sobrietate analitică și un mai rezervat patos poetic comparativ cu producțiile literare encomiastice la adresa Conducătorului publicate în Scânteia, de pildă. Chiar și așa, literatura didactică este străbătută de un fior expresiv care ia forma unei panegiric închinat liderului. De exemplu, manualul de Istoria contemporană a României este împovărat de formule elogiante și descrieri hiperbolice ale secretarului general al Partidului. O adevărată epitetică ceaușistă poate fi culeasă din rândurile manualului. Câteva exemple pot evidenția amploarea elogierii și intensitatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost semnat un nou Program de schimburi culturale, valabil pe perioada 2007-2010. Principalele acțiuni de cooperare realizate în ultimii ani au fost seri culturale și schimburi de burse. La 31 aprilie 2004, la Islamabad a fost dezvelit un monument comun închinat poeților naționali ai celor două țări: Eminescu și Iqbal. Obiective pe lista Patrimoniului U.N.E.S.C.O. Ruinele orașului vechi Moenjodaro Ruinele budiste de la Takhti-Bahi Ruinele vechiului oraș Taxila Fortificațiile și grădinile Shalimar din Lahore Ruinele vechiului oraș Thatta Fortăreața Rohtas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
biserici din lemn din județul Suceava împotriva atacului insectelor dăunătoare. OMAGII PROF. UNIV.DR. GHEORGHE MUSTAȚĂ LA 75 DE ANI Îmi face o deosebită plăcere să conturez imaginea domnului Prof. univ.dr. Gheorghe Mustață, la aniversarea a 75 de ani de viață, închinată cercetării științifice. Sărbătoritul, pe data de 6 martie a anului 1938, vedea lumina zilei. Mai târziu, în 1962, a absolvit Facultatea de Biologie - Geografie, specializarea Zoologie la Universitatea „Al.I.Cuza” Iași, iar în anul 1974, a obținut doctoratul în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dăruire meseriei, este impozant: 162 lucrări științifice, 16 note, 8 lucrări apărute în rezumat, 19 cursuri universitare, 30 de cărți, un total de 235 titluri, un autor principal sau colaborator Gheorghe MUSTAȚĂ. O viață de muncă, de realizări de excepție, închinate toate progresului științific, continuității efortului de afirmare a școlii de biologie ieșeană, școală căreia îi aparține. Personalitatea atât de marcantă, complexă și dinamică a profesorului m-a impresionat într-o altă latură, fațetă a sa, de mare sensibilitate, atașamentul față de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pe straduța Cesare Pertini, colț cu Piazza Venezia, iar de la geamul camerei noastre nu vedeam numai circulația infernală care invada și sfâșia imensa suprafață a pieței din toate direcțiile, ci și, drept în fața noastră, complexul maiestuos de clădiri și statui închinat memoriei regelui Victor Emanuel, iar în diagonală, spre dreapta, un palat impresionant construit din cărămidă și marmură de culoare roz-pal în stil venețian, de la balconul căruia Mussolini obișnuia să se adreseze mulțimii venite (sau aduse, cum se obișnuiește în toate
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
alți trecători prin Roma. Rostul rândurilor ce urmează este acela de a împărtăși cititorilor mei experiențe și trăiri personale percepute în această călătorie având semnificații inedite. Așa cum am considerat de datoria mea să poposesc și de astă dată în fața monumentului închinat lui Titus și să sacrific momente de reculegere contemplând Menora purtată, după unii, de sclavi evrei trimiși în captivitate, iar după alții, de ostași romani mândri de trofeul simbolic capturat la înfrângerea Iudeei -, am crezut de cuviință să cutreier ulițele
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a candidat ca oponent al generalului De Gaulle. Personalitatea lui Mitterrand, politica promovată de el, precum și anii președinției sale au beneficiat, pe când încă era în viață, de descrieri, caracterizări și analize nu neapărat elogioase, într-un număr considerabil de cărți închinate lui, iar această recoltă literară s-a îmbogățit, spre surprinderea multor observatori, cu un număr important de cărți noi care au readus în discuție aspecte diferite din activitatea lui, la zece ani de la stingerea sa din viață. Reapariția acestui interes
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cele scrise acolo sunt chiar vorbele voievozilor. - Mă bucur că te-am făcut să pricepi cum se întocmeau acele zapise domnești. Ei, da’ să nu ne depărtăm de mănăstirea din Tarină. Stii foarte bine că o mănăstire abia întemeiată era închinată Muntelui Athos sau Sfântuui Mormânt din Ierusalim. Așa s-a întâmplat și cu mănăstirea lui Aron Vodă. Din hrisovul de la 25 mai 1606 (7114) aflăm că: „Io Ieremia Moghila voievod...Facem cunoscut cu această carte a noastră...că au venit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lipsa de grijă a călugărilor greci, biserica să se ruineze. În aug.1616, doamna Maria, fiica lui Petru Schiopu, se întoarce în țară, împreună cu vărul său, Radu Mihnea voievod . Atunci a restaurat biserica și a făcut-o metoh mănăstirii Galata, închinată Sfântului Mormânt. Vine apoi Vasile Lupu voievod, care face turlă bisericii, chilii, trapeză, pivnițe și zidul de piatră, cu turn clopotniță și cerdac mare deasupra porții. Stefăniță Lupu voievod s-a îngrijit ca biserica să poarte pictură interioară și a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din Sfântul Munte a sfinților lui Hristos Patruzeci de Mucenici.” - Cum se vede, episcopul vorbește la trecut: „au dat-o și au afierosit-o...” - Ei, dacă am căzut de acord că la sfârșitul anului 1670 biserica era deja zidită și închinată Muntelui Athos, să vedem ce a mai urmat... - Să vedem, mărite Spirit, ce spune Gheorghe Duca voievod în zapisul din 1 sept. 1671-10 aug. 1672 (7180): „Adică domniia mea m-am milostivit și am miluit svânta mănăstire Clatiia în Codrul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirea s-a dărâmat, dar călugării doar s-au împrăștiat care încotro și au lăsat mănăstirea de izbeliște și odată cu ea și moșiile și toate averile. Si dacă ne gândim mai bine, călugării greci de la Muntele Athos - unde mănăstirea era închinată - au venit au luat ce au avut de luat și au plecat cu gândul că vor reveni când mănăstirea va fi pusă din nou pe picioare de călugării moldoveni... Despre acest obicei al călugărilor greci am mai vorbit și mă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
închinarea mănăstirii aflăm abia la 18 aug. 1668 (7176), din mărturia marilor boieri, care adeveresc precum Canila, fratele lui Hristodor cămănar, au dăruit mănăstirii Dealul Mare niște locuri de case pe Ulița Mare din Iași. Aceștia spun: „Care mănăstire iaste închinată metoh la ascultarea svinției sale ocârmuitoriul de legea noastră, patriiarhul de Ierusalim.” - Mănăstirea Dealul Mare a fost înzestrată - cum aflăm din zapisul de la 6 mai 1676 (7184), cu numeroase locuri de casă, dugheni, pivnițe și altele - toate cumpărate de Iane
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ș.B.-P: - Atât de mult sunt legat de acest sat și...îl simt permanent în starea mea, în sufletul meu, în cât am scris și un imn, atât de Podișul Moldovei cât și de satul meu natal. Acest imn închinat Pungeștilor, este o chemare din adâncul sufletului meu pentru a veni niște investitori, sau...statul să suporte niște cheltuieli pe care țăranul nu le poate face, puterea lui a fost luată tot de stat, la colectivizare și, din cauza aceasta, țăranul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
p, 31). Pungești, Petru Vodă (Șchiopul) întărește la 5 mai 1587 “Drăghinii și fiului aceștia, Bucium Aprodu, stăpânirea unei moșii în sat în Pungești, pe Racova, ținutul Tutovei, cumpărătură de la Agafton episcopul de Roman pentru 320 ughi- moșie ce fusese închinată sfintei Mitropolii a Romanului de un călugăr Ionichie monah neam cu cumpărătorul”...(documente bârlădene, vol. III, p. 192); la 2 decembrie 1705, „Popa Alexandru sân Popa renți dăruiește domniei sale Ion Palade, marele visternic, o parte de moșie din Pungești de la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
posibilitatea să-I oferim o ființă integral purificată (trup și suflet) spre jertfire”, scrie Virgil Maxim în „Imn pentru crucea purtată”. Într-adevăr, nu se putea găsi un titlu mai adecvat pentru cartea lui Virgil Maxim, care este o odă închinată lui Dumnezeu pentru măreția, iubirea, dar și discreția cu care conduce viața fiecăruia dintre noi, punându ne de fiecare dată în situația optimă mântuirii noastre. Sigur că ne putem duce cu gândul și la Patriarhul Avraam, care s-a lăsat
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
oțetul, Și mi s-a scurs și Mie viața pe încetul Ca lumii întregi viață cu Tine să pot da. Maica Teodosia ne arată exemplul omului ajuns la nepătimire, care dacă manifestă sentimentul de dragoste, acesta e în primul rând închinat lui Dumnezeu. Ți-am trimis spre ceruri, tainică solie, Dragostea curată, dor nepătimaș, Să-mi gătești de nuntă, haină argintie Și-n sclipiri de soare să-mi gătești sălaș. Dragoste curată, dorul din solii, Cu miros de smirnă-n rugă
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
când va merge ca propagandist între ai săi, îl silește să satisfacă legea maghiară a recrutării. În anul 1878 este trimis ca militar în Bosnia, de unde se va elibera numai în anul 1881. Liber de-acuma, cu gândul și fapta închinate numai cauzei naționale, nu încetează o clipă de-a face tot ce-ar putea să-i aducă ceva în sprijinul acestei idei. Ea trebuia să devină un fapt împlinit, să devină o realitate. Avea însă de aranjat mai întâi chestiunea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să găsească fondurile necesare închirierii unui spațiu suficient și necesar activității de învățământ din Arpașul de Sus. Ar fi încă multe de spus despre Badea Cârțan, dar după cum am mai arătat, cititorii noștri au la dispoziție suficient de multă literatură închinată acestui mare om al satului nostru și al întregului neam românesc. Despre lăudabila inițiativă a acelor intelectuali ai satului din 1936 care își propuseseră a ridica o Casă Culturală «Badea Cârțan», astăzi nu prea se mai știe mare lucru, au
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
oraș din Colhida a adus jertfă puternicului Zeus berbecele de aur, drept mulțumire. N-a păstrat decât lâna pe care i-a dăruit-o regelui din Colhida. Lâna a fost agățată cu grijă într-un copac dintr-o livadă sfântă închinată unui zeu. Cândva a trebuit să plece niște eroi care să înfrunte primejdii, să se lupte cu monștri ca să reușească să aducă lâna înapoi în orașul Orhomena din Elada. Printre acești eroi se afla și viteazul Hercale. Acesta este cel
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
seamăn. Se crede că Heracle este înfățișat în momentul întoarcerii cu merele de aur la regele Micenei. Statuia sugerază puterea omenească mare, triumfătoare care prin efort susținut înfăptuiește progresul. Așa cum afirmă Alexandru Mitru „Parcă ar fi un imn de slavă închinat de artist puterii umane, eroice, uriașe și binefăcătoare, ce domină și- apoteozele- pătrund și în Olimp”. Prinse în discuția despre Heracle, despre zei, despre Olimp, despre legende, uitasem că ghidul ne mai spusese o legendă privind întemeirea unui sat care
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
într-un caz nu va putea servi ca local de școală 41. Se reține din actul citat buna intenție a proprietarei, precum și remarca din final în legătură cu școala, căci proprietăreasa dorea ca gestul ei să aibă finalitatea cuvenită: un muzeu național, închinat poetului 42. Lucrurile iau însă o întorsătură neașteptată. Actul de donație al Mariei Papadopol nu se va autentifica. Și aceasta nu numai din neglijență, cât mai ales din orgoliul prefectului Irimescu, succesorul lui Vizanty, căruia nu-i convenea situația creată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
intervenit 71 între cele două părți și astfel ia sfârșit odiseea dărâmării casei copilăriei lui Eminescu de la Ipotești. Dar banii (cei 97340 lei) s-au mistuit. Se găsește însă prilejul de a se aduna alții, organizându-se o serbare populară închinată lui Eminescu! Pe 18 iunie 1929, Irimescu însuși se adresează administratorului financiar al județului Botoșani, prin adresa nr. 716072, pentru a scuti de taxe biletele ce se vor distribui cu prilejul sezătoarei din 28 iunie la teatrul local, prin care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]